Steaua Roşie, mai 1972 (Anul 23, nr. 103-127)

1972-05-14 / nr. 113

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE Şedinţa comună a birourilor executive (Urmare din pag. 1) acest an la timp şi în condiţii cali­tative bune. Planul de însămînţări la principalele culturi a fost reali­zat, rămînînd a se termina în spe­cial în legumicultură, unde mai sînt unele suprafeţe de însămînţat. Se constată că starea de vegetaţie a plantelor este bună, cu mici excep­ţii, mai ales la grîu, principala sar­cină ce se pune în perioada actuală şi viitoare fiind întreţinerea în bu­ne condiţii a tuturor culturilor. A­­vem asigurate deci toate posibilităţile ca în acest an producţia agricolă să înregistreze producţii sporite. La punctul doi de pe ordinea de zi tovarăşul Fodor Géza, secretarul Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste a prezentat in­formarea privind aplicarea preve­derilor Legii nr. 20/1971 de către Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean şi de către comi­tetele executive ale consiliilor popu­lare municipale, orăşeneşti şi co­munale pentru organizarea contri­buţiei băneşti şi în muncă în vede­rea efectuării unor lucrări de inte­res obştesc. Din informarea prezentată rezul­tă că Comitetul executiv al Consi­liului popular judeţean şi comitetele executive ale consiliilor populare municipale, orăşeneşti şi comunale, ţinînd seama de importanţa Legii nr. 20/1971 au acordat o atenţie deosebită organizării şi desfăşurării acţiunii de votare a contribuţiei bă­neşti şi în muncă pe anul în curs, în vederea soluţionării multiplelor probleme pe care le ridică moder­nizarea, buna gospodărire şi înfru­museţare a oraşelor şi comunelor. Imediat după apariţia legii s-a organizat la nivelul judeţului o dis­cuţie cu vicepreşedinţii şi secretarii consiliilor populare municipale şi orăşeneşti unde s-au stabilit măsu­rile ce urmau a fi luate privind or­ganizarea adunărilor pe circum­scripţii şi a adunărilor delegaţilor pentru votarea contribuţiei băneşti şi în muncă a cetăţenilor. Din constatările făcute rezultă că marea majoritate a comitetelor exe­cutive ale consiliilor populare au organizat în bune condiţiuni întrea­ga acţiune de votare a contribuţiei băneşti şi în muncă şi s-au orientat bine în alegerea obiectivelor de realizat. La adunările pe circum­scripţii electorale cit şi la adună­rile delegaţilor pe municipii parti­ciparea cetăţenilor a fost foarte bună. O bună parte din localităţi au vo­tat contribuţia bănească pe 2 sau 3 ani, stabilindu-se ca pînă la înce­putul anului 1975 să se execute un număr de 202 săli de clasă, 40 că­mine culturale, 9 dispensare umane, 50 grădiniţe, 55 ateliere şcolare, in­troducerea apei potabile în 13 loca­lităţi, precum şi alte obiective ca­ finisări şi reparaţii de şcoli, con­strucţii de laboratoare, săli de gim­nastică şi altele. Din informare a reieşit faptul că pentru a rezolva cut mai just unele nemulţumiri ivite, Comitetul exe­cutiv al Consiliului popular jude­ţean a indicat comitetelor execu­tive ale consiliilor populare muni­cipale, orăşeneşti şi comunale să fie verificate temeinic toate plînge­­rile şi contestaţiile cetăţenilor şi în toate cazurile cînd se constată reali­tatea motivelor invocate să se solu­ţioneze favorabil sesizările acesto­ra. S-a propus ca rezolvarea unor astfel de contestaţii să fie efectuată chiar în cadrul întreprinderilor, cu sprijinul consiliilor populare muni­cipale