Steaua Roşie, iulie 1972 (Anul 23, nr. 154-179)
1972-07-01 / nr. 154
PAGINA 2 STEAUA ROȘIE (Urmare din pag. 1) Vorbitorii au subliniat însemnătatea deosebită a problemei înscrise pe ordinea de zi, arătînd rezultatele obţinute pînă în prezent la întreţinerea culturilor, recoltarea furajelor şi măsurile pe care le-au luat şi se vor lua în continuare pentru strîngerea la timp şi fără pierderi a recoltei bogate de cereale păioase din acest an. Scoţînd în evidenţă strădania lucrătorilor de pe ogoare în sporirea producţiei vegetale şi animale vorbitorii au semnalat şi unele neajunsuri ce se manifestă într-o serie de unităţi agricole socialiste, formulînd totodată numeroase propuneri pentru îmbunătăţirea muncii. In numele lucrătorilor din unităţile din care fac parte ei s-au angajat ca în cinstea apropiatei Conferinţe Naţionale a partidului şi a celei de-a XXV-a aniversări a Republicii să muncească în aşa fel încît să obţină şi să livreze peste plan la fondul centralizat al statului însemnate cantităţi de produse de origine vegetală şi animală. In legătură cu primul punct al ordinei de zi sesiunea a aprobat, pe capitole, proiectul unei hotărîri cu modificările aduse în cadrul discuţiilor. La următorul punct de pe ordinea de zi tovarăşul Fodor Géza, vicepreşedinte al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean a prezentat raportul cu privire la ratificarea unor decizii şi revocarea unor membri din Comitetul executiv. In urma propunerilor făcute în referat, Consiliul popular judeţean a ratificat deciziile Comitetului executiv privind revocarea din funcţiile avute a lui Alexandru Lazăr şi Ioan Titea. Totodată sesiunea a hotărit prin vot secret, prin revocarea din Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean a lui Kiss Zoltán, Alexandru Lazăr şi Ioan Titea, în legătură cu alegerea deputatului Pavel Chiorean în funcţia de prim-secretar al Comitetului municipal de partid Tg.-Mureş şi fiind împuternicit cu îndeplinirea atribuţiilor de preşedinte al Comitetului executiv al Consiliului municipal, Consiliul popular judeţean a hotărit eliberarea lui din funcţia de vice Preşedinte, rămînînd în continuare membru în comitetul executiv. Luînd cuvîntul în încheierea lucrărilor sesiunii, tovarăşul Nicolae Vereş a arătat că apropiata Conferinţă Naţională a partidului este pretutindeni întîmpinată printr-o muncă entuziastă, consacrată îndeplinirii ţelului major, care animă întregul nostru popor: înfăptuirea mai devreme a planului cincinal, întrecerea socialistă care a cuprins masele de oameni ai muncii din industria judeţului, generează o puternică emulaţie îndreptată spre descoperirea şi punerea în valoare a noi rezerve de creştere a producţiei şi productivităţii muncii în vederea realizării cincinalului în patru ani şi jumătate în acest efort general sunt antrenaţi şi lucrătorii din agricultura judeţului. Felul în care arată la ora actuală culturile prezintă o garanţie şi ne oferă motive de satisfacţie că în acest an se vor obţine rezultate din cele mai bune in agricultura judeţului, creîndu-se astfel premisele îndeplinirii înainte de termen a prevederilor cincinalului şi în această importantă ramură. Eforturile depuse pînă în prezent pentru producţia sporită ce se prevede la toate culturile vor trebui finalizate în continuare printr-o bună organizare a muncii la strîngerea recoltei într-un timp scurt şi fără, pierderi. în acest sens vorbitorul a indicat o serie de măsuri ce se impun a fi luate în vederea folosirii raţionale a mijloacelor mecanice de recoltat, a forţei de muncă şi capacităţilor de transport pentru ca întreaga recoltă să fie pusă cît mai repede la adăpost. Toate lucrările de vară — recoltarea, elberarea terenului, executarea arăturilor, însămînţarea culturilor duble — să se desfăşoare în flux continuu potrivit condiţiilor concrete din fiecare unitate. In acest scop este necesar ca secretarii comitetelor comunale de