Steaua Roşie, mai 1972 (Anul 23, nr. 103-127)
1972-05-14 / nr. 113
HOTÂrIre privind sărbătorirea a 25 de arii de la proclamarea Republicii Populare Române Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. şi Biroul Executiv al Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste au adoptat recent Hotărîrea cu privire la acţiunile ce se vor organiza în întîmpinarea aniversării a 25 de ani de la proclamarea Republicii Populare Române — victorie de seamă a poporului nostru în lupta pentru libertate, democraţie şi progres social. Act deînsemnătate istorică în viaţa ţării, ideal pentru care au militat forţele cele mai înaintate ale societăţii, în frunte cu Partidul Comunist Român, abolirea monarhiei şi trecerea întregii puteri de stat în mîinile clasei muncitoare, în alianţă cu ţărănimea şi cu celelalte categorii de oameni ai muncii, au marcat o etapă superioară în dezvoltarea statului român, în desfăşurarea revoluţiei populare, instaurarea celei mai democratice forme de guvernămint din istoria naţiunii noastre, trecerea la înfăptuirea revoluţiei socialiste. In cei 25 de ani care au trecut de la proclamarea Republicii, socialismul a învins definitiv în România, deschizînd o epocă de progres rapid în viaţa poporului, situind România în rîndul naţiunilor cu cea mai dinamică dezvoltare, pe un loc demn între popoarele lumii. In aceşti ani, au cunoscut un puternic avînt forţele de producţie ale ţării, ştiinţa, tehnica, învăţămîntul şi cultura, s-au schimbat fundamental condiţiile de viaţă ale poporului, oamenii muncii au devenit cu adevărat stăpîni în ţara lor, participînd tot mai activ la conducerea acesteia, la adoptarea şi înfăptuirea hotărîrilor şi măsurilor care privesc viitorul ei. Realizările dobîndite demonstrează în chip elocvent înaltul rol constructiv al statului socialist care, sub conducerea clarvăzătoare a Partidului Comunist Român, a mobilizat talentul şi energia oamenilor muncii, capacităţile lor creatoare în vederea ridicării economice, sociale şi spirituale a patriei. Oamenii muncii din ţara noastră — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — întîmpină sărbătoarea Republicii în condiţiile avîntului creator şi muncii însufleţite pentru înfăptuirea măreţelor obiective ale programului făuririi societăţii sociatiste multilateral dezvoltate, elaborat de Congresul al X-lea al partidului şi ale programului adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971 privind dezvoltarea conştiinţei socialiste şi aşezarea relaţiilor sociale pe principiile eticii şi echităţii socialiste. In întîmpinarea celei de-a 25-a aniversări a proclamării Republicii, organele şi organizaţiile de partid, de masă şi obşteşti, toate organismele şi instituţiile reunite în cadrul Frontului Unităţii Socialiste, vor desfăşura o susţinută muncă politico-educativă în vederea mobilizării oamenilor muncii de la oraşe şi sate la înfăptuirea sarcinilor economice, social-culturale pe acest an şi buna pregătire a condiţiilor în vederea realizării planului pe 1973, a punerii tot mai depline în valoare a energiilor şi marilor capacităţi creatoare de care dispune poporul nostru pentru continua dezvoltare şi modernizare a producţiei şi a tehnicii de producţie, pentru ridicarea parametrilor tehnico-economici şi calitativi ai produselor, pentru sporirea eficienţei întregii activităţi economice. Organizaţiile de partid, sindicale şi de U.T.C. — din unităţile industriale şi de construcţii — vor acorda o atenţie deosebită folosirii raţionale a capacităţilor de producţie, a materiilor prime şi materialelor, a timpului de lucru, reducerii cheltuielilor de producţie şi ridicării productivităţii muncii, punerii în funcţiune la termen şi la parametrii proiectaţi a noilor obiective de investiţii, iar în unităţile socialiste din agricultură, executării la timp şi la un nivel calitativ corespunzător a lucrărilor agricole, înfăptuirii prevederilor programelor naţionale de îmbunătăţiri funciare şi dezvoltare a zootehniei, întreaga