Steaua Roşie, iulie 1972 (Anul 23, nr. 154-179)

1972-07-01 / nr. 154

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE (Urmare din pag. 1) Vorbitorii au subliniat însemnă­tatea deosebită a problemei înscrise pe ordinea de zi, arătînd rezultatele obţinute pînă în prezent la întreţi­nerea culturilor, recoltarea furajelor şi măsurile pe care le-au luat şi se vor lua în continuare pentru strîngerea la timp şi fără pierderi a recoltei bogate de cereale păioase din acest an. Scoţînd în evidenţă strădania lucrătorilor de pe ogoare în sporirea producţiei vegetale şi animale vorbitorii au semnalat şi unele neajunsuri ce se manifestă într-o serie de unităţi agricole so­cialiste, formulînd totodată nume­roase propuneri pentru îmbunătă­ţirea muncii. In numele lucrătorilor din unităţile din care fac parte ei s-au angajat ca în cinstea apropia­tei Conferinţe Naţionale a partidu­lui şi a celei de-a XXV-a aniversări a Republicii să muncească în aşa fel încît să obţină şi să livreze peste plan la fondul centralizat al statului însemnate cantităţi de pro­duse de origine vegetală şi animală. In legătură cu primul punct al ordinei de zi sesiunea a aprobat, pe capitole, proiectul unei hotărîri cu modificările aduse în cadrul dis­cuţiilor. La următorul punct de pe ordinea de zi tovarăşul Fodor Géza, vice­preşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean a prezentat raportul cu privire la ra­tificarea unor decizii şi revocarea u­­nor membri din Comitetul executiv. In urma propunerilor făcute în referat, Consiliul popular judeţean a ratificat deciziile Comitetului exe­cutiv privind revocarea din funcţiile avute a lui Alexandru Lazăr şi Ioan Titea. Totodată sesiunea a hotărit prin vot secret, prin revocarea din Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean a lui Kiss Zoltán, Alexandru Lazăr şi Ioan Titea, în legătură cu alegerea deputatu­lui Pavel Chiorean în funcţia de prim-secretar al Comitetului munici­pal de partid Tg.-Mureş şi fiind împuternicit cu îndeplinirea atribu­ţiilor de preşedinte al Comitetului executiv al Consiliului municipal, Consiliul popular judeţean a hotărit eliberarea lui din funcţia de vice Preşedinte, rămînînd în continuare membru în comitetul executiv. Luînd cuvîntul în încheierea lucră­rilor sesiunii, tovarăşul Nicolae Vereş a arătat că apropiata Conferinţă Na­­ţională a partidului este pretutin­deni întîmpinată printr-o muncă en­tuziastă, consacrată îndeplinirii ţe­lului major, care animă întregul nostru popor: înfăptuirea mai devre­me a planului cincinal, întrecerea socialistă care a cuprins masele de oameni ai muncii din industria ju­deţului, generează o puternică emu­laţie îndreptată spre descoperirea şi punerea în valoare a noi rezerve de creştere a producţiei şi producti­vităţii muncii în vederea realizării cincinalului în patru ani şi jumă­tate în acest efort general sunt an­trenaţi şi lucrătorii din agricultura judeţului. Felul în care arată la ora actuală culturile­­ prezintă o ga­ranţie şi ne oferă motive de satis­facţie că în acest an se vor obţine rezu­ltate din cele mai bune in agri­cultura judeţului, creîndu-se astfel premisele îndeplinirii înainte de termen a prevederilor cincinalului şi în această importantă ramură. Efort­urile depuse pînă în prezent pentru producţia sporită ce se pre­­vede la toate culturile vor trebui finalizate în continuare printr-o bu­nă organizare a muncii la strînge­rea recoltei într-un timp scurt şi fără,­ pierderi. în acest sens vorbi­torul a indicat o