partid, primarii, specialiştii, conducerile unităţilor să asigure o îndrumare concretă, la faţa locului a întregului complex de lucrări ce se execută în campania de vară. « «iff« 18s 111 ASPECT DIN SALA SESIUNEA CONSILIULUI POPULAR JUDEŢEAN M iP®RT cu privire la desfăşurarea campaniei de vară, pregătirea campaniei de toamnă şi aplicarea acordului global in producţia vegetală şi creşterea animalelor prezentat de tovarăşul Marcel Moisiu, vicepreşedinte al Consiliului popular judeţean In această perioadă, pe întreg cuprinsul patriei, comuniştii, întregul nostru popor, într-o atmosferă de puternică efervescenţă politică, de muncă avîntată în toate domeniile de activitate întîmpină Conferinţa Naţională a partidului şi a 25-a aniversare a Republicii cu noi succese în muncă pentru depăşirea sarcinilor de producţie din acest an. Eveniment politic de însemnătate deosebită în viaţa partidului şi a ţării noastre, Conferinţa Naţională va prilejui o analiză profundă a muncii desfăşurate în anii care au trecut de la Conferinţa Naţională din decembrie 1967 şi Congresul al X-lea al partidului, va dezbate multilateral problemele perfecţionării continue a conducerii şi planificării activităţii economico-sociale, ale dezvoltării democraţiei socialiste, va determina prin măsurile pe care le va adopta un nou avînt în toate domeniile, va imprima un ritm şi mai dinamic dezvoltării României socialiste. Pe baza Directivelor Congresului al X-lea al Partidului Comunist Român, conducerea partidului şi statului s-a preocupat în permanenţă de dezvoltarea şi perfecţionarea continuă a bazei tehnico-materiale, de îmbunătăţirea organizării producţiei, a conducerii şi îndrumării agriculturii, în scopul sporirii aportului acesteia la dezvoltarea economiei naţionale. In cinstea Conferinţei Naţionale a partidului şi aniversării a 25 ani de la proclamarea Republicii, oamenii muncii din judeţul nostru raportează zi de zi noi şi însemnate succese în realizarea sarcinilor de TEXT PRESCURTAT — pentru boabe s-a efectuat praşila I mecanică pe aproape 42.600 ha, iar praşila a II-a pe 39.000 ha. Această situaţie bună se datoreşte muncii depuse de către deputaţii Consiliului popular judeţean, de către consiliile populare care s-au preocupat mai mult decât în anii precedenţi de îndrumarea muncii din acest sector, de mobilizarea şi mai activă a membrilor cooperatori. Cu toate rezultatele bune obţinute, trebuie să arătăm în faţa sesiunii că, deşi în baza Hotărîrii nr. 3 din ianuarie 1972 au trecut în subordinea consiliilor populare municipale, orăşeneşti şi comunale o serie de activităţi în domeniul agricol, acestea încă nu au reuşit în suficientă măsură să conducă acest compartiment, care în comună reprezintă principala resursă economică. Dacă în ansamblu culturile sunt bine întreţinute, iar starea de vegetaţie este corespunzătoare, există totuşi în unele unităţi anumite parcele, care deşi au fost repartizate membrilor cooperatori, au rămas neîntreţinute şi invadate de buruieni. Aceasta impune consiliilor de conducere, cadrelor de specialişti de a verifica toate culturile prăşitoare, iar acolo unde există astfel de situaţii să fie luate măsuri ca în cîteva zile şi aceste parcele să fie lucrate, mobilizînd in acest scop toţi membrii cooperatori. In acest an o influenţă pozitivă, hotărîtoare asupra aspectului general al culturilor, implicit şi asupra producţiei, au avut-o îngraşăminplan. Ca şi în industrie, prima ju.