activitate politico-educativă care va avea loc în această perioadă, se va desfăşura sub semnul pregătirii Conferinţei Naţionale a P.C.R. şi înfăptuirii hotărîrilor sale. La casele de cultură, cluburi, cămine culturale, în întreprinderi, instituţii, şcoli şi facultăţi, organizaţiile din componenţa Frontului Unităţii Socialiste, sub conducerea organelor de partid, vor organiza în lunile noiembrie şi decembrie a. c. manifestări cultural-educative şi artistice într-o mare diversitate de forme — expuneri, simpozioane, întîlniri cu activişti de partid şi de stat, expoziţii de cărţi, gale de filme, spectacole şi concerte — prin care să se prezinte realizările dobîndite de poporul român, sub conducerea partidului, în dezvoltarea economiei, învăţămîntului, ştiinţei şi culturii, prestigiul de care se bucură România pe plan internaţional, precum şi perspectivele pe care le deschide tuturor oamenilor muncii înfăptuirea programului de făurire a societăţii socialiste multilateral dezvoltate în patria noastră, întreaga activitate educativă va urmări cultivarea în rîndul maselor de oameni ai muncii a dragostei faţă de patrie, de partid şi popor, a internaţionalismului socialist, a prieteniei frăţeşti dintre oamenii muncii români şi cei aparţinînd naţionalităţilor conlocuitoare, aplicarea consecventă a programului de educaţie comunistă, adoptat de plenara C.C. al P.C.R. din 3—5 noiembrie 1971. Uniunile de creaţie vor stimula creatorii — potrivit planurilor lor de activitate — la realizarea unor lucrări literare, de artă plastică, muzicale şi cinematografice, care, prin conţinutul şi valoarea lor artistică, să reflecte semnificaţia istorică pentru destinele poporului român a actului revoluţionar din decembrie 1947 şi profundele transformări petrecute în viaţa economică şi social-culturală a ţării în cei 25 de ani de la proclamarea Republicii. In luna decembrie 1972 se va organiza „Decada dramaturgiei originale româneşti“, cu care prilej se vor pregăti şi prezenta spectacole cu cele mai reprezentative piese şi lucrări muzicale din creaţia originală contemporană românească. De asemenea, în luna decembrie, va avea loc vernisajul salonului de pictură şi sculptură al municipiului Bucureşti, organizat cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la proclamarea Republicii. Expoziţii asemănătoare se vor deschide în cin(Continuare în pag. a 2-a) La doi ani de la inundaţii Inestimabila virtute a poporului S-au împlinit, ieri, doi ani de la marea încleştare a poporului nostru cu furiile dezlănţuite ale naturii. Selectivă, memoria reţine din mulţimea faptelor cu care omul este zilnic confruntat doar pe acelea care, prin semnificaţia lor, exprimă virtuţi şi atitudini demne de umanitate. Şi nu vom uita că, traversînd un mare şi greu examen, înfruntîndu-ne pieptiş, bărbăteşte, cu iraţionala, stihinica dezlănţuire a naturii, ne-a fost dat să descoperim cu o îndreptăţită satisfacţie, că în sutele de mii de oameni ai meleagurilor noastre sălăşluiesc, ca nişte veritabile nestemate, calităţi dintre cele mai înălţătoare: curajul, bărbăţia, generozitatea, puterea de sacrificii şi dăruirea. Dovada lor s-a făcut de mii, de zeci de mii de ori de către eroii anonimi ai marii bătălii cu natura potrivnică. Şi aceste exemple le găsim, fără să le căutăm prea mult, în satele şi oraşele judeţului nostru — în Tg.-Mureş, Sighişoara, Tîrnăveni, Luduş, Reghin, Sovata, la Cuci, Iernut, peste tot în susul sau în josul văilor Mureşului şi Tîrnavelor, ale Nirajului. Acum, după doi ani, aducerile aminte ne poartă, desigur, spre orele şi zilele fierbinţi, cînd buzele tuturora rosteau cuvintele: vin apele... Dar ţinem mai bine minte de ceea ce zilnic publicau ziarele: a mai fost reluată producţia într-o fabrică, într-o secţie, ori într-un atelier din cutare întreprindere sinistrată. Atunci, poate chiar ne-am obişnuit cu asemenea ştiri, au devenit o coordonată firească a cotidianului. Dar ce eroism al muncii stă în spatele lor! Ce eforturi titanice a cerut repunerea în funcţiune a unui singur război de ţesut sighişorean înecat de apele miloase, ce înseamnă curăţirea miilor şi miilor de piese ale utilajelor tîrgumureşene, luduşene, din Reghin sau Tîrnăveni — pînă la redarea curăţeniei şi strălucirii de mecanism de ceasornic. Aveam în ziarul nostru o rubrică: „Totul pentru refacere, totul pentru normalizare!”