Steaua Roşie, mai 1972 (Anul 23, nr. 103-127)

1972-05-14 / nr. 113

HOTÂrIre privind sărbătorirea a 25 de arii de la proclamarea Republicii Populare Române Comitetul Executiv al C.C. al P.C.R. şi Biroul Executiv al Consi­liului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste au adoptat recent Hotă­­rîrea cu privire la acţiunile ce se vor organiza în întîmpinarea ani­versării a 25 de ani de la procla­marea Republicii Populare Româ­ne — victorie de seamă a poporu­lui nostru în lupta pentru libertate, democraţie şi progres social. Act de­­însemnătate istorică în viaţa ţării, ideal pentru care au militat forţele cele mai înaintate ale societăţii, în frunte cu Parti­dul Comunist Român, abolirea mo­narhiei şi trecerea întregii puteri de stat în mîinile clasei muncitoa­re, în alianţă cu ţărănimea şi cu celelalte categorii de oameni ai muncii, au marcat o etapă supe­rioară în dezvoltarea statului ro­mân, în desfăşurarea revoluţiei populare, instaurarea celei mai de­mocratice forme de guvernămint din istoria naţiunii noastre, trece­rea la înfăptuirea revoluţiei socia­liste. In cei 25 de ani care au trecut de la proclamarea Republicii, so­cialismul a învins definitiv în Ro­mânia, deschizînd o epocă de pro­gres rapid în viaţa poporului, si­­tuind România în rîndul naţiunilor cu cea mai dinamică dezvoltare, pe un loc demn între popoarele lumii. In aceşti ani, au cunoscut un pu­ternic avînt forţele de producţie ale ţării, ştiinţa, tehnica, învăţămîn­­tul şi cultura, s-au schimbat fun­damental condiţiile de viaţă ale poporului, oamenii muncii­ au deve­nit cu adevărat stăpîni în ţara lor, participînd tot mai activ la condu­cerea acesteia, la adoptarea şi în­făptuirea hotărîrilor şi măsurilor care privesc viitorul ei. Realizările dobîndite demonstrează în chip e­­locvent înaltul rol constructiv al statului socialist care, sub condu­cerea clarvăzătoare a Partidului Comunist Român, a mobilizat ta­lentul şi energia oamenilor muncii, capacităţile lor creatoare în vede­rea ridicării economice, sociale şi spirituale a patriei. Oamenii muncii din ţara noastră — români, maghiari, germani şi de alte naţionalităţi — întîmpină săr­bătoarea Republicii în condiţiile a­­vîntului creator şi muncii însufleţite pentru înfăptuirea măreţelor o­­biective ale programului făuririi societăţii sociatiste multilateral dez­voltate, elaborat de Congresul al X-lea al partidului şi ale progra­mului adoptat de Plenara C.C. al P.C.R. din noiembrie 1971 privind dezvoltarea conştiinţei socialiste şi aşezarea relaţiilor sociale pe prin­cipiile eticii şi echităţii socialiste. In întîmpinarea celei de-a 25-a aniversări a proclamării Republi­cii, organele şi organizaţiile de par­tid, de masă şi obşteşti, toate or­ganismele şi instituţiile reunite în cadrul Frontului Unităţii Socialis­te, vor desfăşura o susţinută mun­că politico-educativă în vederea mobilizării oamenilor muncii de la oraşe şi sate la înfăptuirea sarci­nilor economice, social-culturale pe acest an şi buna pregătire a con­diţiilor în vederea realizării planu­lui pe 1973, a punerii tot mai de­pline în valoare a energiilor şi marilor capacităţi creatoare de care dispune poporul nostru pentru con­tinua dezvoltare şi modernizare a producţiei şi a tehnicii de produc­ţie, pentru ridicarea parametrilor tehnico-economici şi calitativi ai produselor, pentru sporirea efici­enţei întregii activităţi economice. Organizaţiile de partid, sindicale şi de U.T.C. — din unităţile