Steaua Roşie, decembrie 1971 (Anul 22, nr. 286-312)
1971-12-04 / nr. 289
Anul XXIII. Nr. 289 (4.262) sîmbata, 4 decembrie 1971 6 pagini, 30 de bani In prezenţa tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU s-a sărbătorit ieri jubileul de 50 de ani de existenţă a Uzinei de autocamioane din Braşov Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Una din importantele întreprinderi constructoare de maşini, nu numai ale Braşovului, dar şi ale ţării, Uzina de autocamioane, a sărbătorit ieri, 3 decembrie,jubileul unei jumătăţi de secol de prodigioasă existenţă. Cu prilejul festivităţii, miile de muncitori, ingineri şi tehnicieni au avut bucuria de a-l avea în mijlocul lor pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România. Moment fericit pentru harnicul colectiv de aici de a-şi exprima sentimentele de dragoste şi preţuire faţă de conducătorul partidului şi statului, de a raporta succesele dobîndite în înfăptuirea sarcinilor cincinalului denumit pe bună dreptate cincinalul construcţiilor de maşini. Aniversarea a prilejuit totodată un bilanţ al etapei parcurse de la înfiinţare şi pînă astăzi al marilor înfăptuiri obţinute sub conducerea partidului în anii socialismului, în vizita la Braşov, secretarul general al partidului a fost însoţit de tovarăşii: Ion Gheorghe Maurer, Maxim Berghianu şi Dumitru Popescu. La sărbătoarea constructorilor de autocamioane iau parte numeroşi foşti muncitori, ingineri şi tehnicieni ai uzinei, astăzi pensionari, sau cărora în decursul anilor le-au fost încredinţate munci de răspun- dere în activul de partid şi de stat, muncitori şi tehnicieni de la uzinele de tractoare, de la Metrom, de la alte mari întreprinderi de renume din centrul industrial Braşov, aniversarea întreprinderii fiind o sărbătoare a tuturor braşovenilor, a întregii ramuri a construcţiilor de maşini, încă de la intrarea în judeţ, unde tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi oaspeţi sunt salutaţi de tovarăşul Constantin Drăgan, membru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comitetului judeţean Braşov al P.C.R., de alţi reprezentanţi ai organelor locale de partid şi de stat, au venit în întâmpinare un mare număr de oameni ai muncii. Toţi cei prezenţi fac oaspeţilor o primire deosebit de călduroasă. Se ovaţionează îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul general, pentru prosperitatea patriei noastre scumpe — Republica Socialistă România. Pînă la porţile uzinei sărbătorite — la Predeal, la Timiş, la Dîrste — mulţimea salută cu bucurie trecerea coloanei oficiale. La intrarea în întreprindere, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt întîmpinaţi de Ioan Avram, ministrul industriei construcţiilor de maşini, Constantin Cîrţînă, prim-secretar al Comitetului municipal Braşov al P.C.R., ing. Gheorghe Trică, directorul general al centralei industriale de autocamioane şi tractoare, director general al uzinei, Pavel Ştefan, secretar al Consiliului Central al U.G.S.R., de reprezentanţi ai conducerii întreprinderii şi un mare număr de muncitori, tehnicieni şi ingineri. Populaţia muncitoare a uzinei ovaţionează îndelung, aplaudă, scandează „Ceauşescu — P.C.R.“. Tineri în salopete albastre înconjoară cu dragoste pe secretarul general al partidului, pe ceilalţi oaspeţi; un grup de fete înmînează buchete de flori. Buchete de flori oferă şi pionierii, viitorii muncitori, tehnicieni, ingineri ai industriei braşovene. (Continuare in pag. a 2-a) Dragi tovarăşi, Este o deosebită plăcere pentru mine, pentru tovarăşul Maurer şi pentru ceilalţi tovarăşi de a lua parte la aniversarea împlinirii a 50 de ani de la înfiinţarea uzinei — eveniment important din istoria întreprinderii dumneavoastră, a minunatului ei colectiv. Doresc să vă adresez cu acest prilej, dumneavoastră, tuturor muncitorilor, tehnicienilor și inginerilor, un salut călduros din partea Comitetului Central al partidului, a Consiliului de Stat, a Consiliului de Miniştri, la care adaug salutul meu personal. (Aplauze puternice, prelungite). In cei 50 de