Steaua Roşie, decembrie 1971 (Anul 22, nr. 286-312)

1971-12-04 / nr. 289

Anul XXIII. Nr. 289 (4.262) sîmbata, 4 decembrie 1971 6 pagini, 30 de bani In prezenţa tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU s-a sărbătorit ieri jubileul de 50 de ani de existenţă a Uzinei de autocamioane din Braşov Cuvintarea tovarăşului NICOLAE CEAUŞESCU Una din importantele întreprin­deri constructoare de maşini, nu numai ale Braşovului, dar şi ale ţării, Uzina de autocamioane, a sărbătorit ieri, 3 decembrie,­­jubi­leul unei jumătăţi de secol de pro­digioasă existenţă. Cu prilejul festi­vităţii, miile de muncitori, ingineri şi tehnicieni au avut bucuria de a-l avea în mijlocul lor pe tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, pre­şedintele Consiliului de Stat al Re­publicii Socialiste România. Mo­ment fericit pentru harnicul colec­tiv de aici de a-şi exprima senti­mentele de dragoste şi preţuire faţă de conducătorul partidului şi statu­lui, de a raporta succesele dobîndi­te în înfăptuirea sarcinilor cincina­lului denumit pe bună dreptate cin­cinalul construcţiilor de maşini. A­­niversarea a prilejuit totodată un bilanţ al etapei parcurse de la în­fiinţare şi pînă astăzi al marilor înfăptuiri obţinute sub conducerea partidului în anii socialismului, în vizita la Braşov, secretarul ge­neral al partidului a fost însoţit de tovarăşii: Ion Gheorghe Maurer, Maxim Berghianu şi Dumitru Po­­pescu. La sărbătoarea constructorilor de autocamioane iau parte numeroşi foşti muncitori, ingineri şi tehni­cieni ai uzinei, astăzi pensionari, sau cărora în decursul anilor le-au fost încredinţate munci de răspun-­ dere în activul de partid şi de stat, muncitori şi tehnicieni de la uzine­le de tractoare, de la Metrom, de la alte mari întreprinderi de renu­me din centrul industrial Braşov, aniversarea întreprinderii fiind o sărbătoare a tuturor braşovenilor, a întregii ramuri a construcţiilor de maşini, încă de la intrarea în judeţ, un­de tovarăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi oaspeţi sunt salutaţi de to­varăşul Constantin Drăgan, mem­bru al Comitetului Executiv al C.C. al P.C.R., prim-secretar al Comite­tului judeţean Braşov al P.C.R., de alţi reprezentanţi ai organelor lo­cale de partid şi de stat, au venit în întâmpinare un mare număr de oameni ai muncii. Toţi cei prezenţi fac oaspeţilor o primire deosebit de călduroasă. Se ovaţionează îndelung pentru Partidul Comunist Român, pentru secretarul general, pentru prosperitatea patriei noastre scum­pe — Republica Socialistă România. Pînă la porţile uzinei sărbătorite — la Predeal, la Timiş, la Dîrste — mulţimea salută cu bucurie trece­rea coloanei oficiale. La intrarea în întreprindere, to­varăşul Nicolae Ceauşescu, ceilalţi conducători de partid şi de stat sunt întîmpinaţi de Ioan Avram, minis­trul industriei construcţiilor de ma­şini, Constantin Cîrţînă, prim-secre­tar al Comitetului municipal Bra­şov al P.C.R., ing. Gheorghe Trică, directorul general al centralei in­dustriale de autocamioane şi trac­toare, director general al uzi­nei, Pavel Ştefan, secretar al Con­siliului Central al U.G.S.R., de re­prezentanţi ai conducerii întreprin­derii şi un mare număr de munci­tori, tehnicieni şi ingineri. Popu­laţia muncitoare a uzinei ovaţio­nează îndelung, aplaudă, scandea­ză „Ceauşescu — P.C.R.