Steaua Roşie, iunie 1972 (Anul 23, nr. 128-153)

1972-06-23 / nr. 147

I REPUBLICA SOCIALISTA ROMANIA CONSILIUL POPULAR AL JUDEȚULUI MURES COMITETUL EXECUTIV DECIZIA nr. 260 din 13 iunie 1972 Comitetul executiv al Consiliului popular al judeţului Mureş, In conformitate cu dispoziţiunile art. 23 din Legea nr­ .17 1968, de organizare şi funcţionare a consiliilor populare, decide: Articol unic — Se convoacă Consiliul popular al judeţului Mureş, în cea de-a XIV-a sesiune în ziua de 30 iunie 1972, ora 9 dimineaţa, în sala mare a Palatului culturii din Tîrgu-Mureş, cu următoarea ordine de zi:­­ Raportul Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean cu puiere la desfăşurarea campaniei de vară, pregătirea campaniei de Toamnă şi aplicarea acordului global în producţia vegetală ş. a.­. Aportul comisiei permanente pentru agricultură, industrie ali­mentară şi gospodărirea apelor. SECRETAR, Aurel Tero PREŞEDINTE, Nicolae Vereş In cinstea Conferinţei Naţionale a P.C.R. a celei de-a HHV-a aniversări a Republicii Competiţia hărniciei pe şantierele patriotice ale de muncă tineretului Citiţi relatările noastre, în pagina a 3-a Fapte din marea întrecere pentru înfăptuirea CINCINALULUI inainte de termeni Angajamentul pe întregul an realizat Colectivul de muncă al I.L.M.C. din Tg.-Mureş şi-a realizat inte­gral angajamentele iniţiale în în­trecerea socialistă. La producţia globală depăşirea sarcinilor de plan reprezintă 766.000 lei, cu peste 200.000 lei mai mult decît angajamentul pe întregul an, şi la producţia marfă a fost depă­şit cu 300.000 lei, realizîndu-se peste plan 1.215 tone de var ars şi 507 mc elemente din beton. In continuare, colectivul de aici se preocupă intens pentru a depăşi sarcinile de plan cu 2 milioane cărămizi şi a livra la export pro­duse suplimentare în valoare de 50.000 lei valută. CU PLANUL SEMESTRIAL ÎNDEPLINIT Fabrica de pielărie şi mănuşi O informaţie sosită de la Fabri­ca de pielărie şi mănuşi din Tg.­­Mureş cuprinde un succes re­marcabil al acestui destoinic co­lectiv: îndeplinirea cu 9 zile mai devreme a prevederilor planului pe prima jumătate a acestui an — succes pe care-1 închină apro­piatei Conferinţe Naţionale a par­tidului. Pînă la finele lunii iunie, aici se vor realiza suplimentar 4 milioane lei la producţia globală şi 3,8 milioane lei la producţia marfă. In activitatea productivă şi în întrecerea socialistă cele mai bune rezultate le-au obţinut mun­citorii secţiei de tăbăcărie, care pînă la sfîrşitul acestei luni vor realiza o producţie suplimentară de 23.000 mp piei. 8 cooperative meşteşugăreşti Pînă în prezent, destoinicii coo­peratori meşteşugari din 8 unităţi ale judeţului au raportat îndepli­nirea înainte de termen a sar­cinilor de plan pe primul semes­tru al anului. Iată-le: „Mobila“, „Arta-lemn“ şi „Igiena“ din Tg.­­Mureş, „Progresul“ din Reghin, „Nirajul“ din Miercurea Niraj, „Prestarea" şi „Sporul" din Si­ghişoara, „Deservirea" din Luduş. PR OlfTARt DIN 70A TE' 7/?>?// f. ÚN/T! - VA / omNALcmrmunjmjiAM mureş.al consiliului popular Anul XXIV. Nr. 147 (4 432) 4 pagini, 30 de bani JUDETEAN Nici un kg de fureje să nu rămînă neadunat şi­­ nedepozitat (în pagina a 2-a: Cum se desfă­şoară această acţiune ?) în comerţul cu legume şi fructe Nereguli care afectează cumpărătorii îmbunătăţirea continuă a apro­vizionării populaţiei constituie un obiectiv important care stă in centrul preocupărilor organelor locale de partid şi de stat. Aces­tui scop a servit şi controlul în­treprins ieri, 22 iunie, în pieţele şi magazinele de desfacere a le­gumelor şi fructelor (C.L.F., Agrocoop şi „Gostat”) de un co­lectiv condus de tovarăşul Vasi­­lică Lanţoş, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliu­lui