. Citeam despre milioanele de obiecte donate de populaţia ţării pentru sinistraţi. Citeam despre zecile de milioane de lei donate de populaţia ţării la „contul omeniei" de la C.E.C. Toate acestea sunt fapte impresionante, contribuţii reale şi binevenite la cicatrizarea rănilor provocate atît pe plan general, cît şi în gospodăria celor loviţi personal. Dar mai presus de toate, curajul bărbăţiei, avîntul spre refacere au fost insuflate de prezenţa, în acele clipe grele, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în mijlocul populaţiei judeţului. S-a dovedit încă o dată că, comuniştii, în frunte cu secretarul lor general, au fost pretutindeni în primele rînduri, oriunde era mai greu, şi în halele fabricilor pentru a pune la adăpost maşinile, materialele, înfruntând chiar riscurile exploziilor şi prăbuşirilor (ca la Tg.-Mureş, Sighişoara şi Reghin), în operaţiile de salvare a oamenilor şi în punctele unde digurile vice- M. BARDAŞANU (Continuare în pag a 2-a) PROLETAR/ DIN TOATE TARILE, M/T/VA fi * ROMAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL S/ AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN 4 pagini, 30 de bani Preşedintele Consiliului de Stat, 97 Nicolae Ceauşescu, a primit delegaţia parlamentarilor finlandezi Sîmbătă dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, a primit delegaţia parlamentarilor finlandezi condusă de prof. Frans Olavi Lahteenmaki, vicepreşedinte al Parlamentului, care se află într-o vizită în ţara noastră, la invitaţia Marii Adunări Naţionale. La întrevedere au luat parte tovarăşii Ilie Verdeţ, Dumitru Popescu, Ştefan Voitec, Cornel Burtică, precum şi Constantin Stănescu, secretarul Consiliului de Stat, şi Iuliu Fejes, secretar al Marii Adunări Naţionale. Delegaţia finlandeză este alcătuită din deputaţii Tyyne Paasivuori — Partidul Social-Democrat, S. Elias Suorttanen — Partidul de Centru, Pauli Rasanen — Uniunea Democrată a Poporului Finlandez, Sinikka Karhuvaara — Partidul de Centru, Artturi Niemela — Partidul Rural. Oaspeţii au fost însoţiţi de Kaarlo Veikko Makela, ambasadorul Finlandei la Bucureşti. In timpul convorbirii s-a exprimat satisfacţia pentru evoluţia pozitivă a relaţiilor de prietenie şi colaborare româno-finlandeze, relevîndu-se perspectivele lor de dezvoltare continuă. Oaspeţii au subliniat că vizita preşedintelui Nicolae Ceauşescu în Finlanda a constituit un moment deosebit de important în dezvoltarea colaborării şi cooperării pe multiple planuri dintre România şi Finlanda, pentru adîncirea prieteniei româno-finlandeze. Au fost abordate, de asemenea, probleme actuale ale vieţii internaţionale, îndeosebi cele legate de înfăptuirea securităţii europene. In acest context, s-a subliniat rolul activ pe care pot şi trebuie să-l joace parlamentele la îmbunătăţirea climatului pe continentul nostru, la cauza înţelegerii şi păcii în lume, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă de cordialitate şi de caldă prietenie. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu Companiei olandeze de televiziune V.A.R.A. Sîmbătă, 13 mai 1972, în cursul dimineţii tovarăşV. Nicolae C Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, preşedintele Consiliului de Stat, a primit pe Harry van den Bergh, comentatorul de politică externă al Companiei olandeze de televiziune V.A.R.A., căruia i-a acordat un interviu. La primire au participat tovarășii Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., și Constantin Mitea, membru supleant al C.C. al P.C.R., consilier la Comitetul Central al partidului. Densitatea şi calitatea lucrărilor de întreţinere la sfeclă - factori de