şi orăşeneşti şi a conduceri­lor unităţilor respective. In ce pri­veşte efectuarea contribuţiei în muncă s-a indicat ca aceasta să se facă pe întreprinderi şi instituţii, pe obiective stabilite de către consi­liile populare municipale şi orăşe­neşti, iar la muncă să participe efectiv toţi conducătorii întreprin­derilor şi instituţiilor împreună cu toţi salariaţii lor. Pe marginea ambelor informări s-au purtat discuţii şi s-au făcut numeroase propuneri. La punctul 3 al ordinei de zi, biroul Consiliului judeţean al Fron­tului Unităţii Socialiste, avînd în vedere abaterile săvîrşite de tova­răşii Rus Vasile, Kiss Zoltán şi Pîr­­lea Teodor, propune: — revocarea de către Consiliul municipal al Frontului Unităţii So­cialiste a tovarăşului Rus Vasile din calitatea de preşdinte al Birou­lui executiv al Consiliului munici­pal al Frontului Unităţii Socialiste şi de membru al Consiliului; — revocarea tovarăşului Kiss Zol­tán din calitatea de membru al Bi­roului executiv al Consiliului muni­cipal al Frontului Unităţii Socia­liste şi de membru al Consiliului; — revocarea tov. Pîrlea Teodor din calitatea de membru al Consi­liului municipal al Frontului Uni­tăţii Socialiste. Se propune, de asemenea, Consi­liului popular municipal Tg.-Mureş: — revocarea din funcţia de pre­şedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular municipal a to­varăşului Rus Vasile; — revocarea din funcţia de prim­­vicepreşedinte al Comitetului exe­cutiv al Consiliului popular muni­cipal a tovarăşului Kiss Zoltán. — Se recomandă Consiliului popu­lar judeţean Mureş revocarea din calitatea de membru al Comitetului executiv a tovarăşului Kiss Zoltán. — Convocarea alegătorilor din circumscripţiile electorale judeţene nr. 19 şi nr. 7 Tg.-Mureş, pentru a se pronunţa asupra revocării cali­tăţii de deputaţi în Consiliul popu­lar judeţean a tovarăşilor Rus Va­sile şi Kiss Zoltán. — Convocarea alegătorilor din circumscripţiile electorale munici­pale nr. 120, nr. 32 şi nr. 164 Tg.­­Mureş, pentru a se pronunţa asu­pra revocării mandatului de depu­tat a tovarăşilor Rus Vasile, Kiss Zoltán şi Pîrlea Teodor în Consi­liul popular al municipiului Tîrgu- Mureş. Densitatea şi calitatea lucrărilor (Urmare din pag. 1) trucît pe un braţ de muncă revine între 0,25—0,28 ha — ne spunea ing. Ioan Buruian, care în prezent suplineşte şi pe pre­şedintele C.A.P. — nu se ridi­că probleme cu lucrările de în­treţinere. Se întîmpină greu­­tăţi din cauza ivirii atacului de putregai din care cauză au şi fost reînsămînţate pînă acum peste 15 ha de sfeclă. Intrucît C.A.P. Dîmbu se află într-o zo­nă foar­te favorabilă culturii sfeclei, nu ne putem mulţumi numai cu faptul că şi-a reali­zat planul de însămînţare şi că răritul este avansat. De a­­ici se aşteaptă producţii mari. De altfel, în anii trecuţi cînd s-au obţinut 46.000 kg sfeclă la ha, s-a şi dovedit acest lu­cru. Şansele pentru asemenea producţie în anul în curs sînt mai limitate, în primul rînd pentru că numai 50 la sută din superfosfatul ce trebuia aplicat odată cu semănatul a sosit­­la timp, în al doilea rînd, în pre­zent în unele brigăzi calitatea lucrărilor lasă de dorit. In sa­tul nou într-o parcelă situată în tarlaua numită Coşniţa, ca să dăm doar un exemplu, cultura este neuniformă, are multe go­luri încă de la semănat. Acum cînd se hotărăşte soar­ta recoltei, factorii cu munci de răspundere prea puţin sunt văzuţi prin C.A.P. Tovarăşul Buruian ne informa că nici specialistul de sector al Fabricii de zahăr din Tg.