serie de măsuri ce se impun a fi luate în vederea fo­losirii raţionale a mijloacelor me­canice de recoltat, a forţei de muncă şi capacităţilor de transport pentru ca întreaga recoltă să fie pusă cît mai repede la adăpost. Toa­te lucrările de vară — recoltarea, elberarea terenului, executarea a­­răturilor, însămînţarea culturilor duble — să se desfăşoare în flux continuu potrivit condiţiilor concre­te din fiecare unitate. In acest scop este necesar ca secretarii comitetelor comunale de partid, primarii, specia­liştii, conducerile unităţilor să asi­gure o îndrumare concretă, la faţa locului a întregului complex de lu­crări ce se execută în campania de vară. « «iff« 18s 111 ASPECT DIN SALA SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN M iP®RT cu privire la desfăşurarea campaniei de vară, pregătirea campaniei de toamnă şi aplicarea acordului global in producţia vegetală şi creşterea animalelor prezentat de tovarăşul Marcel Moisiu, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean In această perioadă, pe întreg cu­prinsul patriei, comuniştii, întregul nostru popor, într-o atmosferă de puternică efervescenţă politică, de muncă avîntată în toate domeniile de activitate întîmpină Conferinţa Naţională a partidului şi a 25-a aniversare a Republicii cu noi suc­cese în muncă pentru depăşirea sarcinilor de producţie din acest an. Eveniment politic de însemnăta­­te deosebită în viaţa partidului şi a ţării noastre, Conferinţa Naţiona­lă va prilejui o analiză profundă a muncii desfăşurate în anii care au trecut de la Conferinţa Naţională din decembrie 1967 şi Congresul al X-lea al partidului, va dezbate multilateral problemele perfecţionă­rii continue a conducerii şi plani­ficării activităţii economico-sociale, ale dezvoltării democraţiei socialis­te, va determina prin măsurile pe care le va adopta un nou avînt în toate domeniile, va imprima un ritm şi mai dinamic dezvoltării Ro­mâniei socialiste. Pe baza Directivelor Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român, conducerea partidului şi statului s-a preocupat în permanen­ţă de dezvoltarea şi perfecţionarea continuă a bazei tehnico-materiale, de îmbunătăţirea organizării pro­ducţiei, a conducerii şi îndrumării agriculturii, în scopul sporirii apor­tului acesteia la dezvoltarea econo­miei naţionale. In cinstea Conferinţei Naţionale a partidului şi aniversării a 25 ani de la proclamarea Republicii, oa­menii muncii din judeţul nostru raportează zi de zi noi şi însemnate succese în realizarea sarcinilor de­ ­ TEXT PRESCURTAT — pentru boabe s-a efectuat praşila I mecanică pe aproape 42.600 ha, iar praşila a II-a pe 39.000 ha. Această situaţie bună se datoreş­­te muncii depuse de către deputaţii Consiliului popular judeţean, de că­tre consiliile populare care s-au preocupat mai mult decât în anii precedenţi de îndrumarea muncii din acest sector, de mobilizarea şi mai activă a membrilor cooperatori. Cu toate rezultatele bune obţinute, trebuie să arătăm în faţa sesiunii că, deşi în baza Hotărîrii nr. 3 din ianuarie 1972 au trecut în subordi­­nea consiliilor populare municipale, orăşeneşti şi comunale o serie de activităţi în domeniul agricol, aces­tea încă nu au reuşit în suficientă măsură să conducă acest comparti­ment, care în comună reprezintă principala resursă economică. Dacă în ansamblu culturile sunt bine întreţinute, iar starea de ve­getaţie este corespunzătoare, există totuşi în unele unităţi anumite parcele, care deşi au fost reparti­zate membrilor cooperatori, au ră­mas neîntreţinute şi invadate de buruieni. Aceasta impune consilii­lor de conducere, cadrelor de spe­cialişti de a verifica toate culturile prăşitoare, iar acolo unde există astfel de situaţii să fie luate măsuri ca în cîteva zile şi aceste parcele să fie lucrate, mobilizînd in acest scop toţi membrii cooperatori. In acest an o influenţă pozitivă, hotărîtoare asupra aspectului gene­ral al culturilor, implicit şi asupra producţiei, au avut-o îngraşămin­plan. Ca şi în industrie, prima ju.