popular judeţean, din care au făcut parte reprezentanţi ai Direcţiei comerciale judeţene, In­spectoratului comercial de stat, Oficiului de preţuri, precum şi conducători ai organizaţiilor co­merciale, respectiv ai C.L.F., Agrocoop şi magazinelor „Go­stat". Controlul amănunţit, efectuat cu competenţă şi spirit de răs­pundere, a scos în evidenţă pre­ocuparea conducerilor organiza­ţiilor comerciale, a multor şefi de unităţi pentru o cît mai bună aprovizionare a unităţilor cu un sortiment cît mai bogat de pro­duse, de bună calitate şi proas­pete, pentru satisfacerea tot mai deplină a cerinţelor populaţiei. Aprecieri pozitive s-au făcut la adresa magazinului C.L.F. nr. 42 din cartierul Mihai Viteazul, şef de unitate Borzaşi Balázs, unita­te bine aprovizionată cu un bo­gat sortiment de produse (fasole verde, castraveţi, vişine, roşii şi multe alte produse, proaspete, de bună calitate). Aceeaşi situaţie şi aceleaşi aprecieri şi la magazi­nul nr. 19 din 7 Noiembrie, şef de unitate Baroty Iosif. Şi în acest sector, ca şi în toa­te celelalte, practica dovedeşte că omul sfinţeşte locul. Unde există oameni buni şi treburile merg bine. In schimb, unde oamenii nu sunt destul de buni, treburile nu prea merg. Iată, de pildă, magazinul „Agrocoop" din piaţă din zi de pe strada Cuza Vodă. Aici roşiile de calitatea I şi a doua se vînd la preţ stabilit pentru extra. In felul acesta, din­ buzunarul cum­părătorilor se scot pe nedrept, pentru un kilogram de roşii, 9,60 lei în loc de 7,80 lei sau 6 lei. Aceeaşi situaţie şi la chioşcul „Gostat" din piaţa de zi de aici. Se motivează că roşiile aşa s-au recepţionat şi aşa se vînd. Acesta nu constituie motiv, drept pen­tru care gestionarii respectivi au fost sancţionaţi cu amenzi. Este lăudabilă iniţiativa şi pre­ocuparea unor şefi de unităţi de a se deplasa în judeţe îndepăr­tate din ţară pentru a procura legumele şi fructele care nu se găsesc pe plan local. De obicei, de peste tot, produsele se preiau la calitatea extra sau I. Pînă a­­jung însă la Tg.-Mureş, vrînd­­nevrînd, legumele şi fructele se degradează, schimbîndu-şi calita­tea. Acest lucru impune ca în depozite sau în magazine produ­sele să fie sortate şi puse în vîn­­zare la preţurile corespunzătoare calităţii. Cu regret, acest lucru (Continuare în pag. a 2-a) i­ Încheierea vizitei şefului statului­­ Cambodgia, Norodom Sianuk Joi dimineaţa, Alteţa Sa Regală, prinţul Norodom Sianuk, şeful sta­tului Cambodgia, preşedintele Fron­tului Unit Naţional al Cambodgiei, şi Alteţa Sa Regală, prinţesa Moni­que Sianuk şi-au încheiat vizita o­­fic­ială de prietenie făcută în ţara noastră la invitaţia preşedintelui Consiliului de Stat al Republicii So­cialiste România, preşedintele Con­siliului Naţional al Frontului Uni­tăţii Socialiste, secretar general al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu. De la reşedinţa oaspeţilor, Alte­ţele lor Regale, prinţul Norodom Sianuk şi prinţesa Monique Sianuk, au venit, pînă la Aeroportul Inter­naţional Bucureşti — Otopeni, îm­preună cu tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi tovarăşa Elena Ceauşescu, cu tovarăşii Ion Gheor­ghe Maurer şi soţia sa Elena Mau­rer, Janos Fazekas, Ştefan Andrei, Constantin Stătescu, secretarul Con­siliului de Stat, Corneliu Mănescu, ministrul afacerilor externe, Marin Alexie, ambasadorul Republicii So­cialiste România acreditat pe lingă şeful statului Cambodgia, întregul traseu străbătut ca şi ae­roportul erau împodobite cu drape­lele de stat ale României şi Cam­bodgiei. Pe frontispiciul pavilionului central al aerogării se aflau portre­tele tovarăşului Nicolae Ceauşescu şi prinţului Norodom Stan­k. Urarea „Trăiască prietenia şi solidaritatea militantă dintre poporul român