“. Tineri în salopete albastre înconjoară cu dragoste pe secretarul general al partidului, pe ceilalţi oaspeţi; un grup de fete înmînează buchete de flori. Buchete de flori oferă şi pio­nierii, viitorii muncitori, tehnicieni, ingineri ai industriei braşovene. (Continuare in pag. a 2-a) Dragi tovarăşi, Este o deosebită plăcere pentru mine, pentru tovarăşul Maurer şi pentru ceilalţi tovarăşi de a lua parte la aniversarea împlinirii a 50 de ani de la înfiinţarea uzinei — eveniment important din istoria în­treprinderii dumneavoastră, a mi­nunatului ei colectiv. Doresc să vă adresez cu acest prilej, dumnea­voastră, tuturor muncitorilor, tehni­cienilor și inginerilor, un salut căl­duros din partea Comitetului Cen­tral al partidului, a Consiliului de Stat, a Consiliului de Miniştri, la care adaug salutul meu personal. (Aplauze puternice, prelungite). In cei 50 de ani de existenţă, u­­zina dumneavoastră a parcurs un drum lung, devenind astăzi una din cele mai puternice uzine construc­toare de maşini din România, cu un colectiv de peste 15.000.­de­­sa­lariaţi. După cum cunoaşteţi, în a­­ceastă perioadă în uzină s-au pro­dus multe maşini şi utilaje. Mica expoziţie pe care am văzut-o astăzi reaminteşte tot ceea ce întreprin­derea a produs mai important în anii de cînd a fost creată, se arată cum a crescut, cum s-a dezvoltat acest minunat colectiv de oameni ai muncii cu o înaltă calificare pînă la realizarea autocamionului româ­nesc de astăzi, care se bucură de o bună apreciere, atît în ţară, cît şi în străinătate. (Aplauze prelungite). Vizitînd unele sectoare noi ale uzi­nei mi-a făcut o deosebită plăce­re să constat că se introduce cu fermitate tehnica avansată, meca­nizarea, automatizarea proceselor de producţie, ceea ce contribuie mult la ridicarea nivelului general al producţiei, la îmbunătăţirea con­tinuă a calităţii camionului româ­nesc. Dacă am compara cum arăta uzina cu trei-patru ani în urmă şi cum arată astăzi, am putea spune că ea a suferit transformări radi­cale în această direcţie. Desigur, nu s-ar putea afirma că nu mai este nimic de făcut , dar rezultatele obţinute în ultimii doi-trei ani pe acest drum al modernizării uzinei dovedesc că avem aici un colectiv puternic în stare să rezolve orice problemă de ordin tehnic. De aceea, aş dori să exprim convingerea mea, a conducerii de partid, că în urmă­torii doi-trei ani uzina de camioane va deveni una din cele mai mo­derne întreprinderi de construcţii de maşini din România. Vă urez din toată inima să atingeţi acest ni­vel în cel mai scurt timp. (Aplauze puternice­ urale). Aţi obţinut an de an rezultate de seamă în îndeplinirea sarcinilor de plan. Cincinalul trecut l-aţi rea­lizat în bune condiţiuni, iar planul pe anul acesta — primul an al ac­tualului cincinal în care uzina dum­neavoastră urmează să producă un nou camion modern — de asemenea se realizează şi chiar se depăşeşte cu un anumit procent. înţeleg că uzina este în transformare, că are loc, o dată cu asigurarea produc­ţiei, şi dezvoltarea şi dotarea ei, de aceea consider că rezultatele pe acest prim an al cincinalului sînt bune, cu toate că ele nu sînt încă pe măsura acestui puternic colectiv. Am convingerea că în următorii patru ani ai cincinalului veţi obţi­ne asemenea rezultate încît, la sfîr­­şitul anului 1975, prevederea înscri­să în plan, de a ajunge la circa 38.000 de camioane, să o depăşiţi cu cel puţin cîteva mii de camioane. Există toate posibilităţile pentru a­­ceasta, iar construcţiile pe care le realizaţi acum vor permite să se producă mult mai mult decît este