- , tele, chimice care aiP'fost asigurate ~ *“.i*TM* în cantităţi tot mai mari.,‘Sub în­’de%a­n de mătate a anului în agricultură se încheie cu rezultate îmbucurătoare. Aplicînd în practică preţioasele in­dicaţii date de către secretarul ge­neral al­­ partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Conferinţa pe ţară a secretarilor comitetelor de partid şi a preşedinţilor consiliilor populare comunale şi la Congresul U.N.C.A.P., lucrătorii din agricul­tură au depus eforturi susţinute pentru executarea campaniei de primăvară la un nivel calitativ su­perior, pentru a asigura o bază trainică recoltei din acest an. Măsurile luate de către partid pentru îmbunătăţirea planificării, organizării şi conducerii agriculturii asigură un cadru propice desfăşu­rării energiei creatoare a ţărănimii cooperatiste. îmbunătăţirea siste­mului de retribuire şi majorarea pensiilor ţăranilor cooperatori a dus la o mobilizare masivă de forţe în toate cooperativele agricole, la executarea lucrărilor în mod exem­plar şi pe măsura forţei de muncă de care dispunem. Reorganizarea întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii, prin înfiinţarea celor 24 S.M.A. din judeţ, a dus la o îmbunătăţire simţitoare a calităţii lucrărilor me­canizate, la o intervenţie mai ra­pidă pentru remedierea defecţiuni­lor ce se ivesc în exploatarea utila­jelor şi la o conjugare a intereselor mecanizatorilor cu cele ale mem­brilor cooperatori. Strădania lucrătorilor din agri­cultură s-a concretizat în realizarea şi chiar depăşirea suprafeţelor pla­nificate la principalele culturi: sfe­cla de zahăr, cartofi şi porumb, fiind o premisă importantă a reali­zării producţiilor şi a fondului de stat la produsele agricole. Putem raporta sesiunii Consiliului popular judeţean că sarcinile trasate de se­siunea din luna ianuarie a. c. în sectorul agricol, pînă în etapa în care ne găsim, au fost realizate. In acest an însămînţările de primă­vară, ca urmare a măsurilor luate de către organele agricole şi con­ducerile unităţilor, sub îndrumarea organelor şi organizaţiilor de par­tid, au fost efectuate într-o pe­rioadă mai scurtă decît în alţi ani şi la un nivel calitativ superior. Faptul că lucrările de însămînţa­­re s-au încadrat în epoca optimă, a subliniat raportul, a dus implicit la o eşalonare corespunzătoare a lu­crărilor de întreţinere, astfel că marea majoritate a culturilor sunt curate de buruieni şi bine întreţi­nute. In întreprinderile agricole de stat sunt terminate praşila a Il-a mecanică la toate culturile, iar în prezent se lucrează la praşila a Il-a manuală şi la a IlI-a mecanică, lu­crări care sunt destul de avansate. In cooperativele agricole de pro­ducţie la sfecla de zahăr s-a termi­nat praşila a IlI-a manuală, la car­tofi şi porumb boabe praşila a Il-a manuală, iar în prezent se lucrează la praşila a IV-a la sfecla de za­hăr şi la praşila a IlI-a la cartofi şi porumb. în acest an, mai mult ca în anii precedenţi, s-au execu­tat lucrări de întreţinere cu mij­loace