ani de existenţă, uzina dumneavoastră a parcurs un drum lung, devenind astăzi una din cele mai puternice uzine constructoare de maşini din România, cu un colectiv de peste 15.000.desalariaţi. După cum cunoaşteţi, în această perioadă în uzină s-au produs multe maşini şi utilaje. Mica expoziţie pe care am văzut-o astăzi reaminteşte tot ceea ce întreprinderea a produs mai important în anii de cînd a fost creată, se arată cum a crescut, cum s-a dezvoltat acest minunat colectiv de oameni ai muncii cu o înaltă calificare pînă la realizarea autocamionului românesc de astăzi, care se bucură de o bună apreciere, atît în ţară, cît şi în străinătate. (Aplauze prelungite). Vizitînd unele sectoare noi ale uzinei mi-a făcut o deosebită plăcere să constat că se introduce cu fermitate tehnica avansată, mecanizarea, automatizarea proceselor de producţie, ceea ce contribuie mult la ridicarea nivelului general al producţiei, la îmbunătăţirea continuă a calităţii camionului românesc. Dacă am compara cum arăta uzina cu trei-patru ani în urmă şi cum arată astăzi, am putea spune că ea a suferit transformări radicale în această direcţie. Desigur, nu s-ar putea afirma că nu mai este nimic de făcut , dar rezultatele obţinute în ultimii doi-trei ani pe acest drum al modernizării uzinei dovedesc că avem aici un colectiv puternic în stare să rezolve orice problemă de ordin tehnic. De aceea, aş dori să exprim convingerea mea, a conducerii de partid, că în următorii doi-trei ani uzina de camioane va deveni una din cele mai moderne întreprinderi de construcţii de maşini din România. Vă urez din toată inima să atingeţi acest nivel în cel mai scurt timp. (Aplauze puternice urale). Aţi obţinut an de an rezultate de seamă în îndeplinirea sarcinilor de plan. Cincinalul trecut l-aţi realizat în bune condiţiuni, iar planul pe anul acesta — primul an al actualului cincinal în care uzina dumneavoastră urmează să producă un nou camion modern — de asemenea se realizează şi chiar se depăşeşte cu un anumit procent. înţeleg că uzina este în transformare, că are loc, o dată cu asigurarea producţiei, şi dezvoltarea şi dotarea ei, de aceea consider că rezultatele pe acest prim an al cincinalului sînt bune, cu toate că ele nu sînt încă pe măsura acestui puternic colectiv. Am convingerea că în următorii patru ani ai cincinalului veţi obţine asemenea rezultate încît, la sfîrşitul anului 1975, prevederea înscrisă în plan, de a ajunge la circa 38.000 de camioane, să o depăşiţi cu cel puţin cîteva mii de camioane. Există toate posibilităţile pentru aceasta, iar construcţiile pe care le realizaţi acum vor permite să se producă mult mai mult decît este prevăzut în plan. De aceea, felicitîndu-vă pentru rezultatele bune obţinute pînă acum, pentru realizarea cu succes a sarcinilor din primul an al cincinalului, vă urez, totodată, să încheiaţi cincinalul actual cu realizări mult mai mari. (Aplauze puternice). Pe toţi ne bucură faptul că acest colectiv închegat, de înaltă calificare, desfăşoară o activitate cu rezultate bune, că în toate domeniile de activitate — al producţiei, productivităţii muncii, al calităţii — obţine an de an realizări tot mai însemnate. Dar, deşi sîntem la o sărbătoare şi de obicei cu asemenea prilejuri se spun numai lucruri bune — nu am putea afirma că nu mai există, totuşi, o serie de deficienţe care trebuie înlăturate. Este necesar să se aibă în vedere ca în următorii ani să se aducă astfel de îmbunătăţiri producţiei uzinei încît autocamionul românesc să poată concura cu oricare camion modern similar existent pe piaţa internaţională. Eu cred că sarcina nu este prea grea, ţinînd seama de dotarea uzinei şi mai cu seamă de valoarea colectivului ei de muncitori, tehnicieni şi ingineri în stare să răspundă în mod corespunzător cerinţelor progresului continuu al uzinei şi, prin aceasta, şi al economiei noastre naţionale. De aceea, este necesar ca întreg colectivul de cercetători, tehnologi, muncitori să acţioneze în strînsă colaborare pentru a lichida rapid deficienţele care mai există şi pentru