industria­le şi de construcţii — vor acorda o atenţie deosebită folosirii raţio­nale a capacităţilor de producţie, a materiilor prime şi materialelor, a timpului de lucru, reducerii chel­tuielilor de producţie şi ridicării productivităţii muncii, punerii în funcţiune la termen şi la parame­trii proiectaţi a noilor obiective de investiţii, iar în unităţile socialiste din agricultură, executării la timp şi la un nivel calitativ corespunză­tor a lucrărilor agricole, înfăptuirii prevederilor programelor naţionale de îmbunătăţiri funciare şi dezvol­tare a zootehniei, întreaga activitate politico-educa­tivă care va avea loc în această perioadă, se va desfăşura sub sem­nul pregătirii Conferinţei Naţiona­le a P.C.R. şi înfăptuirii hotărîrilor sale. La casele de cultură, cluburi, că­mine culturale, în întreprinderi, in­stituţii, şcoli şi facultăţi, organiza­ţiile din componenţa Frontului U­­nităţii Socialiste, sub conducerea organelor de partid, vor organiza în lunile noiembrie şi decembrie a. c. manifestări cultural-educati­ve şi artistice într-o mare diver­sitate de forme — expuneri, simpo­zioane, întîlniri cu activişti de par­tid şi de stat, expoziţii de cărţi, gale de filme, spectacole şi con­certe — prin care să se prezinte realizările dobîndite de poporul ro­mân, sub conducerea partidului, în dezvoltarea economiei, învăţămîn­­tului, ştiinţei şi culturii, prestigiul de care se bucură România pe plan internaţional, precum şi perspecti­vele pe care le deschide tuturor oamenilor muncii înfăptuirea pro­gramului de făurire a societăţii so­cialiste multilateral dezvoltate în patria noastră, întreaga activitate educativă va urmări cultivarea în rîndul maselor de oameni ai muncii a dragostei faţă de patrie, de partid şi popor, a internaţionalismului socialist, a prieteniei frăţeşti dintre oamenii muncii români şi cei aparţinînd naţionalităţilor conlocuitoare, apli­carea consecventă a programului de educaţie comunistă, adoptat de ple­nara C.C. al P.C.R. din 3—5 no­iembrie 1971. Uniunile de creaţie vor stimula creatorii — potrivit planurilor lor de activitate — la realizarea unor lucrări literare, de artă plastică, muzicale şi cinematografice, care, prin conţinutul şi valoarea lor ar­tistică, să reflecte semnificaţia is­torică pentru destinele poporului român a actului revoluţionar din decembrie 1947 şi profundele trans­formări petrecute în viaţa econo­mică şi social-cultural­ă a ţării în cei 25 de ani de la proclamarea Re­publicii. In luna decembrie 1972 se va organiza „Decada dramaturgiei o­­riginale româneşti“, cu care prilej se vor pregăti şi prezenta specta­cole cu cele mai reprezentative pie­se şi lucrări muzicale din creaţia originală contemporană românească. De asemenea, în luna decembrie, va avea loc vernisajul salonului­­ de pictură şi sculptură al municipiu­lui Bucureşti, organizat cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la pro­clamarea Republicii. Expoziţii ase­mănătoare se vor deschide în cin­(Continuare în pag. a 2-a) La doi ani de la inundaţii Inestimabila virtute a poporului S-au împlinit, ieri, doi ani de la marea încleştare a poporului nostru cu furiile dezlănţuite ale naturii. Selectivă, memoria reţine din mul­ţimea faptelor cu care omul es­te zilnic confruntat doar pe acelea care, prin semnificaţia lor, exprimă virtuţi şi atitudini demne de uma­nitate. Şi nu vom uita că, traversînd un mare şi greu examen, înfrun­­tîndu-ne pieptiş, bărbăteşte, cu ira­ţionala, stihinica dezlănţuire a na­turii, ne-a fost dat să descoperim cu o îndreptăţită satisfacţie, că în sutele de mii de oameni ai melea­gurilor noastre sălăşluiesc, ca nişte veritabile nestemate, calităţi dintre cele mai înălţătoare: curajul, băr­băţia, generozitatea, puterea de sa­­crificii şi dăruirea. Dovada lor s-a făcut de mii, de zeci de mii de ori de către eroii anonimi ai marii bă­tălii cu natura potrivnică. Şi aceste exemple le găsim, fără să le cău­tăm prea mult, în satele şi oraşele judeţului nostru — în Tg.