- , tele, chimice care aiP'fost asigurate ~ *“.i*TM* în cantităţi tot mai mari.,‘Sub în’de%an de mătate a anului în agricultură se încheie cu rezultate îmbucurătoare. Aplicînd în practică preţioasele indicaţii date de către secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, la Conferinţa pe ţară a secretarilor comitetelor de partid şi a preşedinţilor consiliilor populare comunale şi la Congresul U.N.C.A.P., lucrătorii din agricultură au depus eforturi susţinute pentru executarea campaniei de primăvară la un nivel calitativ superior, pentru a asigura o bază trainică recoltei din acest an. Măsurile luate de către partid pentru îmbunătăţirea planificării, organizării şi conducerii agriculturii asigură un cadru propice desfăşurării energiei creatoare a ţărănimii cooperatiste. îmbunătăţirea sistemului de retribuire şi majorarea pensiilor ţăranilor cooperatori a dus la o mobilizare masivă de forţe în toate cooperativele agricole, la executarea lucrărilor în mod exemplar şi pe măsura forţei de muncă de care dispunem. Reorganizarea întreprinderilor pentru mecanizarea agriculturii, prin înfiinţarea celor 24 S.M.A. din judeţ, a dus la o îmbunătăţire simţitoare a calităţii lucrărilor mecanizate, la o intervenţie mai rapidă pentru remedierea defecţiunilor ce se ivesc în exploatarea utilajelor şi la o conjugare a intereselor mecanizatorilor cu cele ale membrilor cooperatori. Strădania lucrătorilor din agricultură s-a concretizat în realizarea şi chiar depăşirea suprafeţelor planificate la principalele culturi: sfecla de zahăr, cartofi şi porumb, fiind o premisă importantă a realizării producţiilor şi a fondului de stat la produsele agricole. Putem raporta sesiunii Consiliului popular judeţean că sarcinile trasate de sesiunea din luna ianuarie a. c. în sectorul agricol, pînă în etapa în care ne găsim, au fost realizate. In acest an însămînţările de primăvară, ca urmare a măsurilor luate de către organele agricole şi conducerile unităţilor, sub îndrumarea organelor şi organizaţiilor de partid, au fost efectuate într-o perioadă mai scurtă decît în alţi ani şi la un nivel calitativ superior. Faptul că lucrările de însămînţare s-au încadrat în epoca optimă, a subliniat raportul, a dus implicit la o eşalonare corespunzătoare a lucrărilor de întreţinere, astfel că marea majoritate a culturilor sunt curate de buruieni şi bine întreţinute. In întreprinderile agricole de stat sunt terminate praşila a Il-a mecanică la toate culturile, iar în prezent se lucrează la praşila a Il-a manuală şi la a IlI-a mecanică, lucrări care sunt destul de avansate. In cooperativele agricole de producţie la sfecla de zahăr s-a terminat praşila a IlI-a manuală, la cartofi şi porumb boabe praşila a Il-a manuală, iar în prezent se lucrează la praşila a IV-a la sfecla de zahăr şi la praşila a IlI-a la cartofi şi porumb. în acest an, mai mult ca în anii precedenţi, s-au executat lucrări de întreţinere cu mijloace mecanice; numai la porumbul drumarea Comitetului judd partid, in primavara s-a organizat o amplă acţiune de fertilizare, cu rezultate deosebite, în special la grîu, sfecla de zahăr, porumb şi pajişti naturale. S-a fertilizat suplimentar în primăvară devreme o suprafaţă de grîu cu 22 la sută mai mare şi cu doze sporite faţă de anul trecut. In continuare raportul a subliniat că în faţa consiliilor populare, a lucrătorilor din agricultură stă în prezent campania de recoltare a păioaselor, cu specificul ei de efort concentrat şi urgenţe, menite să pună la adăpost recolta, cu cît mai puţine pierderi. Conform planului operativ, în această campanie avem de recoltat o suprafaţă de 77.134 ha păioase, din care 6.566 ha în I.A.S. şi 67.462 ha în C.A.P. Cu mijloacele mecanizate existente în S.M.A., cît şi manual, în C.A.P. această lucrare se poate executa în cel mult 18 zile de lucru. Arătînd că se apreciază începerea recoltării la grîu mai devreme cu cel puţin 5—6 zile faţă de alţi ani, raportul a relevat că, în baza unui program aprobat de Biroul Comitetului judeţean de partid, Comitetul executiv al Consiliului popular judeţean, prin Direcţia generală agricolă, a trecut la pregătirea temeinică a campaniei de recoltare, organizîndu-se instructaje cu tot personalul tehnic și operativ care participă la campania de vară. La fiecare consiliu intercooperatist s-au dezbătut planurile operative comune ale S.M.A. și fiecărei cooperative agricole deservite, stabilindu-se încărcătura de lucru