prevăzut în plan. De aceea, felicitîndu-vă pentru rezultatele bune obţinute pînă a­­cum, pentru realizarea cu succes a sarcinilor din primul an al cincina­lului, vă urez, totodată, să încheiaţi cincinalul actual cu realizări mult mai mari. (Aplauze puternice). Pe toţi ne bucură faptul că acest colectiv închegat, de­ înaltă califi­care, desfăşoară o activitate cu re­zultate bune, că în toate domeniile de activitate — al producţiei, pro­ductivităţii muncii, al calităţii — obţine an de an realizări tot mai însemnate. Dar, deşi sîntem la o sărbătoare şi de obicei cu aseme­nea prilejuri se spun numai lucruri bune — nu am putea afirma că nu mai există, totuşi, o serie de defi­cienţe care trebuie înlăturate. Este necesar să se aibă în vedere ca în următorii ani să se aducă astfel de îmbunătăţiri producţiei uzinei încît autocamionul românesc să poată concura cu oricare camion modern similar existent pe piaţa interna­ţională. Eu cred că sarcina nu este prea grea, ţinînd seama de dotarea uzinei şi mai cu seamă de valoarea colectivului ei de muncitori, tehni­cieni şi ingineri în stare să răspun­dă în mod corespunzător cerinţelor progresului continuu al uzinei şi, prin aceasta, şi al economiei noas­tre naţionale. De aceea, este necesar ca întreg colectivul de cercetători, tehnologi, muncitori să acţioneze în strînsă colaborare pentru a lichida rapid deficienţele care mai există şi pentru a ridica în continuare ni­velul tehnic al producţiei din uzina dumneavoastră. în al doilea rînd, doresc să arăt că s-au obţinut rezultate bune — mai cu seamă în ultimii doi ani — pe linia autodotării. Aveţi, în a­­ceastă privinţă, un program bun pînă în 1975. Dar şi în legătură cu aceasta ar trebui să spunem că sîn­­teţi, de fapt, abia la început, cu atît mai mult cu cît uzina dumneavoas­tră a produs la un moment dat şi maşini-unelte, deci are o experienţă în această direcţie; producerea uti­lajelor necesare uzinei nu se poate realiza decît de colectivul uzinei. Iată de ce este necesar să se acorde mai multă atenţie dezvoltării secto­rului de autodotare, creării de ma­şini-unelte, de maşini-agregat nu numai pentru nevoile uzinei, ci şi pentru necesităţile altor întreprin­deri din România. Cu timpul — şi aş dori ca acest timp să nu fie prea îndepărtat — va trebui să partici­păm şi la export cu această produc­ţie de înaltă tehnicitate, care este cea mai căutată, mai competitivă şi mai rentabilă pe piaţa internaţio­nală. Consider că şi în această di­recţie colectivul dumneavoastră este capabil să realizeze în scurt timp programul ce îi revine, chiar să-l depăşească. Aş dori din toată inima să obţineţi pe acest drum realizări mult mai mari decît prevederile stabilite în plan. (Aplauze prelun­gite). Nu aş dori să vorbesc pe larg de productivitatea muncii, de economi, de reducerea consumurilor de me­tal şi de materiale; aceste proble­me trebuie să ne preocupe zilnic. De aceasta depinde creşterea pro­ducţiei cu un preţ de cost cît mai redus, cu cheltuieli cît mai mici, sporirea beneficiilor întreprinderii, sporirea contribuţiei la creşterea venitului naţional, la crearea resur­selor necesare pentru dezvoltarea in­ continuare a economiei şi pentru ridicarea nivelului de viaţă al în­tregului nostru popor. în această privinţă, în uzina dumneavoastră sunt încă rezerve însemnate şi tre­buie acţionat pentru punerea lor cît mai deplină în valoare. Cunoaşteţi că actualul plan cinci­nal cuprinde sarcini