şi poporul cambodgian“ se putea citi pe o mare pancartă înălţată pe platoul central al aeroportului. La aeroport au venit să-i salute pe solii poporului cambodgian tovară­şii: Gheorghe Pană, Gheorghe Ră­­dulescu, Lie Verdeţ, Gheorghe Cioa­ră, Mihai Gere, m­embr ai C.C. al P.C.R., ai Consiliului de Stat şi ai guvernului, vicepreşedinţi ai Marii Adunări Naţionale, conducători ai unor instituţii centrale şi organizaţii obşteşti, generali. Erau de faţă şefi de misiuni di­plomatice acreditaţi în ţara noastră şi alţi membri ai corpului diploma­tic. O gardă militară aliniată pe aero­port prezintă onorul, în timp ce sunt intonate imnurile de stat ale celor două ţări, în semn de salut se trag 21 de salve de artilerie. Prinţul Norodom Stanik şi preşedintele Nicolae Ceauşescu trec în revistă garda de onoare. Solii poporului cambodgian îşi iau rămas bun de la şefii misiunilor diplomatice acreditaţi la Bucureşti, de la persoanele oficiale române prezente pe aeroport. Oaspeţii răs­pund îndelung aclamaţiilor priete­neşti adresate de mii de oameni ai muncii aflaţi pe aeroport, îşi iau rămas bun de la conducătorii parti­dului şi statului nostru. La despărţire, prinţul Norodom Sianuk şi preşedintele Nicolae Ceauşescu îşi string călduros mîi­­nile, se îmbrăţişează. Tovarăşa Elena Ceauşescu şi prinţesa Moni­que Sianuk îşi iau rămas bun cu cordialitate. Un grup de pionieri o­­feră oaspeţilor buchete de flori. Avionul special cu care călătoresc înalţii oaspeţi cambodgieni decolea­ză, îndreptîndu-se spre R.P. Alba­nia. Pînă la frontiera ţării noastre, nava aeriană este escortată de avi­oane cu reacţie ale forţelor armate române. (Agerpres) ri Declaraţia comună adoptată cu prilejul vizitei oficiale în R­omânia a şefului statului Cambodgia, preşedintele Frontului Unit Naţional al Cambodgiei, liteţa Sa Regală Prinţul Norodom Stanuk (19-22 iunie 1972) La Invitaţia preşedintelui Con­siliului de Stat al Republicii Socia­liste România, preşedintele Consi­liului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, secretar general al Parti­dului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, şi a tovarăşei Elena Ceauşescu, şeful statului Cambodgia, preşedintele Frontului Unit Naţio­nal al Cambodgiei, Alteţa Sa Rega­lă prinţul Norodom Sianuk şi Alteţa Sa Regală prinţesa Monique Sianuk au făcut o vizită oficială în Româ­nia, între 19 şi 22 iunie a. c. In timpul şederii sale în Româ­nia, şeful statului Cambodgia, pre­şedintele Frontului Unit Naţional al Cambodgiei, şi celelalte personali­tăţi cambodgiene au vizitat unităţi industriale, obiective social-culturale din oraşele Bucureşti şi Piteşti, lu­­­înd cunoştinţă cu mult interes de realizările obţinute de poporul ro­mân în făurirea orînduirii noi, so­cialiste, în patria sa. înalţii oaspeţi cambodgieni s-au bucurat pretutindeni de o primire călduroasă şi ospitalieră, mărturie grăitoare a sentimentelor de priete­nie şi solidaritate pe care poporul român le nutreşte faţă de poporul cambodgian. Preşedintele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste România, preşedintele Consiliului Naţional al Frontului Unităţii Socialiste, secre­tar general al Partidului Comunist Român, Nicolae Ceauşescu, şi şeful statului Cambodgia, preşedintele Frontului Unit Naţional al Cambod­giei, Alteţa Sa Regală prinţul No­rodom Stanik, au avut convorbiri la care au participat: Din partea română: Ion Gheorghe Maurer, membru al Comitetului Executiv, al Prezidiului Permanent al C.C. al P.C.R., preşe­dintele Consiliului de Miniştri; Ja­nos Fazekas, membru al Comitetu­lui Executiv al C.C. al P.C.R., vice­preşedinte al Consiliului de Miniş­tri; Ştefan Andrei, secretar al C.C. al P.C.R.; Corneliu Mănescu, mem­bru al C.C. al