pe fiecare combină, presă de balotat paie și batoză, sarcinile nominale ale fiecărei secţii şi dotarea cu utilaj în acest scop. Totodată au fost stabilite măsurile organizatorice şi tehnice pentru executarea lucrărilor în timp scurt şi fără pierderi. Staţiunile pentru mecanizarea agriculturii au executat reparaţiile utilajelor, insistîndu-se asupra etanşeităţii combinelor în vederea evitării pierderilor de boabe. Recepţiile şi supra recepţiile utilajelor au fost efectuate de către personalul S.M.A. împreună cu conducerile din unităţi, toate aceste maşini şi utilaje fiind pregătite pentru declanşarea campaniei de recoltare. Pentru cele aproximativ 15.000 ha, care se vor recolta manual, există forţe suficiente care asigură seceratul în cel mult 5 zile de lucru, iar pentru treieri, batozele existente asigură terminarea lucrării în 15 zile de lucru. In întreprinderile agricole de stat dotarea fiind mai bună, există posibilitatea încadrării acestor lucrări în termene mult mai scurte. Concomitent cu recoltarea cerealelor se impune a se efectua și balotatul și eliberarea terenului de paie. Cu presele de balotat existente în dotarea S.M.A se poate elibera suprafața planificată de circa 57.000 ha, în cel mult 29 de zile de lucru, cu o viteză zilnică de aproape 2.000 ha. In scopul efectuării lucrărilor de recoltare într-o perioadă cit mai scurtă, al evitării la maximum a pierderilor, consiliile populare comunale, conducerile unităţilor, specialiştii vor trebui să desfăşoare o activitate susţinută în organizarea temneinică a muncii, a mobilizării tuturor forţelor existente şi folosirea la întreaga capacitate a mijloacelor mecanice. In scopul asigurării unor cantităţi suplimentare de furaje, cît şi a unor cantităţi de legume, consiliile populare, conducerile unităţilor vor lua toate măsurile ca, odată cu recoltarea şi eliberarea terenului, să se execute lucrările de pregătire a solului şi semănatul culturilor duble. Timpul este favorabil pentru reuşita culturilor duble, este necesar însă ca intervalul dintre recoltare şi însăminţare să fie cît mai scurt posibil, în aşa fel ca pînă cel tirziu la 25 iulie planul să fie realizat. Ca o sarcină deosebită care stă în faţa organelor agricole, a conducerii unităţilor este aceea a livrării produselor la fondul de stat, în aşa fel ca planul să fie realizat, livrîndu-se numai produse de bună calitate. Ocupîndu-se în continuare de pregătirea campaniei de însămînţări de toamnă, raportul a subliniat că trebuie luate măsuri încă de pe acum pentru asigurarea seminţelor din soiurile cele mai productive, pentru întreaga suprafaţă planificată, precum şi a îngrăşămintelor chimice necesare. ■ Buna aprovizionare cu legume,apopulaţiei, a industriei prelucrătoare, precum şi a satisfacerii cerinţelor exportului de legume în stareproaspătă, a constituit o preocupare permanentă a comitetelor executive, ale consiliului popular judeţean, municipale, orăşeneşti şi comunale, întreprinderile agricole de stat au realizat integral suprafaţa planificată, iar cooperativele agricole de producţie, cu excepţia a 50 de ha, şi-au realizat suprafeţele prevăzute în planurile de producţie. In marea lor majoritate culturile de legume se găsesc într-un stadiu avansat de vegetaţie, datorită atît condiţiilor pedoclimatice favorabile, cît şi unei mai bune preocupări manifestate faţă de acest sector deosebit de important al agriculturii. Subliniind activitatea bună desfăşurată de consiliile de conducere şi specialiştii din C.A.P. Bogata, Luduş, Band, Glodeni, Gorneşti şi altele,în care grădinile de legume se găsesc într-o stare culturală bună şi foarte bună, raportul a criticat activitatea slabă desfăşurată într-o serie de cooperative (Cipău, Ernei, Lueriu, Mitreşti, Sighişoara etc.), unde sectorul de producere a legumelor a fost lăsat în voia soartei, fără un sprijin substanţial din partea conducerilor acestor unităţi. Considerăm că este timpul să se