-Mureş, Sighişoara, Tîrnăveni, Luduş, Re­ghin, Sovata, la Cuci, Iernut, peste tot în susul sau în josul văilor Mu­reşului şi Tîrnavelor, ale Nirajului. Acum, după doi ani, aducerile aminte ne poartă, desigur, spre ore­le şi zilele fierbinţi, cînd buzele tu­turora rosteau cuvintele: vin ape­le... Dar ţinem mai bine minte de ceea ce zilnic publicau ziarele: a mai fost reluată producţia într-o fabrică, într-o secţie, ori într-un a­­telier din cutare întreprindere si­nistrată. Atunci, poate chiar ne-am obişnuit cu asemenea ştiri, au de­venit o coordonată firească a co­tidianului. Dar ce eroism al muncii stă în spatele lor! Ce eforturi tita­nice a cerut repunerea în funcţiune a unui singur război de ţesut sighi­­şorean înecat de apele miloase, ce înseamnă curăţirea miilor şi miilor de piese ale utilajelor tîrgumure­­şene, luduşene, din Reghin sau Tîr­năveni — pînă la redarea curăţe­niei şi strălucirii de mecanism de ceasornic. Aveam în ziarul nostru o rubrică: „Totul pentru refacere, totul pentru normalizare!”. Citeam despre milioanele de obiecte donate de populaţia ţării pentru sinistraţi. Citeam despre zecile de milioane de lei donate de populaţia ţării la „contul omeniei" de la C.E.C. Toate acestea sunt fapte impresionante, contribuţii reale şi binevenite la cicatrizarea rănilor provocate atît pe plan general, cît şi în gospodăria celor loviţi personal. Dar mai presus de toate, curajul bărbăţiei, avîntul spre refacere au fost insuflate de prezenţa, în acele clipe grele, a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, în mijlocul populaţiei judeţului. S-a dovedit încă o dată că, comuniştii, în frunte cu secre­tarul lor general, au fost pretutin­deni în primele rînduri, oriunde era mai greu, şi în halele fabricilor pentru a pune la adăpost maşinile, materialele, înfruntând chiar riscu­rile exploziilor şi prăbuşirilor (ca la Tg.-Mureş, Sighişoara şi Reghin), în operaţiile de salvare a oamenilor şi în punctele unde digurile vice- M. BARDAŞANU (Continuare în pag a 2-a) PROLETAR/ DIN TOATE TARILE, M­/T/­VA f­i * R­OMAN AL COMITETULUI JUDEŢEAN MUREŞ AL S/ AL CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN 4 pagini, 30 de bani Preşedintele Consiliului de Stat, 9­7 Nicolae Ceauşescu, a primit delegaţia parlamentarilor finlandezi Sîmbătă dimineaţa, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, preşedintele Consiliului de Stat al Republicii So­cialiste România, a primit delega­ţia parlamentarilor finlandezi con­dusă de prof. Frans Olavi Lahteen­­maki, vicepreşedinte al Parlamen­tului, care se află într-o vizită în ţara noastră, la invitaţia Marii Adunări Naţionale. La întrevedere au luat parte to­varăşii Ilie Verdeţ, Dumitru Po­­pescu, Ştefan Voitec, Cornel Burti­că, precum şi Constantin Stănescu, secretarul Consiliului de Stat, şi Iuliu Fejes, secretar al Marii Adu­nări Naţionale. Delegaţia finlandeză este alcătui­tă din deputaţii Tyyne Paasivuori — Partidul Social-Democrat, S. Elias