a ridica în continuare nivelul tehnic al producţiei din uzina dumneavoastră. în al doilea rînd, doresc să arăt că s-au obţinut rezultate bune — mai cu seamă în ultimii doi ani — pe linia autodotării. Aveţi, în această privinţă, un program bun pînă în 1975. Dar şi în legătură cu aceasta ar trebui să spunem că sînteţi, de fapt, abia la început, cu atît mai mult cu cît uzina dumneavoastră a produs la un moment dat şi maşini-unelte, deci are o experienţă în această direcţie; producerea utilajelor necesare uzinei nu se poate realiza decît de colectivul uzinei. Iată de ce este necesar să se acorde mai multă atenţie dezvoltării sectorului de autodotare, creării de maşini-unelte, de maşini-agregat nu numai pentru nevoile uzinei, ci şi pentru necesităţile altor întreprinderi din România. Cu timpul — şi aş dori ca acest timp să nu fie prea îndepărtat — va trebui să participăm şi la export cu această producţie de înaltă tehnicitate, care este cea mai căutată, mai competitivă şi mai rentabilă pe piaţa internaţională. Consider că şi în această direcţie colectivul dumneavoastră este capabil să realizeze în scurt timp programul ce îi revine, chiar să-l depăşească. Aş dori din toată inima să obţineţi pe acest drum realizări mult mai mari decît prevederile stabilite în plan. (Aplauze prelungite). Nu aş dori să vorbesc pe larg de productivitatea muncii, de economi, de reducerea consumurilor de metal şi de materiale; aceste probleme trebuie să ne preocupe zilnic. De aceasta depinde creşterea producţiei cu un preţ de cost cît mai redus, cu cheltuieli cît mai mici, sporirea beneficiilor întreprinderii, sporirea contribuţiei la creşterea venitului naţional, la crearea resurselor necesare pentru dezvoltarea in continuare a economiei şi pentru ridicarea nivelului de viaţă al întregului nostru popor. în această privinţă, în uzina dumneavoastră sunt încă rezerve însemnate şi trebuie acţionat pentru punerea lor cît mai deplină în valoare. Cunoaşteţi că actualul plan cincinal cuprinde sarcini mari de dezvoltare a economiei naţionale, producţia industrială urmează să crească într-un ritm anual de 11—12 la sută, iar cea a construcţiilor de maşini într-un ritm mai înalt. Noi am numit actualul cincinal „Cincinalul construcţiilor de maşini“, pentru că într-adevăr dorim ca în 1995 construcţia de maşini din România să se ridice la un asemenea nivel, atît din punct de vedere cantitativ, cît mai cu seamă calitativ, încît să poată fi competitivă cu orice producţie similară din orice ţară a lumii. Numai pe această cale industria noastră constructoare de maşini îşi va putea îndeplini marele său rol în înzestrarea şi dotarea economiei naţionale, în asigurarea dezvoltării ei în ritm susţinut, corespunzător cerinţelor revoluţiei tehnico-ştiinţifice mondiale. In cadrul acestui program se înscriu şi sarcinile uzinei dumneavoastră, în întreaga economie avem rezultate bune. Anul acesta, sarcinile de plan pe economie sunt depăşite cu aproape două procente, realizările uzinei dumneavoastră sunt însă sub această cifră de depăşire. Aşa cum am spus, sper că în următorii patru ani veţi reuşi să vă ridicaţi cel puţin la nivelul depăşirii pe ţară, deşi posibilităţile uzinei dumneavoastră sunt mai mari. Rezultatele economice generale dovedesc că am început noul plan în condiţiuni bune, ceea ce exprimă atît realismul planului cinminal, cît şi posibilităţile industriei noastre, ale muncitorilor şi tuturor oamenilor muncii din România, de a asigura înfăptuirea cu succes a programului elaborat de Congresul al X-lea — program care prevede făurirea societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră, ridicarea bunăstării şi fericirii întregului popor. (Aplauze prelungite, orale). Cunoaşteţi prevederile din acest cincinal, precum şi măsurile ce se au în vedere pentru ridicarea bunăstării clasei muncitoare, a întregului nostru popor. După cum ştiţi, încă din toamna acestui an, s-a trecut la realizarea măsurilor privind creşterea alocaţiilor pentru copii. Urmează ca, în anul viitor, să trecem la majorarea