-Mureş sau cineva de la Direcţia generală a agriculturii judeţene nu au venit în ultima vreme în con­trol. Şi prezenţa mai ales a celor de la Direcţia agricolă se resimte. C.A.P. are lăsată în suspensie o problemă privind schimbul unui teren arabil, fă­cut cu ani în urmă, prin Di­recţia agricolă, cu o păşune. Această nerezolvare însă creea­ză greutăţi C.A.P. Dîmbu în realizarea planului de însămîn­­ţare a porumbului care deo­camdată este în deficit cu 20 ha. In prezent probleme serioase privind densitatea şi calitatea lucrărilor de întreţinere se ri­dică mai ales la­ C.A.P. Sărma­­şu. Din cauza atacului de pu­tregai semnalat, de cîteva zile preşedintele Grigore Plesca şi inginerul şef Alexandru Pop au sistat răritul. Aşa se explică de ce din 280 ha aflate în cultură răritul s-a făcut numai pe a­­proximativ 100 ha! După unele date comparative prezentate de inginerul C.A.P., una din cauzele acestui atac ar fi insuficienţa în­grăşămintelor chimice (superfos­­fat) aplicate şi de care unitatea a dus mare lipsă la însămînţări. Ceea ce însă ar trebui să atragă mai mult atenţia organizaţiei de partid, conducerii cooperativei agricole, este faptul că sunt unii cooperatori din Sărmaşu sau sa­tul Larga care execută la între­ţinerea culturilor lucrări de sla­­bă calitate. Unii dintre coopera­tori, printre care Hulpe Ioan a lui Grigore sau Cseri Paraschiva taie plantele. Alţii ca Ioan Gher­man, Porcolab Iosif, Lukacs Şte­fan din Larga nu-i interesează să obţină producţii sporite la hectar şi lucrează rău. Pentru început împotriva acestora — ne­informa­tor. Plosca Grigore, pre­şedintele C.A.P. — au fost luate măsuri de imputare la toamnă a diferenţei de producţie ce se va obţine sub media planificată la hectar. Intrucît timpul este instabil, pentru a se preîntîmpina îmbu­­ruienarea culturilor de sfeclă, porumb etc., este necesar ca în unităţi, cooperatorii să munceas­că şi între ferestrele dintre ploi, să folosească chibzuit fiecare oră bună de lucru. La doi ani de la inundaţii (Urmare din pag. 1) peau să slăbească (ne amintim de eroismul locuitorilor din Tîrnăveni, în frunte cu destoinicul detaşament al chimiştilor), ca şi pe ogoarele ju­deţului, pretutindeni comuniştii or­ganizau munca, îmbărbătau oame­nii, le insuflau dîrzenie şi încredere. Tocmai aşa s-a reuşit ca de la con­ducerea superioară de partid, la or­ganele judeţean, municipale şi pînă­­jos la cele comunale, din secţiile fabricilor, ale cartierelor să existe un centru unic de voinţă şi de ac­ţiune, întruchipînd viu rolul con­ducător al partidului. Au venit apoi, aproape simultan, ajutoarele masive acordate de stat celor care au suferit în urma cala­mităţilor. In prezent, peste tot ur­mele dezastrului sunt şterse, casele, întreprinderile, secţiile, aşezămin­­tele culturale sunt complet refăcute. Apele au fost restrînse în matca lor, braţele harnice, neobosite ale miilor de oameni, vîrstnici şi tineri, femei şi bărbaţi au pus stavile so­lide — vezi digurile pe malurile Mureşului şi Tîrnavelor — apelor. Privim cu mîndrie deplin justifi­cată, ogoarele mănoase care undu­iesc şăgalnic în această primăvară a anului 1972. E rodul strădaniei oamenilor, e reflectarea fidelă a vic­toriei puterii şi inteligenţei lor asu­pra naturii. Dacă azi, la doi ani de la tragi­cele evenimente ale lui mai 1970, rememorăm fragmentar episoade, o facem pentru că