mari de dez­voltare a economiei naţionale, pro­ducţia industrială urmează să creas­că într-un ritm anual de 11—12 la sută, iar cea a construcţiilor de maşini într-un ritm mai înalt. Noi am numit actualul cincinal „Cinci­nalul construcţiilor de maşini“, pen­tru că într-adevăr dorim ca în 1995 construcţia de maşini din Româ­nia să se ridice la un asemenea ni­vel, atît din punct de vedere can­titativ, cît mai cu seamă calitativ, încît să poată fi competitivă cu orice producţie similară din orice ţară a lumii. Numai pe această cale industria noastră constructoare de maşini îşi va putea îndeplini ma­rele său rol în înzestrarea şi dota­rea economiei naţionale, în asigura­rea dezvoltării ei în ritm susţinut, corespunzător cerinţelor revoluţiei tehnico-ştiinţifice mondiale. In cadrul acestui program se în­scriu şi sarcinile uzinei dumnea­voastră, în întreaga economie a­­vem rezultate bune. Anul acesta, sarcinile de plan pe economie sunt depăşite cu aproape două procente, realizările uzinei dumneavoastră sunt însă sub această cifră de de­păşire. Aşa cum am spus, sper că în următorii patru ani veţi reuşi să vă ridicaţi cel puţin la nivelul depăşirii pe ţară, deşi posibilităţile uzinei dumneavoastră sunt mai mari. Rezultatele economice genera­le dovedesc că am început noul plan în condiţiuni bune, ceea ce ex­primă atît realismul planului cin­mi­­nal, cît şi posibilităţile industriei noastre, ale muncitorilor şi tuturor oamenilor muncii din România, de a asigura înfăptuirea cu succes a programului elaborat de Congresul al X-lea — program care prevede făurirea societăţii socialiste multi­lateral dezvoltate în patria noastră, ridicarea bunăstării şi fericirii în­tregului popor. (Aplauze prelungite, orale). Cunoaşteţi prevederile din acest cincinal, precum şi măsurile ce se au în vedere pentru ridicarea bu­năstării clasei muncitoare, a între­gului nostru popor. După cum ştiţi, încă din toamna acestui an, s-a trecut la realizarea măsurilor pri­vind creşterea alocaţiilor pentru copii. Urmează ca, în anul viitor, să trecem la majorarea salariilor — a celor mici, în primul rînd — în conformitate cu prevederile cincina­lului, la sporirea pensiilor şi, în continuare, să asigurăm ca, pînă la sfîrşitul cincinalului, salariul real să crească cu circa 20 la sută. Sunt prevăzute, de asemenea, măsuri privind îmbunătăţirea producţiei bunurilor de consum în vederea satisfacerii în condiţiuni tot mai bune a nevoilor întregului popor. Se are în vedere realizarea unui volum sporit de locuinţe pentru a, asigura satisfacerea cerinţelor şi îmbunătăţirea condiţiilor de locuit, numai în oraşe vom construi peste 500.000 de apartamente. Totodată, se vor lua o serie de măsuri de re­ducere a unor preţuri , pe baza scăderii preţurilor de cost. După cum ştiţi, acum cîteva zile Comite­tul Executiv a luat hotărîrea de a se reduce cu 18—20 la sută preţurile aparatelor de radio şi televizoarelor, ceea ce înseamnă, la nivelul anului viitor, o economie pentru populaţie de circa 360—370 milioane de lei; aceasta va influenţa pozitiv asu­pra bugetului familiilor. Toate aceste măsuri de îmbunătă­ţire continuă a condiţiilor de mun­că şi de viaţă, de ridicare a nivelu­lui de trai material şi spiritual al poporului constituie obiectivul prin­cipal al politicii partidului nostru, esenţa făuririi socialismului, a so­cietăţii socialiste multilateral dez­voltate, care pune în centrul aten­ţiei omul, bunăstarea şi fericirea