înţeleagă că producerea legumelor nu este o chestiune de voluntariat, ci o obligaţie socială de plan, prin care ne aducem contribuţia la o mai bună aprovizionare, contribuind astfel la ridicarea continuă a nivelului de viaţă al populaţiei, în baza Legii nr. 8/1971, privind organizarea, administrarea şi folosirea pajiştilor, loturilor zootehnice şi seminciere, precum şi a staţiunilor comunale de montă, consiliilor populare le revin o serie de sarcini privind administrarea acestora, controlul asupra modului cum cooperativele agricole folosesc pajiştile naturale şi cum aplică măsurile de îmbunătăţire şi exploatare. In conformitate cu această lege, creşte mult răspunderea organelor comunale şi putem afirma că în acest an, majoritatea comunelor au organizat în bune condiţiuni activitatea de păşunat. Sub îndrumarea Comitetului judeţean de partid au fost luate măsuri şi în acest an a fost fertilizată cu îngrăşăminte chimice o suprafaţă de aproape 14.000 ha păşuni, acţiune ce contribuie din plin la sporirea cantităţilor de masă verde şi astfel la creşterea încărcăturii de animale la unitatea de suprafaţă. In aceste zile, sub îndrumarea Comitetului judeţean de partid, se încheie o primă parte a unei acţiuni pentru recoltarea, transportarea şi depozitarea cît mai grabnică a fînurilor, acţiune la care au fost mobilizate importante forţe în toate unităţile Ca un prim rezultat putem arăta că pînă în prezent în C.A.P. trifolienele au fost recoltate integral, iar fîneţele naturale de pe o suprafaţă de 22.114 ha, lucrarea fiind mult avansată faţă de anul trecut. Multe unităţi, organizîndu-şi bine munca, au terminat în întregime recoltarea fîneţelor naturale, întreaga recoltă fiind depozitată. Trebuie să arătăm că avem totuşi unităţi care sunt numai la începutul acestei acţiuni. Consiliile populare din comunele Ruşii Munţi, Apold, Saschiz, Aluniş, Vînători şi altele, fiind mult rămase în urmă, trebuie să-şi îndrepte atenţia spre această lucrare atît de importantă, în vederea asigurării întregului necesar de furaje la animale. Printre măsurile importante iniţiate de conducerea partidului nostru pentru dezvoltarea agriculturii cooperatiste se înscrie şi aceea a aplicării acordului global. în judeţul nostru noul sistem de retribuire a muncii a stîrnit un interes deosebit în rîndul ţăranilor cooperatori, confirmat şi prin faptul că în anul trecut a fost introdus în 131 cooperative de producţie din cele 169 existente. In majoritatea unităţilor această formă de retribuire a condus la participarea mai largă a cooperatorilor la executarea muncilor agricole în perioada optimă şi astfel la creşterea producţiilor. Urmare acestor măsuri, în anul trecut cooperativele agricole de producţie din judeţ au obţinut cea mai mare recoltă din ultimii ani: la cultura porumbului 2.497 kg ha, la cultura cartofului 13.774 kg/ha, iar la sfecla de zahăr, cu toate neajunsurile provocate de unele boli, producţia medie la hectar s-a ridicat la 22.128 kg ha, înregistrîndu-se o creştere de 4.876 kg faţă de media ultimilor 5 ani. în anul 1972, din totalul de 169 de cooperative agricole de producţie, retribuirea muncii în acordglobal, se aplică în 154 unităţi, /in* ,adică în peste 90 la sută din sectorul Cooperatist al agriculturii." Extinderea acestui sistem este pronunţată nu atît în ceea ce priveşte numărul unităţilor care au trecut la aplicare, ci în primul rînd în privinţa sectorului de activitate, a ramurilor de producţie, a suprafeţelor de culturi, care necesită un volum mai mare de muncă manuală pe unitatea de suprafaţă. Ca un aspect negativ, trebuie să arătăm că în anul trecut din cauza unor prevederi greşit înţelese, au fost acordate sub formă de acord global mari cantităţi de cereale (grîu, orz) pentru diferite munci prestate secerat, transportat etc. — ajungîndu-se în situaţia de a nu se putea acorda retribuirea planificată pentru totalitatea activităţilor desfăşurate în cooperativă şi la