ele aparţin defi­nitiv cronicii anului 1970. Urmele calamităţii au fost de mult şterse, privim din nou, încrezători, viitorul. Am pornit, de peste un an, cu toa­te pînzele sus pentru înfăptuirea unei noi etape luminoase în con­strucţia socialistă a patriei noastre, etapă ale cărei jaloane au fost tra­sate cu profund realism de partidul comuniştilor, etapa cincinalului 1971 1975, la înfăptuirea sarcinilor că­reia sunt antrenaţi toţi oamenii muncii — români, maghiari, ger­mani şi de alte naţionalităţi din judeţul nostru. Mica publicitate VlND 2 mese de scris, una mo­dernă şi una Biedermeier. Infor­maţii: str. Şcolii nr. 13, ap. 6, te­lefon 1.48.40. VÎND Fiat 850 bleumarin, Re­ghin, cartierul Iernuteni, nr. 263, după-masă sau telefon 265, orele 8—12, dr. Pop Simion. SCHIMB apartament 3 camere confort I cu 1 cameră, bucătărie, şi 2 camere cu confort. Str. Li­bertăţii 111, bloc 5, etaj I, ap. 5, dr. Nistor Vasile, intre orele 14:17. SCHIMB locuinţă compusă din 3 camere, dependinţe, cu garso­nieră sau una cameră şi confort. Informaţii: cartierul Ady, bloc 34, ap. 98, după ora 16. Cinema DUMINICA, 14 MAI TG.-MUREŞ — Select: Olesia. Arta: Locote­nentul Bullitt (de la orele 11, 15, 18, 21). Progre­sul: Pentru că se iubesc. Tineretului: Ritmuri spaniole. Unirea: Vîrstă ingrată. Flacăra: Dimi­neţile unui băiat cuminte. SIGHIŞOARA — Lu­mina: Pădurea pierdută. Tîrnava: Saltul. LUDUȘ Flacăra: îngerii negri (ambele serii). IERNUT — Lumina: începutul. SARMAȘU — Popular: în­toarcerea Sfintului Luca. REGHIN — Patria: Pu­terea și adevărul. Victoria: Lampa lui Aladin. TÎRNĂVENI — Melodia: Tick... tick... tick... SOVATA — Doina: Anna celor o mie de zile. (ambele serii). SINGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Trimis extraordinar. FlNTlNELE — Pa­tria: Flacăra olimpică. MIERCUREA NIRAJU­­LUI — Nirajul: Romeo si Julieta. LUNI. 15 MAI TG.-MUREŞ — Select: Domiciliul conjugal. Arta: Steaua Sudului. Progresul: Tată cu de-a sila. Tineretului: Asediul. Unirea: Vîrstă ingrată. Flacăra: Casa neliniştită. SIGHIŞOARA — Lumi­na: Scoate-ţi pălăria cînd săruţi. Tîrnava: Saltul. LUDUŞ — Flacăra: O scrisoare pierdută. IERNUT — Lumina: începutul. SARMAŞU — Popular: Străzile au amintiri. REGHIN — Patria: Un loc pentru îndrăgostiţi. TÎRNĂVENI — Melodia: Moartea filatelistului. SOVATA — Doina: Aricii se nasc fără ţepi. SINGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Flacăra olimpică. FlNTlNELE __ Pa­tria: O sută de dolari pentru şerif. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Călătorie în aprilie. Emisiune în limba maghiară. Din cuprins! „Și bătrînii stau de strajă", dramatizare după o nu­velă de Nagy István. In rolurile principale: Kősze­gi Margit, artistă emerită, Czikéli László şi Wel­lmann György; 14,00 — Postmeridian; 16,20 — Telesport. Ciclism (aspecte înregistrate din „Cursa Păcii“); 16,50 — Fotbal: România—Ungaria (meci retur în sferturile de finală ale Campionatului european); 18,50 — Vetre folclorice. Aspecte din folclorul vîlcean; 19,15 — 1.001 de seri; 19,30 — Telejurnal; 20,00 — Reportajul săptămînii; 20,20 — Film artistic: Bătălia de pe Neretva; 23,20 — Telejurnal, sport. LUNI, 15 MAI 16,30—17,00 — Curs de limba rusă; 17,40 — La volan; 18,00 — Căminul; 18,45 — Scena. Emi­siune de actualitate şi critică teatrală; 19,10 — Noutăţi cultural-artistice; 19,20 — 1.001 de seri; 19,30 — Telejurnal; 20,10 — Reflector; 20,15 — „Salut Germain". Un nou serial produs de studiou­rile de TV din R.D.G.; 21,15 — Drumuri în istorie. Turnu-Severin — 1850; 21,30 — Steaua fără nume. Emisiune concurs pentru tinerii interpreţi de mu­zică uşoară. 