lui. (Aplauze prelungite, urale). Ştim că mai avem de făcut, că mai sunt o serie de lipsuri, că se mai comit un şir de greşeli. Ne străduim să lichidăm greşelile, să înlăturăm neajunsurile, să facem activitatea noastră de construcţie socialistă să se desfăşoare în toate domeniile în condiţiuni cît mai bu­ne. Aceasta presupune participarea tot mai largă a maselor populare — şi în primul rînd a clasei mun­citoare — la conducerea întregii activităţi economico-sociale. De altfel, acesta este sensul măsurilor adoptate încă de Conferinţa Naţio­nală a partidului din 1967, cu pri­vire la perfecţionarea conducerii şi planificării economiei naţionale. Am luat un şir de măsuri în aceas­tă direcţie, am format organele de conducere colectivă, la care parti­cipă nemijlocit reprezentanţii mun­citorilor, am ridicat rolul adunărilor generale ca organe de dezbatere a problemelor conducerii economice. Dorim ca în următorii ani să in­tensificăm participarea clasei mun­ (Continuare in pag. a 2-a) Sesiunea Consiliului popular al municipiului Ti­rgu-Mureş Ieri, 3 decembrie a avut loc cea de-a Xlll-a sesiune a Consiliului popular al mu­nicipiului Tg.-Mureş. Lucrări­­le sesiunii au fost deschise de tovarăşul Vasile Rus, pre­şedintele Comitetului execu­tiv al Consiliului popular al municipiului Tg.-Mureş. Tovarăşul Kiss Zoltán, prim­­vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popu­lar municipal a prezen­tat raportul privind activita­tea comitetului executiv in domeniul prevenirii şi înlătu­rării zgomotelor şi al pre­venirii poluării aerului, apei şi solului. Au luat cuvîntul numeroşi deputaţi şi invitaţi, conducă­tori ai unor întreprinderi şi instituţii care au contingenţă cu problemele ridicate în ra­port, reprezentanţi ai Inspec­toratului sanitar şi alţi spe­cialişti în materie. Sesiunea a adoptat o ho­­tărîre care prevede măsurile ce urmează a fi luate pentru soluţionarea dezbătute. problemelor La punctul doi de pe or­dinea de zi, tovarăşul Barou­ Ludovic, vicepreşedinte al Co­mitetului executiv al Consi­liului popular municipal a prezentat o informare privind rezultatele obţinute în desfă­şurarea muncilor patriotice pe anul în curs şi planul muncilor patriotice pe anul 1972. In încheiere a luat cu­­vintul tovarăşul Vasile Hus. PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA­­ TEAPA ROŞIE ACTUALITATEA I .! I INTERNAŢIONALA­­ ORGAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL P.C.R. Ş| AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN I__________________________| Pagina 6-a La data de 1 decembrie a. c. — se spune în telegrama adresată redacţiei — cooperatorii meşteşu­gari din judeţul Mureş, beneficiind de sprijinul organelor şi organiza­ţiilor de partid, raportează îndepli­nirea planului producţiei marfă pe anul 1971. Datorită măsurilor tehnico-orga­­nizatorice luate, precum şi îmbu­nătăţirii deservirii populaţiei, pînă la finele acestui an se va realiza o producţie marfă suplimentară în valoare de 40 milioane lei, cu 15 milioane lei mai mult decît anga­jamentul anual. Totodată, pe an­samblul Uniunii­ judeţene a coope­raţiei meşteşugăreşti s-au obţinut importante depăşiri la indicatorii: deservirea populaţiei, livrări la fondul pieţii şi la export, beneficii peste plan etc. La C.A.P. Vinători, drumul tractoarelor In majoritatea cooperativelor a­­gricole de pe cuprinsul judeţului nostru lucrările agricole, mai ales arăturile de toamnă sunt încheiate. Griul