mecanice; numai la porumbul drumarea Comitetului judd partid, in primavara s-a organizat o amplă acţiune de fertilizare, cu rezultate deosebite, în special la grîu, sfecla de zahăr, porumb şi pajişti naturale. S-a fertilizat supli­mentar în primăvară devreme o suprafaţă de grîu cu 22 la sută mai mare şi cu doze sporite faţă de anul trecut. In continuare raportul a subli­niat că în faţa consiliilor populare, a lucrătorilor din agricultură stă în prezent campania de recoltare a păioaselor, cu specificul ei de efort concentrat şi urgenţe, menite să pună la adăpost recolta, cu cît mai puţine pierderi. Conform planului operativ, în această campanie a­­vem de recoltat o suprafaţă de 77.134 ha păioase, din care 6.566 ha în I.A.S. şi 67.462 ha în C.A.P. Cu mijloacele mecanizate existente în S.M.A., cît şi manual, în C.A.P. a­­ceastă lucrare se poate executa în cel mult 18 zile de lucru. Arătînd că se apreciază începerea recoltării la grîu mai devreme cu cel puţin 5—6 zile faţă de alţi ani, raportul a relevat că, în baza unui program aprobat de Biroul Comite­tului judeţean de partid, Comitetul executiv al Consiliului popular ju­deţean, prin Direcţia generală agri­colă, a trecut la pregătirea temei­nică a campaniei de recoltare, or­­ganizîndu-se instructaje cu tot per­sonalul tehnic și operativ care par­ticipă la campania de vară. La fie­care consiliu intercooperatist s-au dezbătut planurile operative comu­ne ale S.M.A. și fiecărei cooperative agricole deservite, stabilindu-se în­cărcătura de lucru pe fiecare com­bină, presă de balotat paie și ba­toză, sarcinile­ nominale ale fiecă­rei secţii şi dotarea cu utilaj în a­­cest scop. Totodată au fost stabilite măsurile organizatorice şi tehnice pentru executarea lucrărilor în timp scurt şi fără pierderi. Staţiu­nile pentru mecanizarea agriculturii au executat reparaţiile utilajelor, insistîndu-se asupra etanşeităţii combinelor în vederea evitării pier­derilor de boabe. Recepţiile şi su­pra recepţiile utilajelor au fost efec­tuate de către personalul S.M.A. împreună cu conducerile din uni­tăţi, toate aceste maşini şi utilaje fiind pregătite pentru declanşarea campaniei de recoltare. Pentru cele aproximativ 15.000 ha, care se vor recolta manual, există forţe sufi­ciente care asigură seceratul în cel mult 5 zile de lucru, iar pentru treieri, batozele existente asigură terminarea lucrării în 15 zile de lucru. In întreprinderile agricole de stat dotarea fiind mai bună, există posibilitatea încadrării acestor lu­crări în termene mult mai scurte. Concomitent cu recoltarea cerea­lelor se impune a se efectua și ba­­lotatul și eliberarea terenului de paie. Cu presele de balotat exis­tente în dotarea S.M.A se poate elibera suprafața planificată de circa 57.000 ha, în cel mult 29 de zile de lucru, cu o viteză zilnică de aproape 2.000 ha. In scopul efectuării lucrărilor de recoltare într-o perioadă cit mai scurtă, al evitării la maximum a pierderilor, consiliile populare co­munale, conducerile unităţilor, spe­cialiştii vor trebui să desfăşoare o activitate susţinută în organizarea temneinică a muncii, a mobilizării tuturor forţelor existente şi folosi­rea la întreaga capacitate a mijloa­celor mecanice. In scopul asigurării unor canti­tăţi suplimentare de furaje, cît şi a unor cantităţi de legume, consiliile populare, conducerile unităţilor vor lua toate măsurile ca, odată cu re­coltarea şi eliberarea terenului, să se execute lucrările de pregătire a solului şi semănatul culturilor du­ble. Timpul