22,30 — 24 de ore. 22,45 — Contraste în lumea capitalului. Concert FILARMONICA DE STAT TG.-MUREȘ (du­minică, ora 11 și luni, ora 20). Concert simfonic. Dirijor: Sheldon Morgenstern (S.U.A.). Solist: pia­nista Avéd Silló Eva. Teatru TEATRUL DE STAT, secţia maghiară (sala Studio, duminică, ora 11): Recital din lirica lui József Attila­ (sala teatrului, luni, ora 15): Joc de pisici. TEATRUL POPULAR DIN SUBOTIŢA (Iugo­slavia), secţia maghiară (sala mare a Palatului culturii, duminică, ora 20): Romulus cel Mare. INSTITUTUL DE TEATRU (sala Studio, du­minică, ora 20): Csongor şi Tünde. TEATRUL DE PĂPUŞI, secţia maghiară, du­minică, ora 11: Csongor şi Tünde; ora 16: Grădi­niţa iepuraşilor. Televiziune DUMINICA, 14 MAI 8,15 — Gimnastica pentru toţi; 8,30 — Crava­tele roşii; 10,00 — Viaţa satului; 11,10 — Să înţe­legem muzica; 12,00 — De strajă patriei; 12,30 — Radio Tg.-Mureş LUNI. 15 MAI In limba română: 6,30—7: Dialog pe teme ce­tăţeneşti. Selecţiuni din operete. 16,30—18: Cronica de luni. „In vîrtejul jocului". Carnet săptămînal. Sport. Grupuri vocale folclorice. In limba maghiară: 6—6,30: Oameni de azi. Muzică populară. 18—19,30: Cronica de luni. Poşta muzicală. Şantier pedagogic. Prelucrări de fol­clor. Sport. MARŢI, 16 MAI In limba română: 6,30—7: Emisiune pentru sate. Muzică populară. 16,30—18: Cronica actuali­tăţii. Reflecţii pe teme agrare. „După ospăţ", suită de Tudor Jarda. Revistă radio de cultură şi artă. Poemul simfonic „Vitava" de Smetana, în limba maghiară 1­6—6,30: Cronica industria­lă. 18__19,30: Cronica actualităţii. Loterie muzicală. Prezenţe româneşti peste hotare. Suită pentru vio­loncel de Kozma Géza. Trei reporteri în trei jude­țe. Fragmente din musicalul „My fair Lady" de Loewe. Azi, meciul de fotbal Pe stadionul „23 August" din Capitală se întîlnesc azi, în meci retur, selecţionatele prime de fot­bal ale României şi Ungariei, în cadrul sferturilor de finală ale Campionatului european de fot­bal interţări. Cum este şi firesc, partida este aşteptată cu mare interes de iu­bitorii sportului cu balonul ro­tund, dat fiind valoarea celor do­uă protagoniste și miza mare pu­să în joc. Intr-adevăr, cîștigătoa­­rea meciului, chiar la un scor minim, se califică în semifina­lele campionatului european, fi­ind considerată una dintre cele mai bune 4 echipe de pe conti­nentul nostru. După rezultatul bun obţinut în prima întîlnire pe Népstadion din Budapesta la 30 aprilie (1—1), naţionala României se află în pragul unei noi afirmări valo­rice, păstrînd prima şansă de a se califica. De altfel, sub con­ducerea antrenorului Angelo Ni­­culescu, lotul tricolor s-a pre­gătit intens pentru meciul re­tur, accentul fiind pus mai ales pe ridicarea potenţialului ofensiv al formaţiei. După veştile pe care le avem, componenţii echi­pei sunt în formă bună, dornici să joace frumos, să lupte pentru a obţine victoria. In partida de azi reapare Dobrin, ceea ce va mări capacitatea unsprezecelui nostru însă, nerefăcut în în­tregime, va lipsi Lucescu. Dar, iată formaţia în care va începe jocul echipa naţională a Româ­niei: Răducanu — Sătmăreanu, Lu­­pescu, Dinu, Deleanu — Dumitru, Nunweiller VI — Domide, Dem­­brovschi, Dobrin, Iordănescu. Re­zerve: Neagu, Anca, Hălmăgea­­nu, Adamache. Echipa