seamă în obţinerea unor producţii sporite Intrucît răritul sfeclei de zahăr s-a efectuat în cooperativele agricole în proporţie de 57 la sută, socotim momentul de a se reflecta asupra calităţii şi în zilele ce urmează cînd se va relua această importantă lucrare, să i se acorde mai multă atenţie. Desigur, după cum s-a remarcat şi în ziarul nostru de ieri, lucrări de slabă calitate s-au făcut în multe unităţi, situaţia însă nu este generală. Densitatea plantelor ca şi calitatea lucrărilor de întreţinere trebuie însă să constituie factori de bază în obţinerea unor producţii sporite la hectar. După acest criteriu muncesc cooperatorii din Balda, în acest an sfecla ocupă o suprafaţă de 210 ha. Praşila I s-a încheiat iar răritul s-a executat pe 130 ha. Zilnic ,la lucru au ieşit în medie cîte 400 de cooperatori. Doar ploile i-au împiedicat să termine rănitul. In două-trei zile bune de lucru operaţia va fi încheiată. Brigăzile de cîmp conduse de Ioan Neamţu şi Vasile Saxon au executat lucrări de bună calitate. Concomitent cu prăşitul, cooperatorilor li s-a repartizat spre aplicare fazial pe 50 la sută din suprafaţa cultivată cu sfeclă cîte 200 kg de azotat de amoniu la hectar. Un aspect lăudabil aici la Balda este, spunea într-o discuţie tovarăşul Simion Mureşan, preşedintele C.A.P., că datorită aplicării acordului global a sporit mult interesul cooperatorilor faţă de muncă. Dacă în 1971 participau în medie la lucru pînă la 450 de cooperatori, anul acesta numărul lor s-a ridicat la peste 700! Mai avansată cu răritul sfeclei este C.A.P. Dimbu. Din 300 ha a fost rărită pe 220 ha. In REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a 2-a) V .I La Gura Văii şi Sip, străvechi localităţi ale căror nume au intrat, în ultimii şapte ani, în vocabularul cotidian al poporului nostru, se materializează în aceste zile ultimele detalii din proiectele Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de pe Dunăre, rod al colaborării fructuoase româno-iugoslave. Clipele de mare satisfacţie pe care le trăiesc astăzi autorii acestor obiective ne îndeamnă la o retrospectivă a principalelor momente înregistrate pe parcursul a aproape 2.000 de zile efective de muncă, desfăşurată în scopul captării şi folosirii forţei bătrânului Danubiu. SECVENŢE DIN CARTEA DE AUR 7 septembrie 1964. Un excavator îşi înfige cupa în pămînt; o sonetă implantează în roca dură a Dunării o palplanşă din oţel menită să etanşeze batardoul în spatele căruia urmează să fie fixate fundaţiile principalelor obiective ale sistemului hidroenergetic şi de navigaţie. Autocamioanele transportă fără încetare materialul excavat. Sunt primele semne ale materializării Acordului semnat la 30 noiembrie 1961 la Belgrad, între guvernele Republicii Socialiste România şi Republicii Socialiste Federative Iugoslavia şi ratificat la 16 iulie 1964 la Bucureşti. Pe malurile fluviului încep să prindă viaţi cele dintîi prevederi din proiectele elaborate împreună de către specialiştii români şi iugoslavi. Sunt concentraţi aici cei mai buni specialişti de la Bicaz şi Argeş, de pe alte mari şantiere din ţară, din institute de cercetări şi de învăţămînt superior, care analizează la faţa locului zeci, sute de variante constructive. Pe ambele maluri începe o grea bătălie. 20 aprilie 1966. Prima victorie a constructorilor — închiderea digului din amonte de viitorul ax al barajului, creîndu-se astfel condiţii ca la 7 mai să fie zăgăzuită complet incinta „A“. Un uriaş batardou izolează din albia Dunării aproape 200.000 mp., suprafaţă care în luna următoare, după zece zile de lucru neîntrerupt, a fost desecată. Pentru prima oară în istoria ei multimilenară, Dunărea îşi descoperea albia, în văzul lumii, 13 iunie 1966. Constructorii români raportează tovarăşului Nicolae Ceauşescu, conducătorilor de partid şi de stat care vizitează şantierul că, de la demararea lucrărilor, au cîştigat un avans de zece săptămîni. In aclamaţiile generale ale mulţimii, secretarul general al partidului