este favorabil pentru reuşita culturilor duble, este nece­sar însă ca intervalul dintre recol­tare şi însăminţare să fie cît mai scurt posibil, în aşa fel ca pînă cel tirziu la 25 iulie planul să fie rea­lizat. Ca o sarcină deosebită care stă în faţa organelor agricole, a con­ducerii unităţilor este aceea a li­vrării produselor la fondul de stat, în aşa fel ca planul să fie realizat, livrîndu-se numai produse de bună calitate. Ocupîndu-se în continuare de pre­gătirea campaniei de însămînţări de toamnă, raportul a subliniat că tre­buie luate măsuri încă de pe a­­cum pentru asigurarea seminţelor din soiurile cele mai productive, pentru întreaga suprafaţă planifica­tă, precum şi a îngrăşămintelor chi­mice necesare. ■ Buna aprovizionare cu legume­,a­­populaţiei, a indu­striei prelucrătoa­re, precum şi a­­ satisfacerii cerin­ţelor exportului de legume în sta­re­­proaspătă, a constituit o preo­cupare permanentă a comitetelor executive, ale consiliului popular judeţean, municipale, orăşeneşti şi comunale, întreprinderile agricole de stat au realizat integral supra­faţa planificată, iar cooperativele agricole de producţie, cu excepţia a 50 de ha, şi-au realizat suprafe­ţele prevăzute în planurile de pro­ducţie. In marea lor majoritate culturile de legume se găsesc în­­tr-un stadiu avansat de vegetaţie, datorită atît condiţiilor pedoclimati­ce favorabile, cît şi unei mai bune preocupări manifestate faţă de a­­cest sector deosebit de important al agriculturii. Subliniind activi­tatea bună desfăşurată de consilii­le de conducere şi specialiştii din C.A.P. Bogata, Luduş, Band, Glo­­deni, Gorneşti şi altele,­­în care grădinile de legume se găsesc într-o stare culturală bună şi foarte bună, raportul a criticat activitatea slabă desfăşurată într-o serie de coope­rative (Cipău, Ernei, Lueriu, Mi­­treşti, Sighişoara etc.), unde secto­rul de producere a legumelor a fost lăsat în voia soartei, fără un sprijin substanţial din partea con­ducerilor acestor unităţi. Conside­răm că este timpul să se înţeleagă că producerea legumelor nu este o chestiune de voluntariat, ci o o­­bligaţie socială de plan, prin care ne aducem contribuţia la o mai bu­nă aprovizionare, contribuind ast­fel la ridicarea continuă a nive­­­lului de viaţă al populaţiei, în baza Legii nr. 8/1971, privind organizarea, administrarea şi folo­sirea pajiştilor, loturilor zootehnice şi seminciere, precum şi a staţiu­nilor comunale de montă, consilii­lor populare le revin o serie de sarcini privind administrarea a­­cestora, controlul asupra modului cum cooperativele agricole folo­sesc pajiştile naturale şi cum aplică măsurile de îmbunătăţire şi ex­ploatare. In conformitate cu această lege, creşte mult răspunderea or­ganelor comunale şi putem afirma că în acest an, majoritatea comu­nelor au organizat în bune condi­­ţiuni activitatea de păşunat. Sub îndrumarea Comitetului judeţean de partid au fost luate măsuri şi în acest an a fost fertilizată cu în­grăşăminte chimice o suprafaţă de aproape 14.000 ha păşuni, acţiune ce contribuie din plin la sporirea cantităţilor de masă verde şi astfel la creşterea încărcăturii de ani­male la unitatea de suprafaţă. In aceste zile, sub îndrumarea Comitetului judeţean de partid, se încheie o primă parte a unei ac­ţiuni pentru recoltarea, transporta­rea şi depozitarea cît mai grabnică a fînurilor, acţiune la care au fost mobilizate importante forţe în toa­te unităţile Ca un prim rezultat putem arăta că pînă în prezent în C.A.P. trifolienele au fost