Ungariei s-a pregătit şi ea, în mod deosebit pentru meciul de la Bucureşti. Iată for­maţia anunţată de antrenorul Illovszky: Geczi, Vepi, Pancsics, Balint, Juhász, P. Juhasz, Kocsis, Szűcs, Szőke, Bene şi Zambo. Cu deplin temei, sutele de mii de spectatori şi telespectatori ca­re vor viziona partida de azi aşteaptă un joc de zile mari, un fotbal de calitate pe măsura re­­numelui internaţional al celor două formaţii dintre cele mai bune din Europa. Avem speran­ţe justificate că la sfîrşitul par­tidei vom putea consemna încă o victorie de prestigiu a naţio­nalei României, calificarea ei în semifinalele campionatului euro­pean. E. L Astă-seară pe scena Palatului culturii ROMULUS CEL MARE (SPECTACOLUL TEATRULUI DIN SUBOTIŢA — IUGOSLAVIA) Astă-seară, în cadrul contrac­tului de colaborare cu Teatrul de stat din Tg.-Mureş, colectivul secţiei maghiare a Teatrului popular din Subotiţa va prezenta pe scena Palatului culturii co­media ROMULUS CEL MARE. Celebra piesă a scriitorului elveţian Friedrich Dürrenmatt, una din operele de frunte ale dramaturgiei universale contem­porane, a fost pusă în scenă, la un înalt nivel calitativ, de regi­zorul Virág Mihály, în decoruri­le lui Betrik Păle Rolul titular este interpretat, cu o deosebită măiestrie, de actorul Pataki László. In alte roluri! Kama Margit, Bada Irén, Salamon Sán­dor, Szél Péter, Godányi Zoltán, Pásthy Mátyás și mulții alții, în fotografie: scenă din spec­tacol cu Bada Irén și Sebestyén Tibor. 1 ■KniBnnBni ifi/. Mmn -• iv'v ' •?/ .rV:, ' ;y -H«■1 ■ : . WSl Aâ ■' VI §§pl»^^iü■ -ZVfM HOTĂRÎRE privind sărbătorirea a 25 de ani de la proclamarea Republicii Populare Române (Urmare din pag­i­­ stea măreţului eveniment şi în o­­raşele reşedinţă din judeţ. Se vor edita în limba română şi în limbile naţionalităţilor conlocui­toare lucrări privind istoria patriei şi a Partidului Comunist Român, trecutul de luptă al poporului ro­mân şi cultura sa milenară, mo­mente ale istoriei contemporane a României, semnificaţia evenimentu­lui de la 30 decembrie 1947, în perioada 1—10 decembrie 1972, se va organiza „Decada cărţii ro­mâneşti“, dedicată aniversării Re­publicii. Se vor organiza, sub genericul „Slăvim Republica“, manifestări cultural-artistice ale artiştilor ama­tori, consacrate acestui eveniment: festivaluri, concursuri, treceri în re­vistă, microstagiuni, expoziţii de ar­tă populară şi de fotografii etc. In luna decembrie va avea loc festivalul anual al filmului la sate, precum şi „Retrospectiva filmului românesc“, în cadrul cărora se vor prezenta cele mai valoroase filme documentare şi artistice realizate în cei 25 de ani de la proclamarea Republicii. Va fi organizată o sesiune ştiin­ţifică cu tema: „Republica Socia­listă România la un sfert de veac de luptă pentru transformări re­voluţionare, pentru propăşirea e­­conomică şi social-culturală a ţâ­rii". Muzeul de istorie al Republicii Socialiste România, în colaborare cu Muzeul de istorie a partidului comunist, a mişcării revoluţionare şi democratice din România, Mu­zeul de artă al Republicii Socialis­te România vor deschide expoziţii jubiliare consacrate celei de-a 25-a aniversări a proclamării Republicii Populare Române, în municipiile Bucureşti, Iaşi, Cluj, Timişoara, Constanţa, Oradea, Tg.