Suorttanen — Partidul de Centru, Pauli Rasanen — Uniunea Democrată a Poporului Finlandez, Sinikka Karhuvaara — Partidul de Centru, Artturi Niemela — Partidul Rural. Oaspeţii au fost însoţiţi de Kaarlo Veikko Makela, ambasado­rul Finlandei la Bucureşti. In timpul convorbirii s-a expri­mat satisfacţia pentru evoluţia po­zitivă a relaţiilor de prietenie şi colaborare româno-finlandeze, rele­­vîndu-se perspectivele lor de dez­voltare continuă. Oaspeţii au sub­liniat că vizita preşedintelui Nicolae Ceauşescu în Finlanda a constituit un moment deosebit de important în dezvoltarea colaborării şi coope­rării pe multiple planuri dintre Ro­mânia şi Finlanda, pentru adîncirea prieteniei româno-finlandeze. Au fost abordate, de asemenea, probleme actuale ale vieţii interna­ţionale, îndeosebi cele legate de în­făptuirea securităţii europene. In acest context, s-a subliniat rolul ac­tiv pe care pot şi trebuie să-l joa­ce parlamentele la îmbunătăţirea climatului pe continentul nostru, la cauza înţelegerii şi păcii în lume, întrevederea s-a desfăşurat într-o atmosferă de cordialitate şi de cal­dă prietenie. Tovarăşul Nicolae Ceauşescu a acordat un interviu Companiei olandeze de televiziune V.A.R.A. Sîmbătă, 13 mai 1972, în cursul di­­mineţii tovarăşV. Nicolae C Ceauşescu, secretar general al Partidului Co­munist Român, preşedintele Consi­liului de Stat, a primit pe Harry van den Bergh, comentatorul de politică externă al Companiei olan­deze de televiziune V.A.R.A., căruia i-a acordat un interviu. La primire au participat tovarășii Cornel Burtică, membru supleant al Comitetului Executiv, secretar al C.C. al P.C.R., și Constantin Mitea, membru supleant al C.C. al P.C.R., consilier la Comitetul Central al partidului. Densitatea şi calitatea lucrărilor de întreţinere la sfeclă - factori de seamă în obţinerea unor producţii sporite Intrucît răritul sfeclei de za­hăr s-a efectuat în cooperati­vele agricole în proporţie de 57 la sută, socotim momentul de a se reflecta asupra calită­ţii şi în zilele ce urmează cînd se va relua această importantă lucrare, să i se acorde mai mul­tă atenţie. Desigur, după cum s-a remarcat şi în ziarul nos­tru de ieri, lucrări de slabă calitate s-au făcut în multe u­­nităţi, situaţia însă nu este ge­nerală. Densitatea plantelor ca şi calitatea lucrărilor de între­ţinere trebuie însă să consti­tuie factori de bază în obţine­rea unor producţii sporite la hectar. După acest criteriu muncesc cooperatorii din Balda, în acest an sfecla ocupă o suprafaţă de 210 ha. Praşila I s-a încheiat iar răritul s-a executat pe 130 ha. Zilnic ,la lucru au ieşit în medie cîte 400 de cooperatori. Doar ploile i-au împiedicat să termine rănitul. In două-trei zile bune de lucru operaţia va fi încheiată. Brigăzile de cîmp conduse de Ioan Neamţu şi Va­sile Saxon au executat lucrări de bună calitate. Concomitent cu prăşitul, cooperatorilor li s-a repartizat spre aplicare fa­­zial pe 50 la sută din suprafaţa cultivată cu sfeclă cîte 200 kg de azotat de amoniu la hectar. Un aspect lăudabil aici la Bal­da este, spunea într-o discuţie tovarăşul Simion Mureşan, pre­şedintele C.A.P., că datorită a­­plicării acordului global a spo­rit mult interesul cooperatori­lor faţă de muncă. Dacă în 1971 participau în medie la lucru pînă la 450 de cooperatori, anul acesta numărul lor s-a ridicat la peste 700! Mai avansată cu răritul sfe­clei este C.A.P. Dimbu. Din 300 ha a fost rărită pe 220 ha. In­ REMUS CÂMPEAN (Continuare în pag. a 