şi orzul semănat în toamnă a răsărit. Se lucrează de acum la bilanţuri, planuri de viitor. In con­trast cu aceste preocupări mai sínt cooperative agricole care n-au în­cheiat de transportat de pe cîm­p sfecla de zahăr şi cocenii de po­rumb. Surprinzătoare este însă situaţia de la cooperativa agricolă din Vî­­nători — preşedinte Alexandru Coman. Aici mai sunt de transpor­tat de pe cîmp peste 300 tone de sfeclă. Cu toate acestea, nici în prezent nu se întreprind măsuri e­­ficiente, urgente, care să asigure transportul operativ al rădăcinilor de sfeclă de pe cîmp. Vineri, de exemplu, conducerea cooperativei agricole, majoritatea mecanizatori­lor au fost antrenaţi la acţiuni ne­agricole ! Se pune înrebarea cum este po­sibil ca transportul sfeclei să fie aşa de rămas în urmă? O primă explicaţie: din 65 de ha, cultivate cu sfeclă de zahăr, numai 35 ha au fost muncite în acord global. Diferenţa de suprafaţă a fost lu­crată prin alte metode. Când s-a pus problema finanţării recoltatu­lui Banca agricolă, sucursala Tg.­­Mureş, după multe discuţii abia la 18 noiembrie a. c... a virat în con­tul C.A.P. Vînători, suma de 20.000 lei. Nici după această dată însă, lucrările de recoltare şi transpor­tare a sfeclei nu au fost efectuate într-un ritm susţinut. Terenul nefiind eliberat, nici ară­turile de toamnă nu puteau fi în­cheiate. Şi în prezent încă 45 de ha sunt ocupate cu grămezi de frunze de sfeclă de zahăr, alte 35 ha de coceni de porumb şi 20 ha cu baloturi de paie! Inginerul C.A.P., Lenard Alexandru, a cău­tat să justifice această stare de lucruri prin fel de fel de explicaţii, în loc de justificări ar fi necesar ca cel puţin acum factorii cu munci de răspundere, aflaţi la conducerea treburilor C.A.P. şi ale comunei, să ia măsuri urgente pentru mobilizarea în număr cît mai mare a ţăranilor cooperatori la eliberarea terenului în vederea e­­fectuării arăturilor pe cele 105 ha înainte de venirea îngheţului şi ză­pezii. Tot în această parte a judeţului nostru, situaţii dificile, rămîneri în urmă la arături şi eliberarea tere­nului sînt şi in alte cooperative a­­gricole printre care la Archita, Daia, Moreni, Boiu, Criş etc. La C.A.P. Apold mai sînt de transpor­tat de pe cîmp 120 tone de sfeclă, la Saschiz 10 tone. La C.A.P. Daia, Nadeş, Ţigmandru cocenii ocupă suprafeţe între 15—40 ha. Or, se ştie că atîta timp cît calea trac­toarelor este barată de grămezi de coceni, nici tractoriştii nu pot a­­vansa cu arăturile. Ţinînd seama de eficienţa arăturilor de toamnă, de sarcina pusă de conducerea partidului oamenilor muncii din a­­gricultură de a obţine recolte spo­rite la hectar, se impune ca toate lucrările agricole de sezon, deci și arăturile să fie încheiate în timpul cel mai scurt. Ieni, Apold, Daia, la arat este barat de grămezile de sfeclă și coceni A A­P­A­R­ U­T CARTEft PE CARE ATI ASTEPTAT-O 365 DE Zii! 0 LUME ÎN 448 DE PAGINI . Report.j. «. .nch.t. int.m­.tipo.1. • Do- ^ mDht,nct.i.!» Rmpubl.'ai cumvUr« politic«, «conomic« și sociala Socialista România la *• * J^rta da • trăi’' recomandată d« imaginare­a! «omfcții, ah» știi "tai • Consultați' juridic« Df compnbre* arti vecha rf. I. A I. Z . Sport, umor, jocuri ,i_ un m[ ’ BSS^SSS*. computer pentru «tocmi • Fotopr.fii . , ■*&,»/ d­/mptorfu/pr­i­in«M. - ' ntodorno Dado»! pe care ii ca­utat* pentru familia s» pncîrm ■ ■ • mm­mmmmm s liggi ............ . rrim­issi " O PARTE DIN ZONA INDUSTRIALA A TÎRGU-MUREȘULUI

Next