P.C.R., ministrul afa­cerilor externe; Aurel Duma, mem­bru al C.C. al P.C.R. şef de secţie la C.C. al P.C.R.; Marin Alexie, am­basadorul R.S România acreditat pe lingă şeful statului Cambodgia. Din partea cambodgiană: Jeng Sary, trimis special al părţii din interior a Frontului Unit Naţio­nal al Cambodgiei (F.U.N.C.) şi a Guvernului Regal de Uniune Naţio­nală (G.R.U.N.C.); Sarin Chiak, membru al Biroului Politic al C.C. al F.U.N.C. şi ministrul afacerilor externe al G.R.U.N.C.; Huot Sam­­bath, membru al Biroului Politic al C.C. al F.U.N.C. si ambasador al Regatului Cambodgia în R.S. Româ­nia; Thiounn Prasith, membru su­pleant al Biroului Politic al C.C. al F.U.N.C. si ministru însărcinat cu coordonarea eforturilor luptei pen­tru eliberare noţm­ală: Alteţa Sa prinţul Sisowath Methavi, director de cabinet al şefului statului. In cadrul întîlnirilor şi convor­birilor, care s-au desfăşurat într-o atmosferă cordială, de prietenie şi înţelegere reciprocă, cele două părţi s-au informat reciproc asupra pre­ocupărilor actuale ale popoarelor român şi cambodgian, au examinat etapa actuală şi perspectivele rela­ţiilor bilaterale şi au efectuat un larg schimb de vederi cu privire la probleme ale vieţii internaţionale, îndeosebi situaţia din Peninsula Indochina. (Continuare în pag. a 4-a) i£ „Zilele muzicale tîrgumureşene“ Ml U OFERIT 0 Dllllli «IIEtlilHHIL. Directorul artistic al Conservatorului din Bel­grad, Djura Iakşici, per­sonalitate muzicală de re­nume european, este di­rijorul concertului inau­gural al celei de-a doua ediţii a festivalului „Zi­lele muzicale tirgumu­­reşene“. Cu deosebită amabili­tate, domnul Djura Iak­­şici ne-a răspuns la în­trebările adresate în le­gătură cu participarea sa la festival şi dirija­rea în primă audiţie absolută a Simfoniei a II-a de Zoltán Aladár. „ Colaborarea dv. cu viaţa muzicală a ţării noastre datează din a­­nii 1956, 1957 Cum v-a devenit cunoscut festi­valul „Zilele muzicale tîrgumureşene?" — Am dirijat de zece ori la Bucureşti, la Cluj Am dirijat la Timişoa­ra, Arad, Iaşi, Galaţi. Participarea la festi­val, rezultatul unei in­vitaţii, a fost o surpri­ză, deşi existenţa festi­valului „Zilele muzicale tîrgumureşene" îmi era cunoscută de la violo­nistul Ştefan Ruha, din­­tr-una din călătoriile sale la Belgrad. Sosit la Tîrgu-Mureş, sînt încîn­­tat să constat că parti­ciparea la festival îmi face o mare plăcere. Primul contact cu ora­şul mi l-a dezvăluit ca pe o localitate plăcută, atrăgătoare şi liniştită. Este, de asemenea, o mare plăcere pentru mi­ne de a mi se fi încre­dinţat să dirijez concer­tul inaugural al celei de-a II-a ediţii a festi­valului din oraşul dum­neavoastră, plăcere care pentru mine implică o dublă responsabilitate: să deschid valoroasa manifestare muzicală: prima audiţie să fie o reuşită . Am vrea să vă cu­noaştem părerea despre conţinutul şi profilul festivalului. __ Programul actua­lei ediţii, după părerea mea, a găsit în opinia organizatorilor un echi­libru, o proporţie feri­cită între muzica simfo­nică, vocal-simfonică, camerală, între muzica contemporană şi clasică mai ales muzica con­temporană tîrgumure­­şeană. Este o bună po­litică muzicală de a in­troduce în concerte creaţiile compozitorilor din această regiune. E­­chilibrul între genuri muzicale este o condiţie a reuşitei izvorîte din realitate. A cînta numai muzică contemporană este un pericol. S-a do­vedit la toate festivalu­rile că atunci cînd un program este alcătuit numai din piese con­temporane e mai puţin interesant, nemaivor­­bind de concertele de muzică contemporană cînd se riscă ca orches­tra să întreacă, în ce priveşte numărul, audi­toriul. Este necesar ca muzica contemporană să fie cîntată dar introdu­să într-un