2-a) V .I La Gura Văii şi Sip, străvechi localităţi ale căror nume au in­trat, în ultimii şapte ani, în vocabularul cotidian al poporului nos­tru, se materializează în aceste zile ultimele detalii din proiectele Sistemului hidroenergetic şi de navigaţie de pe Dunăre, rod al co­laborării fructuoase româno-iugoslave. Clipele de mare satisfacţie pe care le trăiesc astăzi autorii a­­cestor obiective ne îndeamnă la o retrospectivă a principalelor mo­mente înregistrate pe parcursul a aproape 2.000 de zile efective de muncă, desfăşurată în scopul captării şi folosirii forţei bătrânului Danubiu. SECVENŢE DIN CARTEA DE AUR 7 septembrie 1964. Un excava­tor îşi înfige cupa în pămînt; o sonetă implantează în roca dură a Dunării o palplanşă din oţel menită să etanşeze batardoul în spatele căruia urmează să fie fixate fundaţiile principalelor o­biective ale sistemului hidro­energetic şi de navigaţie. Autoca­mioanele transportă fără încetare materialul excavat. Sunt primele semne ale materializării Acordu­lui semnat la 30 noiembrie 1961 la Belgrad, între guvernele Re­publicii Socialiste România şi Re­publicii Socialiste Federative Iu­goslavia şi ratificat la 16 iulie 1964 la Bucureşti. Pe malurile fluviului încep să prindă viaţi cele dintîi prevederi din proiecte­le elaborate împreună de către specialiştii români şi iugoslavi. Sunt concentraţi aici cei mai buni specialişti de la Bicaz şi Argeş, de pe alte mari şantiere din ţară, din institute de cercetări şi de învăţămînt superior, care anali­zează la faţa locului zeci, sute de variante constructive. Pe am­bele maluri începe o grea bătălie. 20 aprilie 1966. Prima victorie a constructorilor — închiderea digu­lui din amonte de viitorul ax al barajului, creîndu-se astfel con­diţii ca la 7 mai să fie zăgăzuită complet incinta­­ „A“. Un uriaş batardou izolează din albia Du­nării aproape 200.000 m­p., su­prafaţă care în luna următoare, după zece zile de lucru neîntre­rupt, a fost desecată. Pentru pri­ma oară în istoria ei multimile­nară, Dunărea îşi descoperea al­bia, în văzul lumii, 13 iunie 1966. Constructorii ro­mâni raportează tovarăşului Nicolae Ceauşescu, conducători­lor de partid şi de stat care vizi­tează şantierul că, de la demara­­rea lucrărilor, au cîştigat un a­­vans de zece săptămîni. In acla­maţiile generale ale mulţimii, se­cretarul general al partidului de­clanşează de la un automat de comandă explozia care marchea­ză începerea excavaţiilor pentru construirea clădirii centralei hi­droelectrice şi a ecluzei. O lună mai tîrziu, o altă veste străbate ţara: constructorii ter­mină, cu 150 de zile mai devreme închiderea unei alte porţiuni din Dunăre , incinta 1 „B“, în cu­prinsul căreia avea să fie con­­struit avanportul dinspre Tr. Se­verin. In aceeaşi perioadă s-a betonat primul din cei şase pi­loni ai portului amonte şi au fost fixate cablurile purtătoare ale ce­lui mai mare funicular al ţării — un adevărat portativ metalic ce traversează, pe 460 metri, şena­­lul navigabil al fluviului servind la transportul pietrişului din in­sula Golu, la staţia de betoane a şantierului. 