recoltate integral, iar fîneţele naturale de pe o suprafaţă de 22.114 ha, lucra­rea fiind mult avansată faţă de a­­nul trecut. Multe unităţi, organizîndu-şi bi­ne munca, au terminat în întregime recoltarea fîneţelor naturale, în­treaga recoltă fiind depozitată. Trebuie să arătăm că avem totuşi unităţi care sunt numai la începutul acestei acţiuni. Consiliile populare din comunele Ruşii Munţi, Apold, Saschiz, Aluniş, Vînători şi altele, fiind mult rămase în urmă, trebuie să-şi îndrepte atenţia spre această lucrare atît de importantă, în vede­rea asigurării întregului necesar de furaje la animale. Printre măsurile importante ini­ţiate de conducerea partidului nos­tru pentru dezvoltarea agriculturii cooperatiste se înscrie şi aceea a aplicării acordului global. în jude­ţul nostru noul sistem de retribui­re a muncii a stîrnit un interes deosebit în rîndul ţăranilor coope­ratori, confirmat şi prin faptul că în anul trecut a fost introdus în 131 cooperative de producţie din cele 169 existente. In majoritatea unităţilor această formă de retribu­ire a condus la participarea mai largă a cooperatorilor la executa­rea muncilor agricole în perioada optimă şi astfel la creşterea pro­ducţiilor. Urmare acestor măsuri, în anul trecut cooperativele agricole de producţie din judeţ au obţinut cea mai mare recoltă din ultimii ani: la cultura porumbului 2.497 kg ha, la cultura cartofului 13.774 kg/ha, iar la sfecla de zahăr, cu toate neajunsurile provocate de u­­nele boli, producţia medie la hec­tar s-a ridicat la 22.128 kg ha, în­­registrîndu-se o creştere de 4.876 kg faţă de media ultimilor 5 ani. în anul 1972, din totalul de 169 de cooperative agricole de produc­ţie, retribuirea muncii în acord­­global, s­e aplică în 154 unităţi, /in* ,adică în peste 90 la sută din sectorul Cooperatist al agriculturii." Extinde­rea acestui­­ sistem este pronunţată nu atît în ceea ce priveşte numărul unităţilor care au trecut la apli­care, ci în primul rînd în privinţa sectorului de activitate, a ramuri­lor de producţie, a suprafeţelor de culturi, care necesită un volum mai mare de muncă manuală pe unita­tea de suprafaţă. Ca un aspect negativ, trebuie să arătăm că în anul trecut din cau­za unor prevederi greşit înţelese, au fost acordate sub formă de a­­cord global mari cantităţi de ce­reale (grîu, orz) pentru diferite munci prestate­ secerat, transportat etc. — ajungîndu-se în situaţia de a nu se putea acorda retribuirea planificată pentru totalitatea acti­vităţilor desfăşurate în cooperati­vă şi la imposibilitatea realizării sarcinilor de livrare la fondul de stat. In sectorul zootehnic, în anul trecut, forma de retribuire în acord global s-a aplicat în puţine unităţi, faţă de care în acest an s-a intro­dus în 106 cooperative din cele 163 care se ocupă cu creşterea animale­lor. Retribuirea în acord global în sectorul zootehnic este mai răspîndi­­tă la categoria vacilor cu lapte fiind aplicată în 96 cooperative agricole de producţie, din care la 10 unităţi cu tarif integral în bani. Retribu­ţia se acordă diferenţiat în func­ţie de cantitatea de lapte muls, montă sau gestaţie stabilită, viţeii obţinuţi şi de îngrijire. Această retribuţie, în condiţiile judeţului nostru asigură unui îngrijitor un cîştig mediu lunar de 1.200—1.400 lei. Trebuie să subliniem însă că, cu toate măsurile luate şi rezultatele obţinute pînă în prezent, introduce­rea acordului global în zootehnie nu este la nivelul posibilităţilor, deşi în acest an au fost create toate premisele aplicării