program nor­mal, echilibrat. Dacă in­troducem cinci piese contemporane într-un concert, publicul nu va putea fac diferenţă în­tre un gen şi altul şi a­­cest procedeu nu con­stituie o atitudine loială faţă de public şi de compozitori. — După Simfonia a II-a de Zoltán Aladár veţi dirija uvertura E­­leonora III de Beetho­ven. Se pare că marea pasiune a dv. este Beethoven. — Beethoven este o pasiune, dar nu numai el. Iubesc şi muzica ba­rocă, dar şi contempo­rană modernă, de exem­plu, Benjamin Britten, a cărui operă în între­gime am dirijat-o. — Cum apreciaţi Sim­fonia a II-a de Zoltán Aladár, compozitor tîr­­gumureşean, pe care o veţi dirija în audiţie absolută? Interviu consemnat de OLGA APOSTOL (Continuare în pag. a 2-a) IIIIIIIIIII România — pe coordonatele socialismului între două conferinţe naţionale ale partidului In aceste zile, pretutindeni pe cu­prinsul judeţului nostru continuă să se desfăşoare manifestări cultural­­educative de masă consacrate Confe­rinţei Naţionale a partidului din 19 —21 iulie 1972. Muncitorii din schimburile I şi II de la Sectorul de industrializare a lemnului din Lunca Bradului au luat parte în ziua de 21 iunie la un simpozion pe tema: „România — pe coordonatele socialismului, între do­uă conferinţe naţionale ale par­tidului“. Cu acest prilej, tovară­şii Aurel Lupu, activist al Comite­tului judeţean de partid, Solomon Frăţilă, directorul Bibliotecii munici­pale din Tîrgu-Mureş şi Ioan Kapus, secretarul Comisiei judeţene pentru difuzarea ştiinţei şi culturii, s-au oprit pe larg asupra succeselor în­scrise in patria noastră, sub condu­cerea partidului, după Conferinţa Naţională a P.C.R. din 1967. Un simpozion cu aceeaşi temă şi în aceeaşi zi a avut loc în comuna Lunca Bradului, satul Băiţa. Tema a fost abordată în faţa ţăranilor co­operatori prezenţi la manifestare de către tovarăşii Emil Truţa, membru al comitetului judeţean de partid, Vasile Hurdugaciu, secretarul comi­tetului comunal de partid şi Ceteraş Tom­a, directorul şcolii generale din satul Băiţa. In zilele următoare, „România , pe coordonatele socialismului, între două conferinţe naţionale ale par­tidului" va constitui tema altor ma­nifestări cultural-educative în alte localități ale județului Mureș. [eio/ioteca/Rn/Hfr, m­­ Joi după-amiază, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Par­tidului Comunist Român, s-a întil­­nit cu tovarăşul Luis Carlos Prestes, secretar general al Partidului Co­munist Brazilian, care, la invitaţia C.C. al P.C.R., face o vizită de prietenie în Republica Socialistă România. La primire au participat tovarăşii Gheorghe Pană, membru al Comite­tului Executiv, al Prezidiului Per­manent, secretar al C.C. al P.C.R., Ştefan Andrei, secretar al C.C al P.C.R., Constantin Vasiliu, adjunct de şef de secţie la C.C. al P.C.R. In cadrul convorbirii, a avut loc un schimb reciproc de informaţii referitoare la preocupările actuale ale celor două partide şi au fost dis­cutate probleme ale situaţiei politi­ce a lumii contemporane, ale miş­cării comuniste şi muncitoreşti in­ternaţionale. Reprezentanţii celor două partide au constatat cu satisfacţie dezvolta­rea legăturilor de prietenie şi soli­daritate internaţionalistă dintre P.C. Român şi P.C. Brazilian şi au sub­liniat, deopotrivă, hotărirea de a extinde raporturile reciproce, schimbul de vederi şi de experien­ţă, informarea bilaterală, în intere­sul ambelor partide şi popoare, al cauzei întăririi unităţii mişcării co­muniste şi muncitoreşti internaţio­nale. Convorbirile s-au desfăşurat în­­tr-o atmosferă de caldă prietenie tovărăşească. Tîrgu-Mureş Inum­irea tovarăşului Nicolae Ceauşescu cu tovarășul Luis Carlos Prestes, secretar general al Partidului Comunist Brazilian

Next