13 iulie 1968. Constructorii care, de patru ani se află într-o im­presionantă bătălie cu fluviul, cu munţii, cu natura, pentru a smul­ge lumină şi putere din vîrtejul apei, predau beneficiarului, cu 180 zile mai devreme faţă de pre­vederile înscrise în planul d­e stat, primul obiectiv înscris în proiectele sistemului, noua cale feroviară dintre Tr. Severin şi Topleţ. Ferăstruind munţii, îm­pletind punţi din beton peste văi abrupte, colectivul întreprinderii de construcţii „Porţile de Fier“ realizează astfel de-a lungul a MARIN COANDA, corespondent Agerpres (Continuare în pag. a 3-a) B«Ca» Tîrgu-Mureş Sîmbătă la amiază a avut loc, sub preşedinţia tovarăşului Nicolae Ceauşescu, şedinţa de lucru a Biroului Comisiei Centrale de partid şi de stat pen­tru elaborarea prognozelor de dezvoltare economico­­socială a României. Au luat parte secretari ai Comitetului Central al P.C.R., preşedinţi ai comisiilor de prognoză pe ra­mură, cadre de conducere din economie şi aparatul de stat. In cadrul şedinţei s-a făcut o trecere in revistă a stadiului elaborării prognozelor economico-sociale şi s-au stabilit direcţiile şi orientările principale pen­tru adincirea studiilor care să stea la baza acestei acţiuni de importanţă naţională deosebită. Şedinţa de lucru a Biroului Comisiei Centrale de partid şi de stat pentru elaborarea prognozelor de dezvoltare economico-socială a României 3 csrr. 1 la ICR­E Şedinţa comună a birourilor emotive 9­9 ale consiliilor judeţean şi municipal Tirgu-Mureş ale frontului Unităţii Socialiste Vineri, 12 mai, a avut loc şedinţa comună a birourilor executive ale consiliilor judeţean şi municipal Tg.-Mureş ale Frontului Unităţii Socialiste, prezidată de tovarăşul Nicolae Vereş, preşedintele Consiliu­lui judeţean al Frontului Unităţii Socialiste. Şedinţa a avut următoarea ordine de zi: 1. Informare privind realizarea principalilor indicatori în activita­tea economică a judeţului, precum şi realizările din agricultură. 2. Informare cu privire la aplica­rea prevederilor Legii nr. 2/ 1971 pentru organizarea contribuţiei bă­neşti şi în muncă. 3. Probleme organizatorice. La primul punct din ordinea de zi tovarăşul Nicolae Vereş a prezen­tat o informare privind realizarea principalilor indicatori în activita­tea economică a judeţului, precum şi realizările din agricultură. Din informarea prezentată s-a e­­videnţiat faptul că pe cele 4 luni ale anului 1972 planul producţiei globale s-a realizat în proporţie de 104,2 la sută, realizîndu-se faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut o creştere de 17,3 la sută, ceea ce co­respunde unui spor valoric de 554,6 milioane lei, 60,1 la sută din pro­ducţia globală realizată peste plan datorîndu-se creşterii productivităţii muncii. In ce priveşte indicatorul planului producţiei marfă s-a reali­zat în proporţie de 104,1 la sută, ob­­ţinîndu-se o creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului 1971, de 18,6 la sută, ceea ce corespunde unui spor de 423,9 milioane lei. Producţia marfă vindută şi înca­sată s-a realizat în proporţie de 105,9 la sută cu un spor valoric de 144,6 milioane lei, creşterea de pro­ducţie faţă de aceeaşi perioadă a anului fiind cu 11,4 la sută mai ma­re. La productivitatea muncii planul a fost realizat în proporţie de 101,8 la sută, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut crescînd cu 9,7 la sută. Din informare a reieşit faptul că sunt unele nerealizări în ce priveş­te producţia pentru export, şi că pentru recuperarea rămînerilor în urmă s-au luat deja o serie de mă­suri imediate pentru îmbunătăţirea continuă a calităţii produselor, pen­tru livrarea lor ritmică către bene­ficiarii externi. Referindu-se la planul de inves­tiţii, tovarăşul Nicolae Vereş a ară­tat că din prevederile anuale s-au realizat 26,2 la sută, din care con­strucţii montaj 29,3 la sută, din ca­re construcţii 30,5 la sută. Se consi­deră că ritmul realizării planului de investiţii nu este corespunzător deşi este superior faţă de aceeaşi perioadă a anului 1971. Cele mai mari nerealizări se înregistrează pe şantierul de dezvoltare al Combina­tului chimic din Tg.