imposibilitatea realizării sarcinilor de livrare la fondul de stat. In sectorul zootehnic, în anul trecut, forma de retribuire în acord global s-a aplicat în puţine unităţi, faţă de care în acest an s-a introdus în 106 cooperative din cele 163 care se ocupă cu creşterea animalelor. Retribuirea în acord global în sectorul zootehnic este mai răspîndită la categoria vacilor cu lapte fiind aplicată în 96 cooperative agricole de producţie, din care la 10 unităţi cu tarif integral în bani. Retribuţia se acordă diferenţiat în funcţie de cantitatea de lapte muls, montă sau gestaţie stabilită, viţeii obţinuţi şi de îngrijire. Această retribuţie, în condiţiile judeţului nostru asigură unui îngrijitor un cîştig mediu lunar de 1.200—1.400 lei. Trebuie să subliniem însă că, cu toate măsurile luate şi rezultatele obţinute pînă în prezent, introducerea acordului global în zootehnie nu este la nivelul posibilităţilor, deşi în acest an au fost create toate premisele aplicării acestui sistem şi obţinerii unor producţii ridicate. Este necesar ca Direcţia generală pentru agricultură, Uniunea judeţeană a cooperativelor agricole de producţie, împreună cu Banca pentru agricultură şi industrie alimentară, să analizeze într-o perioadă scurtă de timp posibilităţile de aplicare şi introducere a retribuţiei pe bază de acord global în toate activităţile din sectorul de producţie animală. In final, raportul a evidenţiat faptul că, ţinînd seama de condiţiile naturale favorabile pe care le avem, de baza tehnico-materială de care dispunem, se impune mai mult ca oricînd, din partea tuturor consiliilor populare, organelor agricole, conducerilor unităţilor de stat şi cooperatiste, ca sub conducerea organelor şi organizaţiilor de partid, să desfăşoare în continuare o muncă însufleţită, pentru realizarea şi depăşirea planului de producţie din agricultura judeţului nostru, înscriindu-ne în efortul general al tuturor oamenilor muncii, pentru întîmpinarea cu noi succese a Conferinţei Naţionale a Partidului Comunist Român şi a celei de a 25-a aniversări a proclamării Republicii. La „Prodcomplex“: A (Urmare din pag. 1) tuielilor materiale etc. •— ne-a informat inginerul şef, ing. Iuliu Lungu. Ca urmare a traducerii în viaţă a o serie de măsuri tehnico-organizatorice de mare eficienţă încheiem semestrul I cu o depăşire de 9.000.000 lei la producţia globală şi 1.100.000 lei la producţia marfă. Realizarea unui spor atît de însemnat la producţia globală se explică prin faptul că executăm multe produse cu un ciclu lung de fabricaţie dintre care locul principal îl ocupă confecţiile metalice. Producţia suplimentară realizată în primul semestru constă din: prelucrări mecanice şi instalaţii în valoare de 1,5 milioane lei, reparaţii de cîntare şi articole electrice, sticlărie-artizanat în valoare de 500.000 lei, 122.000 sticle şi borcane pentru conserve, 20.000 mp ţesături din bumbac, biscuiţi în valoare de 274.000 lei, diferite oglinzi în valoare de 600.000 lei, însemnate cantităţi de articole tehnice din cauciuc şi mase plastice etc. Din simpla trecere în revistă a structurii producţiei, rezultă clar că fabricăm numai produse solicitate de economia naţională şi de populaţie, în sectorul confecţii metalice şi prelucrări mecanice avem încheiate contracte care depăşesc actualele capacităţi şi sîntem mereu solicitaţi de noi şi noi beneficiari din ţară şi de peste hotare, astfel că nu putem să satisfacem toate cerinţele. De asemenea, înţelegînd necesitatea înnoirii şi diversificării producţiei am trecut cu toate forţele la proiectarea şi asimilarea produselor noi. Numai în trimestrul I au intrat în fabricaţie de serie 41 de astfel de produse din care 10 pentru export. Articolele noi sînt foarte solicitate atît de industrie cît şi de marea masă a populaţiei. Sesizînd cerinţa mare de ambalaje din mase plastice pentru toate domeniile, am contractat şi urmează să fabricăm două noi tipuri de cutii pentru medicamente, adăpătoare ,pentru păsări, care se făceau din metal, capace pentru borcane, articole pentru industria electrotehnică şi multe alte produse pentru uz industrial. In sectorul cauciuc, s-au asimilat şi se produc 40 de noi repere (diferite garnituri) solicitate de industrie, din care 30 pentru „Metalotehnica" Tg.