acestui sistem şi obţinerii unor producţii ridicate. Este necesar ca Direcţia generală pentru agricultură, Uniunea jude­ţeană a cooperativelor agricole de producţie, împreună cu Banca pen­tru agricultură şi industrie alimen­tară, să analizeze într-o perioadă scurtă de timp posibilităţile de a­­plicare şi introducere a retribuţiei pe bază de acord global în toate activităţile din sectorul de produc­ţie animală. In final, raportul a evidenţiat faptul că, ţinînd seama de condiţii­le naturale favorabile pe care le avem, de baza tehnico-materială de care dispunem, se impune mai mult ca oricînd, din partea tuturor con­siliilor populare, organelor agrico­le, conducerilor unităţilor de stat şi cooperatiste, ca sub conducerea or­ganelor şi organizaţiilor de partid, să desfăşoare în continuare o mun­că însufleţită, pentru realizarea şi depăşirea planului de producţie din agricultura judeţului nostru, înscri­­indu-ne în efortul general al tuturor oam­enilor muncii, pentru întîmpina­­rea­ cu noi succese a Conferinţei Na­­ţion­ale a Partidului Comunist Ro­mân şi a celei de a 25-a aniversări a proclamării Republicii. La „Prodcom­plex“: A (Urmare din pag. 1) tuielilor materiale etc. •— ne-a informat inginerul şef, ing. Iuliu Lungu. Ca urmare a traducerii în viaţă a o serie de măsuri teh­­nico-organizatorice de mare efi­cienţă încheiem semestrul I cu o depăşire de 9.000.000 lei la pro­ducţia globală şi 1.100.000 lei la producţia marfă. Realizarea u­­nui spor atît de însemnat la producţia globală se explică prin faptul că executăm multe pro­duse cu un ciclu lung de fabri­caţie dintre care locul principal îl ocupă confecţiile metalice. Producţia suplimentară reali­zată în primul semestru constă din: prelucrări mecanice şi in­stalaţii în valoare de 1,5 milioa­ne lei, reparaţii de cîntare şi ar­ticole electrice, sticlărie-artiza­­nat în valoare de 500.000 lei, 122.000 sticle şi borcane pentru conserve, 20.000 mp ţesături din bumbac, biscuiţi în valoare de 274.000 lei, diferite oglinzi în va­loare de 600.000 lei, însemnate cantităţi de articole tehnice din cauciuc şi mase plastice etc. Din simpla trecere în revistă a structurii producţiei, rezultă clar că fabricăm numai produse solicitate de economia naţională şi de populaţie, în sectorul con­fecţii metalice şi prelucrări me­canice avem încheiate contracte care depăşesc actualele capaci­tăţi şi sîntem mereu solicitaţi de noi şi noi beneficiari din ţară şi de peste hotare, astfel că nu pu­tem să satisfacem toate cerinţe­le. De asemenea, înţelegînd ne­cesitatea înnoirii şi diversificării producţiei am trecut cu toate forţele la proiectarea şi asimila­rea produselor noi. Numai în trimestrul I au intrat în fabrica­ţie de serie 41 de astfel de pro­duse din care 10 pentru export. Articolele noi sînt foarte solici­tate atît de industrie cît şi de marea masă a populaţiei. Sesi­­zînd cerinţa mare de ambalaje din mase plastice pentru toate domeniile, am contractat şi ur­mează să fabricăm două noi ti­puri de cutii pentru medicamen­te, adăpătoare ,pentru păsări, ca­re se făceau din metal, capace pentru borcane, articole pentru industria electrotehnică şi multe alte produse pentru uz indus­trial. In sectorul cauciuc, s-au a­­similat şi se produc 40 de noi repere (diferite garnituri) solici­tate de industrie, din care 30 pentru „Metalotehnica" Tg.