-Mureş şi în construcţia de locuinţe. Aici, cît şi-n alte locuri s-au luat măsuri ur­gente pentru recuperarea rămîneri­lor în urmă. Realizări semnificative s-au obţi­nut şi în îndeplinirea planului vîn­­zărilor de mărfuri cu amănuntul prin comerţul socialist din judeţul nostru. Astfel, la total vînzări, pla­nul a fost îndeplinit în proporţie de 102,5 la sută. In general, se poate constata că în activitatea economică a judeţu­lui se desfăşoară o muncă intensă, că în majoritatea unităţilor oamenii muncii, indiferent de naţionalitate, mobilizaţi de organizaţiile de partid sînt angajaţi cu toate forţele pen­tru îndeplinirea şi depăşirea sarci­nilor de plan, ale hotărîrilor plena­rei C.C. al P.C.R. din 18 aprilie 1972. Se apreciază că în judeţul Mureş sunt toate condiţiile ca în perioada ce urmează să se înregis­treze realizări şi mai bune în toate sectoarele economiei. In acest scop e necesar să se intensifice acti­vitatea într-o serie de unităţi sau sectoare care mai au rămîneri în urmă în ce priveşte îndeplinirea tu­turor indicatorilor economici. Există încă un număr de întreprinderi — bineînţeles puţine la număr — care nu şi-au realizat planul la produc­ţia globală, marfă şi productivita­tea muncii. De aceea, este indicat ca acestea să ia cele mai eficiente mă­suri pentru recuperarea rămînerilor în urmă. De asemenea, este necesară luarea în continuare a unor măsuri pentru asigurarea de contracte pen­tru producţia de export. In urma aplicării tuturor măsuri­lor stabilite de Comitetul judeţean de partid, de Consiliul popular ju­deţean avem toată garanţia, a ară­tat tovarăşul Nicolae Vereş, că rea­lizările ce se vor obţine în toate sectoarele economiei judeţului vor fi tot mai bune. Din informarea prezentată au re­zultat de asemenea realizările obţi­nute de agricultura judeţului Mureş. Astfel, efectivul de bovine pe total I.A.S. a înregistrat în acest an un plus de 5.400 capete, iar în C.A.P. şi asociaţii intercooperatiste 2.560 capete bovine, peste 17.000 porcine şi 17.800 ovine faţă de realizările corespunzătoare ale anului trecut. Rezultate bune s-au obţinut şi în privinţa producţiei animaliere. In C.A.P. şi asociaţiile intercoopera­tiste planul producţiei marfă la lapte înregistrează o depăşire de 34.700 hl, avînd o realizare de 103 la sută faţă de perioada corespun­zătoare a anului trecut. Aceste re­zultate au fost posibile datorită u­­nor măsuri deosebite ce au fost luate în acest sector. în cadrul I.A.S. există o nerealizare de 4.600 hl lapte, însă cu posibilităţi de re­cuperare a acesteia chiar pînă la sfîrşitul acestei luni. In privinţa îndeplinirii planului de intrări la fondul de stat de pro­duse animale, la carne total s-a realizat în proporţie de 102,4 la sută, din care carne de porc 107,8 la sută, iar la lapte de vacă 111,8 la sută. In sectorul zootehnic s-a a­­preciat că sunt toate condiţiile ca pe viitor să se obţină rezultate şi mai bune, în care sens vor trebui luate măsuri în privinţa asigurării bazei furajere, a întăririi discipli­nei şi mai buna organizare a muncii în sectorul creşterii şi îngrăşării animalelor. In ce priveşte campania agricolă de primăvară, ea s-a desfăşurat în (Continuare în pag. a 2-a)

Next