salariilor — a celor mici, în primul rînd — în conformitate cu prevederile cincinalului, la sporirea pensiilor şi, în continuare, să asigurăm ca, pînă la sfîrşitul cincinalului, salariul real să crească cu circa 20 la sută. Sunt prevăzute, de asemenea, măsuri privind îmbunătăţirea producţiei bunurilor de consum în vederea satisfacerii în condiţiuni tot mai bune a nevoilor întregului popor. Se are în vedere realizarea unui volum sporit de locuinţe pentru a, asigura satisfacerea cerinţelor şi îmbunătăţirea condiţiilor de locuit, numai în oraşe vom construi peste 500.000 de apartamente. Totodată, se vor lua o serie de măsuri de reducere a unor preţuri , pe baza scăderii preţurilor de cost. După cum ştiţi, acum cîteva zile Comitetul Executiv a luat hotărîrea de a se reduce cu 18—20 la sută preţurile aparatelor de radio şi televizoarelor, ceea ce înseamnă, la nivelul anului viitor, o economie pentru populaţie de circa 360—370 milioane de lei; aceasta va influenţa pozitiv asupra bugetului familiilor. Toate aceste măsuri de îmbunătăţire continuă a condiţiilor de muncă şi de viaţă, de ridicare a nivelului de trai material şi spiritual al poporului constituie obiectivul principal al politicii partidului nostru, esenţa făuririi socialismului, a societăţii socialiste multilateral dezvoltate, care pune în centrul atenţiei omul, bunăstarea şi fericirea lui. (Aplauze prelungite, urale). Ştim că mai avem de făcut, că mai sunt o serie de lipsuri, că se mai comit un şir de greşeli. Ne străduim să lichidăm greşelile, să înlăturăm neajunsurile, să facem activitatea noastră de construcţie socialistă să se desfăşoare în toate domeniile în condiţiuni cît mai bune. Aceasta presupune participarea tot mai largă a maselor populare — şi în primul rînd a clasei muncitoare — la conducerea întregii activităţi economico-sociale. De altfel, acesta este sensul măsurilor adoptate încă de Conferinţa Naţională a partidului din 1967, cu privire la perfecţionarea conducerii şi planificării economiei naţionale. Am luat un şir de măsuri în această direcţie, am format organele de conducere colectivă, la care participă nemijlocit reprezentanţii muncitorilor, am ridicat rolul adunărilor generale ca organe de dezbatere a problemelor conducerii economice. Dorim ca în următorii ani să intensificăm participarea clasei mun (Continuare in pag. a 2-a) Sesiunea Consiliului popular al municipiului Tirgu-Mureş Ieri, 3 decembrie a avut loc cea de-a Xlll-a sesiune a Consiliului popular al municipiului Tg.-Mureş. Lucrările sesiunii au fost deschise de tovarăşul Vasile Rus, preşedintele Comitetului executiv al Consiliului popular al municipiului Tg.-Mureş. Tovarăşul Kiss Zoltán, primvicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal a prezentat raportul privind activitatea comitetului executiv in domeniul prevenirii şi înlăturării zgomotelor şi al prevenirii poluării aerului, apei şi solului. Au luat cuvîntul numeroşi deputaţi şi invitaţi, conducători ai unor întreprinderi şi instituţii care au contingenţă cu problemele ridicate în raport, reprezentanţi ai Inspectoratului sanitar şi alţi specialişti în materie. Sesiunea a adoptat o hotărîre care prevede măsurile ce urmează a fi luate pentru soluţionarea dezbătute. problemelor La punctul doi de pe ordinea de zi, tovarăşul Barou Ludovic, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal a prezentat o informare privind rezultatele obţinute în desfăşurarea muncilor patriotice pe anul în curs şi planul muncilor patriotice pe anul 1972. In încheiere a luat cuvintul tovarăşul Vasile Hus. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA TEAPA ROŞIE ACTUALITATEA I .! I INTERNAŢIONALA ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. Ş| AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN I__________________________| Pagina 6-a La data de 1 decembrie a. c. — se spune în telegrama adresată redacţiei — cooperatorii meşteşugari din judeţul Mureş, beneficiind de sprijinul organelor şi organizaţiilor de partid, raportează îndeplinirea planului producţiei marfă pe anul 1971. Datorită măsurilor tehnico-organizatorice luate, precum şi îmbunătăţirii deservirii populaţiei, pînă la finele acestui an se va realiza o producţie marfă suplimentară în valoare de 40 milioane lei, cu 15 milioane lei mai mult decît angajamentul anual. Totodată, pe ansamblul Uniunii judeţene a cooperaţiei meşteşugăreşti s-au obţinut importante depăşiri la indicatorii: deservirea populaţiei, livrări la fondul pieţii şi la export, beneficii peste plan etc. La C.A.P. Vinători, drumul tractoarelor In majoritatea cooperativelor agricole de pe cuprinsul judeţului nostru lucrările agricole, mai ales arăturile de toamnă sunt încheiate. Griul şi orzul semănat în toamnă a răsărit. Se lucrează de acum la bilanţuri, planuri de viitor. In contrast cu aceste preocupări mai sínt cooperative agricole care n-au încheiat de transportat de pe cîmp sfecla de zahăr şi cocenii de porumb. Surprinzătoare este însă situaţia de la cooperativa agricolă din Vînători — preşedinte Alexandru Coman. Aici mai sunt de transportat de pe cîmp peste 300 tone de sfeclă. Cu toate acestea, nici în prezent nu se întreprind măsuri eficiente, urgente, care să asigure transportul operativ al rădăcinilor de sfeclă de pe cîmp. Vineri, de exemplu, conducerea cooperativei agricole, majoritatea mecanizatorilor au fost antrenaţi la acţiuni neagricole ! Se pune înrebarea cum este posibil ca transportul sfeclei să fie aşa de rămas în urmă? O primă explicaţie: din 65 de ha, cultivate cu sfeclă de zahăr, numai 35 ha au fost muncite în acord global. Diferenţa de suprafaţă a fost lucrată prin alte metode. Când s-a pus problema finanţării recoltatului Banca agricolă, sucursala Tg.Mureş, după multe discuţii abia la 18 noiembrie a. c... a virat în contul C.A.P. Vînători, suma de 20.000 lei. Nici după această dată însă, lucrările de recoltare şi transportare a sfeclei nu au fost efectuate într-un ritm susţinut. Terenul nefiind eliberat, nici arăturile de toamnă nu puteau fi încheiate. Şi în prezent încă 45 de ha sunt ocupate cu grămezi de frunze de sfeclă de zahăr, alte 35 ha de coceni de porumb şi 20 ha cu baloturi de paie! Inginerul C.A.P., Lenard Alexandru, a căutat să justifice această stare de lucruri prin fel de fel de explicaţii, în loc de justificări ar fi necesar ca cel puţin acum factorii cu munci de răspundere, aflaţi la conducerea treburilor C.A.P. şi ale comunei, să ia măsuri urgente pentru mobilizarea în număr cît mai mare a ţăranilor cooperatori la eliberarea terenului în vederea efectuării arăturilor pe cele 105 ha înainte de venirea îngheţului şi zăpezii. Tot în această parte a judeţului nostru, situaţii dificile, rămîneri în urmă la arături şi eliberarea terenului sînt şi in alte cooperative agricole printre care la Archita, Daia, Moreni, Boiu, Criş etc. La C.A.P. Apold mai sînt de transportat de pe cîmp 120 tone de sfeclă, la Saschiz 10 tone. La C.A.P. Daia, Nadeş, Ţigmandru cocenii ocupă suprafeţe între 15—40 ha. Or, se ştie că atîta timp cît calea tractoarelor este barată de grămezi de coceni, nici tractoriştii nu pot avansa cu arăturile. Ţinînd seama de eficienţa arăturilor de toamnă, de sarcina pusă de conducerea partidului oamenilor muncii din agricultură de a obţine recolte sporite la hectar, se impune ca toate lucrările agricole de sezon, deci și arăturile să fie încheiate în timpul cel mai scurt. Ieni, Apold, Daia, la arat este barat de grămezile de sfeclă și coceni A APAR UT CARTEft PE CARE ATI ASTEPTAT-O 365 DE Zii! 0 LUME ÎN 448 DE PAGINI . Report.j. «. .nch.t. int.m.tipo.1. • Do- ^ mDht,nct.i.!» Rmpubl.'ai cumvUr« politic«, «conomic« și sociala Socialista România la *• * J^rta da • trăi’' recomandată d« imaginarea! «omfcții, ah» știi "tai • Consultați' juridic« Df compnbre* arti vecha rf. I. A I. Z . Sport, umor, jocuri ,i_ un m[ ’ BSS^SSS*. computer pentru «tocmi • Fotopr.fii . , ■*&,»/ d/mptorfu/priin«M. - ' ntodorno Dado»! pe care ii cautat* pentru familia s» pncîrm ■ ■ • mmmmmmm s liggi ............ . rrimissi " O PARTE DIN ZONA INDUSTRIALA A TÎRGU-MUREȘULUI