-Mu­­reş. De asemenea, se produce în serie aparatul pentru marcarea şoselelor în interiorul localităţi­lor. Şi sectorul sticlărie-artizanat se prezintă cu multe noutăţi dintre care amintim vazele „Verdi“ şi „Liliac“, trei tipuri de bomboniere şi altele, care în majoritate se exportă. In colaborare cu alte între­prinderi din ţară ne pregătim în vederea executării armăturilor metalice pentru autoturismul „Dacia 1.300", în prima etapă se vor produce 8 repere cu acope­riri galvanice, care însumează o producţie de 1,5 milioane lei. Ţi­nînd cont de rezervele de capa­citate la prese şi atelierul de galvanizare, întreprinderea se pregăteşte să asimileze un volum mai mare de repere necesare fabricării autoturismului „Dacia 1300" şi a noilor tipuri ce for­­mează să intre în fabricaţie în anii viitori. Nu pot să nu amintesc activi­tatea desfăşurată în domeniul autoutilării care ocupă un loc de frunte în întreprinderea noastră. Căutînd să valorificăm cît mai complex deşeurile din cauciuc, am executat utilaje pentru sec­ţia respectivă, din care amintim cele două mori. Realizăm şi o mare parte din utilajele necesa­re înzestrării noii secţii de co­voare orientale dintre care a­­mintim gherghefurile şi instala­ţiile pentru atelierul de vopsit lină şi finisat covoare. Pentru noua fabrică de borcane am e­­xecutat două alimentatoare şi două maşini automate de suflat sticlă, a căror valoare este de peste un milion şi jumătate lei. îmbucurător este faptul că luată pe ansamblu activitatea e­­conomico-financiară a întreprin­derii e bună, că producţia se realizează sub cheltuielile plani­ficate, că indicatorul productivi­tăţii muncii creşte continuu. Astfel, cheltuielile la 1.000 lei producţie marfă vîndută şi înca­sată, în primele cinci luni din acest an, au fost reduse cu 40 de lei, adică de la 805 lei cît preve­de planul s-a realizat cu 765­ lei, iar productivitatea muncii pe cap de salariat este mai mare cu 918 lei.­ Dacă pe ansamblul activităţii întreprinderii activitatea este pozitivă nu acelaşi lucru se poa­te spune despre secţia cauciuc­­mase plastice, unde unele ma­şini au stat din lipsă de materii prime şi a lubrifianţilor pentru maşini. De asemenea, secţia con­­fecţii­ textile în care se execută producţie de export, nu şi-a rea­lizat plănul pe luna iunie. Cau­zele nerealizării sunt multe: schimbările de ultim moment făcute în structura confecţiilor — de la modele cu valoare ma­re la altele cu valoare mică, lip­sa ţesăturilor de calitate etc. In prezent confecţiile se realizează din cupoane care ar­ foarte mul­te defecte de fabricaţie, şi astfel o bună parte a produselor nu corespund pentru export. Din cele relatate se desprinde concluzia că serviciul aprovizio­nare nu s-a străduit să rezolve operativ problemele ce-i revin, cauzînd perturbaţii în ritmicita­tea producţiei din secţiile amin­tite, diminuînd astfel beneficiile şi cîştigul muncitorilor, ceea ce nu trebuie să se mai repete. O altă latură negativă a activităţii productive se referă la econo­miile de metal, din care, în a­­cest an, colectivul s-a angajat să realizeze 25 de tone, iar în primul trimestru a realizat doar 0,6 tone. Deci, se poate conclu­ziona că în ceea ce privește pre-, ocuparea reducerii consumurilor specifice de metal, mai sunt mul­te de făcut, reclamîndu-se luarea unor măsuri urgente care să ai­bă eficiență maximă în punerea în valoare a tuturor rezervelor interne ce concură la realizarea unei producţii calitativ superioa­re cu o înaltă rentabilitate con­cretizată în beneficii însemnate peste plan. --------------­ jll-rtt/ hlJhVl • Ulii 6thíIB j • In ansamblu, activitatea este bună, dar mai sunt rezerve nefructificate

Next