-Mureş. De asemenea, se produce în serie aparatul pentru marcarea şoselelor în interiorul localităţilor. Şi sectorul sticlărie-artizanat se prezintă cu multe noutăţi dintre care amintim vazele „Verdi“ şi „Liliac“, trei tipuri de bomboniere şi altele, care în majoritate se exportă. In colaborare cu alte întreprinderi din ţară ne pregătim în vederea executării armăturilor metalice pentru autoturismul „Dacia 1.300", în prima etapă se vor produce 8 repere cu acoperiri galvanice, care însumează o producţie de 1,5 milioane lei. Ţinînd cont de rezervele de capacitate la prese şi atelierul de galvanizare, întreprinderea se pregăteşte să asimileze un volum mai mare de repere necesare fabricării autoturismului „Dacia 1300" şi a noilor tipuri ce formează să intre în fabricaţie în anii viitori. Nu pot să nu amintesc activitatea desfăşurată în domeniul autoutilării care ocupă un loc de frunte în întreprinderea noastră. Căutînd să valorificăm cît mai complex deşeurile din cauciuc, am executat utilaje pentru secţia respectivă, din care amintim cele două mori. Realizăm şi o mare parte din utilajele necesare înzestrării noii secţii de covoare orientale dintre care amintim gherghefurile şi instalaţiile pentru atelierul de vopsit lină şi finisat covoare. Pentru noua fabrică de borcane am executat două alimentatoare şi două maşini automate de suflat sticlă, a căror valoare este de peste un milion şi jumătate lei. îmbucurător este faptul că luată pe ansamblu activitatea economico-financiară a întreprinderii e bună, că producţia se realizează sub cheltuielile planificate, că indicatorul productivităţii muncii creşte continuu. Astfel, cheltuielile la 1.000 lei producţie marfă vîndută şi încasată, în primele cinci luni din acest an, au fost reduse cu 40 de lei, adică de la 805 lei cît prevede planul s-a realizat cu 765 lei, iar productivitatea muncii pe cap de salariat este mai mare cu 918 lei. Dacă pe ansamblul activităţii întreprinderii activitatea este pozitivă nu acelaşi lucru se poate spune despre secţia cauciucmase plastice, unde unele maşini au stat din lipsă de materii prime şi a lubrifianţilor pentru maşini. De asemenea, secţia confecţii textile în care se execută producţie de export, nu şi-a realizat plănul pe luna iunie. Cauzele nerealizării sunt multe: schimbările de ultim moment făcute în structura confecţiilor — de la modele cu valoare mare la altele cu valoare mică, lipsa ţesăturilor de calitate etc. In prezent confecţiile se realizează din cupoane care ar foarte multe defecte de fabricaţie, şi astfel o bună parte a produselor nu corespund pentru export. Din cele relatate se desprinde concluzia că serviciul aprovizionare nu s-a străduit să rezolve operativ problemele ce-i revin, cauzînd perturbaţii în ritmicitatea producţiei din secţiile amintite, diminuînd astfel beneficiile şi cîştigul muncitorilor, ceea ce nu trebuie să se mai repete. O altă latură negativă a activităţii productive se referă la economiile de metal, din care, în acest an, colectivul s-a angajat să realizeze 25 de tone, iar în primul trimestru a realizat doar 0,6 tone. Deci, se poate concluziona că în ceea ce privește pre-, ocuparea reducerii consumurilor specifice de metal, mai sunt multe de făcut, reclamîndu-se luarea unor măsuri urgente care să aibă eficiență maximă în punerea în valoare a tuturor rezervelor interne ce concură la realizarea unei producţii calitativ superioare cu o înaltă rentabilitate concretizată în beneficii însemnate peste plan. -------------- jll-rtt/ hlJhVl • Ulii 6thíIB j • In ansamblu, activitatea este bună, dar mai sunt rezerve nefructificate