-Mureş, Cra­iova, Braşov, Galaţi şi Suceava se vor organiza expoziţii temporare care vor oglindi cele mai importan­te succese muzeistice obţinute în ultimii 25 de ani. Sindicatele, organizaţiile de ti­neret şi femei, celelalte organizaţii din componenţa Frontului Unităţii. Socialiste vor organiza manifestări cultural-educative adecvate catego­riilor respective: concursuri profe­­­sionale şi alte acţiuni menite sa contribuie la educarea maselor, la ridicarea nivelului lor de pregăti-­­re politico-ideologică, culturală şi profesională. Consiliul naţional, consiliile lo­cale pentru educaţie fizică şi sport, cluburile şi asociaţiile, împreună cu organizaţiile de masă şi obşteşti vor organiza manifestaţii sportive consacrate evenimentului. Presa centrală şi locală, revistele culturale şi literar-artistice, radioul şi televiziunea vor marca eveni­mentul prin consemnarea multila­terală a momentului istoric al in­staurării republicii şi a drumului nou pe care acest act l-a deschis în viaţa poporului şi a ţării, prin publicarea şi transmiterea de ma­teriale legate de semnificația pro­clamării Republicii, consacrate rea­lizărilor din anii construcției so­cialismului. însemnate acțiuni sînt prevăzu­te în hotărîre pentru marcarea pes­te hotare, a celei de-a XXV-a ani­versări a Republicii Populare Ro­mâne. în acest scop se vor publica, în limbi de circulaţie internaţio­nală, lucrările tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi se vor organiza, cu ocazia apariţiei ediţiilor din străi­nătate, acţiuni de popularizare a politicii interne şi externe a parti­dului şi statului nostru. Se vor edita în limbi străine lu­crări de prezentare a transformări­lor revoluţionare şi a realizărilor obţinute de România în viaţa eco­nomică, social-politică şi culturală în anii socialismului. Publicaţiile pentru străinătate, cît şi materia­lele documentare destinate străi­nătăţii vor prezenta realizările ob­ţinute în industrie, agricultură, con­strucţii şi alte ramuri ale econo­miei naţionale, perfecţionarea con­ducerii şi organizării vieţii sociale şi politice, lărgirea democraţiei so­cialiste, dezvoltarea ştiinţei şi cul­turii, ridicarea nivelului de trai al maselor, unitatea dintre politi­ca internă şi externă a ţării noas­tre, momente din istoria partidului şi a patriei. Se vor organiza peste hotare ex­poziţii documentare, economice, de artă, carte şi fotomontaje care să ilustreze dezvoltarea ţării noastre în cei 25 de ani care au trecut de la proclamarea Republicii. Se vor organiza, de asemenea, conferinţe de presă, gale de filme, seri culturale şi alte acţiuni meni­te să contribuie la cunoaşterea peste hotare a ţării noastre, a po­liticii sale interne şi externe, se va iniţia şi sprijini apariţia, în presa din ţara de reşedinţă, de articole şi ştiri în legătură cu evenimentul marcat, se vor edita buletine spe­ciale. Pentru a cinsti acest eveniment din istoria poporului şi a patriei noastre, se vor organiza o sesiune jubiliară a Marii Adunări Naţio­nale, iar în centrele judeţene­/ se-' siuni festive ale consiliilor popu­lare. De asemenea, se va institui medalia jubiliară „25 de ani de la proclamarea Republicii". Se va emite o­­serie de timbre consacrate aniver­sării. Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. şi Biroul Executiv al Con­siliului Naţional al Frontului Uni­tăţii Socialiste îşi exprimă convin­gerea că, comuniştii, toţi oamenii muncii, vor depune toate eforturile pentru a întîmpină împlinirea unui sfert de veac de la proclamarea Republicii cu noi şi însemnate rea­lizări în toate domeniile de activi­tate, sporindu-şi contribuţia la în­făptuirea măreţelor obiective sta­bilite de Congresul al X-lea al par­tidului în vederea făuririi socie­tăţii socialiste multilateral dezvol­tate în patria noastră. La intrarea în Complexul de in­dustrializare a lemnului din Reghin îţi atrage atenţia o miniexpoziţie permanentă şi sub ea o chemare, mai mult un apel, sau dacă vreţi o invitaţie la creaţie tehnică. Chema­rea a făcut ocolul fabricilor, s-a răs­­pîndit cu repeziciune şi a şi început să prindă viaţă. Iniţiativa are ca ţel antrenarea cadrelor tehnice, a inovatorilor şi inginerilor la nobila acţiune de au­­toutilare, fructificarea mai deplină a propriilor forţe tehnice. Aşa cum am desprins din relatările secretaru­lui comitetului de partid, încă de la începutul anului 1972 chemarea: „Inovatori aduceţi-vă din plin con­tribuţia la asimilarea pieselor de schimb. De aceste piese avem ne­voie“ a găsit un ecou în conştiinţa comuniştilor, a multor oameni ai muncii. Hotărîţi să-şi pună capacitatea de creaţie în slujba progresului tehnic al propriei lor fabrici, în slujba au­­toutilării, oamenii complexului au trecut de îndată la fapte. Potrivit propriei concepţii tehnice şi tehno­logice au materializat numeroase i­­dei îndrăzneţe. Aşa au fost produse aici zeci de piese de schimb, unele de mare complexitate, cum sunt cele pentru utilajele fabricilor de P.A.L., de lăzi şi de cherestea, ale ferăstra­­ielor Drujba. într-o parte a expoziţiei sunt înfă­ţişate cuţitele de despicare turboaş­­chietoare, conul arzător de la uscă­­torul P.A.L., fotografiile unor maşini de mare randament care vorbesc de la sine despre acel clocotitor e­­fort de creaţie, despre pasiunea u­­nor oameni care de ani de zile se află prezenţi în fruntea activităţii de promovare a noului. Citeşti cu plăcere numele unor muncitori de la P.A.L. lungă ale altor inovatori statornici care au realizat maşini în valoare de peste 100.000 lei fie­care. Ceea ce atrage în mod deosebit în acest colţ al tehnicii este îndem­nul de a continua opera începută de tovarăşii de muncă, de a face ca tu, muncitor, tehnician sau inginer al complexului să simţi răspunderea ce te aşteaptă de a găsi soluţia la întrebările puse. In vitrină fie­care întrebare este o piesă. Sub ge­nericul „piese de asimilat" vezi aici segmenţi pentru defibratoarele P.A.L., avans pentru circularele de tivit, ventil electromagnetic pentru maşina de şlefuit, cap şi accesorii la maşina de capsat lăzi care aş­teaptă îndrăzneala şi vigoarea altor oameni, angajamentul de a făuri asemenea piese. Bine a procedat comitetul de par­tid, comitetul sindicatului care au luat iniţiativa de a populariza larg acţiunea şi de a orienta activitatea inovatorilor tocmai spre temele ma­jore, spre acele piese de schimb de care complexul are cea mai mare nevoie. In acest fel ei oferă oameni­lor muncii de aici posibilitatea de a gîndi, a studia şi căuta soluţii pen­tru conceperea şi punerea în lucru a acelor piese sau maşini pe care le reclamă producţia, de a-şi pune mai deplin în valoare propriile idei teh­nice. GH. BARBULESCU „ Expoziţie personală ! La clubul muncitoresc „Prodcom­­­­plex“ a avut loc recent vernisajul­­ expoziţiei de artă plastică a Octavei­­ Nuţiu, jurist, salariată a Intreprin­­­derii „Prodcomplex“. Sunt expuse­­ peste 40 de lucrări — pictură (în­­ ulei şi acuarelă) şi grafică. Expozi­­­­ţia va putea fi vizitată până la 15 iunie, zilnic între orele 9—22.

Next