declanşează de la un automat de comandă explozia care marchează începerea excavaţiilor pentru construirea clădirii centralei hidroelectrice şi a ecluzei. O lună mai tîrziu, o altă veste străbate ţara: constructorii termină, cu 150 de zile mai devreme închiderea unei alte porţiuni din Dunăre , incinta 1 „B“, în cuprinsul căreia avea să fie construit avanportul dinspre Tr. Severin. In aceeaşi perioadă s-a betonat primul din cei şase piloni ai portului amonte şi au fost fixate cablurile purtătoare ale celui mai mare funicular al ţării — un adevărat portativ metalic ce traversează, pe 460 metri, şenalul navigabil al fluviului servind la transportul pietrişului din insula Golu, la staţia de betoane a şantierului. 13 iulie 1968. Constructorii care, de patru ani se află într-o impresionantă bătălie cu fluviul, cu munţii, cu natura, pentru a smulge lumină şi putere din vîrtejul apei, predau beneficiarului, cu 180 zile mai devreme faţă de prevederile înscrise în planul de stat, primul obiectiv înscris în proiectele sistemului, noua cale feroviară dintre Tr. Severin şi Topleţ. Ferăstruind munţii, împletind punţi din beton peste văi abrupte, colectivul întreprinderii de construcţii „Porţile de Fier“ realizează astfel de-a lungul a MARIN COANDA, corespondent Agerpres (Continuare în pag. a 3-a) B«Ca» Tîrgu-Mureş Sîmbătă la amiază a avut loc, sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, şedinţa de lucru a Biroului Comisiei Centrale de partid şi de stat pentru elaborarea prognozelor de dezvoltare economicosocială a României. Au luat parte secretari ai Comitetului Central al P.C.R., preşedinţi ai comisiilor de prognoză pe ramură, cadre de conducere din economie şi aparatul de stat. In cadrul şedinţei s-a făcut o trecere in revistă a stadiului elaborării prognozelor economico-sociale şi s-au stabilit direcţiile şi orientările principale pentru adincirea studiilor care să stea la baza acestei acţiuni de importanţă naţională deosebită. Şedinţa de lucru a Biroului Comisiei Centrale de partid şi de stat pentru elaborarea prognozelor de dezvoltare economico-socială a României 3 csrr. 1 la ICRE Şedinţa comună a birourilor emotive 99 ale consiliilor judeţean şi municipal Tirgu-Mureş ale frontului Unităţii Socialiste Vineri, 12 mai, a avut loc şedinţa comună a birourilor executive ale consiliilor judeţean şi municipal Tg.-Mureş ale Frontului Unităţii Socialiste, prezidată de tovarăşul Nicolae Vereş, preşedintele Consiliului judeţean al Frontului Unităţii Socialiste. Şedinţa a avut următoarea ordine de zi: 1. Informare privind realizarea principalilor indicatori în activitatea economică a judeţului, precum şi realizările din agricultură. 2. Informare cu privire la aplicarea prevederilor Legii nr. 2/ 1971 pentru organizarea contribuţiei băneşti şi în muncă. 3. Probleme organizatorice. La primul punct din ordinea de zi tovarăşul Nicolae Vereş a prezentat o informare privind realizarea principalilor indicatori în activitatea economică a judeţului, precum şi realizările din agricultură. Din informarea prezentată s-a evidenţiat faptul că pe cele 4 luni ale anului 1972 planul producţiei globale s-a realizat în proporţie de 104,2 la sută, realizîndu-se faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut o creştere de 17,3 la sută, ceea ce corespunde unui spor valoric de 554,6 milioane lei, 60,1 la sută din producţia globală realizată peste plan datorîndu-se creşterii productivităţii muncii. In ce priveşte indicatorul planului producţiei marfă s-a realizat în proporţie de 104,1 la sută, obţinîndu-se o creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului 1971, de 18,6 la sută, ceea ce corespunde unui spor de 423,9 milioane lei. Producţia marfă vindută şi încasată s-a realizat în proporţie de 105,9 la sută cu un spor valoric de 144,6 milioane lei, creşterea de producţie faţă de aceeaşi perioadă a anului fiind cu 11,4 la sută mai mare. La productivitatea muncii planul a fost realizat în proporţie de 101,8 la sută, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut crescînd cu 9,7 la sută. Din informare a reieşit faptul că sunt unele nerealizări în ce priveşte producţia pentru export, şi că pentru recuperarea rămînerilor în urmă s-au luat deja o serie de măsuri imediate pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor, pentru livrarea lor ritmică către beneficiarii externi. Referindu-se la planul de investiţii, tovarăşul Nicolae Vereş a arătat că din prevederile anuale s-au realizat 26,2 la sută, din care construcţii montaj 29,3 la sută, din care construcţii 30,5 la sută. Se consideră că ritmul realizării planului de investiţii nu este corespunzător deşi este superior faţă de aceeaşi perioadă a anului 1971. Cele mai mari nerealizări se înregistrează pe şantierul de dezvoltare al Combinatului chimic din Tg.-Mureş şi în construcţia de locuinţe. Aici, cît şi-n alte locuri s-au luat măsuri urgente pentru recuperarea rămînerilor în urmă. Realizări semnificative s-au obţinut şi în îndeplinirea planului vînzărilor de mărfuri cu amănuntul prin comerţul socialist din judeţul nostru. Astfel, la total vînzări, planul a fost îndeplinit în proporţie de 102,5 la sută. In general, se poate constata că în activitatea economică a judeţului se desfăşoară o muncă intensă, că în majoritatea unităţilor oamenii muncii, indiferent de naţionalitate, mobilizaţi de organizaţiile de partid sînt angajaţi cu toate forţele pentru îndeplinirea şi depăşirea sarcinilor de plan, ale hotărîrilor plenarei C.C. al P.C.R. din 18 aprilie 1972. Se apreciază că în judeţul Mureş sunt toate condiţiile ca în perioada ce urmează să se înregistreze realizări şi mai bune în toate sectoarele economiei. In acest scop e necesar să se intensifice activitatea într-o serie de unităţi sau sectoare care mai au rămîneri în urmă în ce priveşte îndeplinirea tuturor indicatorilor economici. Există încă un număr de întreprinderi — bineînţeles puţine la număr — care nu şi-au realizat planul la producţia globală, marfă şi productivitatea muncii. De aceea, este indicat ca acestea să ia cele mai eficiente măsuri pentru recuperarea rămînerilor în urmă. De asemenea, este necesară luarea în continuare a unor măsuri pentru asigurarea de contracte pentru producţia de export. In urma aplicării tuturor măsurilor stabilite de Comitetul judeţean de partid, de Consiliul popular judeţean avem toată garanţia, a arătat tovarăşul Nicolae Vereş, că realizările ce se vor obţine în toate sectoarele economiei judeţului vor fi tot mai bune. Din informarea prezentată au rezultat de asemenea realizările obţinute de agricultura judeţului Mureş. Astfel, efectivul de bovine pe total I.A.S. a înregistrat în acest an un plus de 5.400 capete, iar în C.A.P. şi asociaţii intercooperatiste 2.560 capete bovine, peste 17.000 porcine şi 17.800 ovine faţă de realizările corespunzătoare ale anului trecut. Rezultate bune s-au obţinut şi în privinţa producţiei animaliere. In C.A.P. şi asociaţiile intercooperatiste planul producţiei marfă la lapte înregistrează o depăşire de 34.700 hl, avînd o realizare de 103 la sută faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut. Aceste rezultate au fost posibile datorită unor măsuri deosebite ce au fost luate în acest sector. în cadrul I.A.S. există o nerealizare de 4.600 hl lapte, însă cu posibilităţi de recuperare a acesteia chiar pînă la sfîrşitul acestei luni. In privinţa îndeplinirii planului de intrări la fondul de stat de produse animale, la carne total s-a realizat în proporţie de 102,4 la sută, din care carne de porc 107,8 la sută, iar la lapte de vacă 111,8 la sută. In sectorul zootehnic s-a apreciat că sunt toate condiţiile ca pe viitor să se obţină rezultate şi mai bune, în care sens vor trebui luate măsuri în privinţa asigurării bazei furajere, a întăririi disciplinei şi mai buna organizare a muncii în sectorul creşterii şi îngrăşării animalelor. In ce priveşte campania agricolă de primăvară, ea s-a desfăşurat în (Continuare în pag. a 2-a)