Steaua Roşie, noiembrie 1982 (Anul 34, nr. 258-281)

1982-11-02 / nr. 258

»Emma-etalon ai consinter Cu gîndul mereu la oameni Sînt oameni alături de care semenii lor, într-o perioadă mai scurtă sau mai îndelungată, devin cu adevărat stăpini pe profesie, mai întreprinzători şi harnici, străduindu-se să-şi pună în valoare iscusinţa şi pasiunea în muncă pentru binele lor şi al colectivităţii. Un asemenea om din ale cărui principii de viaţă s-au „molipsit“ sute de oameni, marea majoritate tineri, este şi Valentin Pescaru, maistru şi şeful lotului de construcţii 402 din Reghin. — Ce v-a plăcut mai mult in meseria pe care o practicaţi de aproape trei decenii şi jumătate? l-am întrebat pe comunistul Pescaru. — Să construiesc mult şi bine. Dar înainte de aceasta, după ce am făcut şcoala de maiştri — şi sunt mulţi ani de atunci — mi-am dat seama că a construi uzine şi fabrici, cartiere de locuinţe şi drumuri, spitale şi şcoli, creşe şi cămine pentru copii e nevoie mai întîi să creşti şi să pregăteşti constructori, oameni care să materializeze in practică marile investiţii pe care poporul nostru le face pentru înflorirea scumpei noastre patrii M-am străduit şi mă străduiesc deci să formez oameni de care şantierele au avut şi au nevoie. Pot să spun că, de mai mulţi ani, lotul pe care îl conduc are un colectiv de constructori cu care oraşul se mîndreşte. Spiritul de echipă este atît de statornic şi consolidat incit fiecare dintre noi e stăpînit de ideea că a construi azi înseamnă în primul rînd să stăpîneşti nu numai o meserie — de zidar, mozaicar, să zicem — ci este necesară policalificarea şi, in acelaşi timp, un dezvoltat simţ de bun gospodar în gestionarea bunurilor materiale, în prevenirea risipei. Astăzi se cheltuiesc mulţi bani pentru materialele de construcţie. Punerea lor în operă, evitarea degradărilor ne preocupă pe toţi. — Care dintre construcţiile la care aţi lucrat vă sunt mai dragi? — Absolut toate. Pentru că, de pildă, în secţia instrumente muzicale a I.P.L., în turnătoria de fontă de la I.U.PS. lucrează sute de oameni, in cartierele de locuinţe din Reghin şi Bistriţa, locuiesc mii de oameni. In grupul şcolar de pe lîngă I.M. „Republica", în alte şcoli construite învaţă mii de elevi. Lucrările de canalizare ale oraşului, microhidrocentrala de pe canalul morii, alte obiective economice şi sociale construite în judeţul nostru, în Bistriţa, Maramureş şi Harghita mi le amintesc cu drag. Şi ori de cite ori am ocazia să trec pe lingă ele, să stau de vorbă cu cei cărora le aparţin — oameni ai muncii ca şi mine — îmi răscolesc amintirile. Amintiri frumoase, durate in timp, cu bucurii si greutăţi, cu zile şi nopţi petrecute pe şantiere. Căci, de cind mă ştiu constructor, timpul meu de lucru a fost şi este mult peste ziua lumină. — Cum adică? — Sunt de loc din comuna Lunca. Acolo am casa şi familia. De acolo am făcut zilnic naveta să scol şi plec la muncă la ora 4 dimineaţa şi ajung seara tîrziu înapoi. Au fost luni şi ani cină am lucrat departe de casă, acolo unde trustul m-a trimis. N-am refuzat niciodată şi nici nu m-am plîns de navetă şi alte greutăţi. Le-am învins pentru că profesia şi răspunderile pe care le am îmi cer acest lucru . Oamenii cu care lucraţi mi-au spus că aveţi grijă de fiecare, fie el tînăr sau mai in vîrstă. In ce constă o asemenea grijă? — Vă dau un răspuns la care probabil nu vă aşteptaţi. Mă străduiesc zi de zi ca fiecare să cîştige cit mai bine, în raport direct cu eforturile depuse. Am fost şi sînt de părere că din moment ce-i ceri omului să muncească mai mult şi mai bine trebuie să-i răsplăteşti eforturile ca atare. Cind vorbim de cointeresare să ne gîndim ce, cit şi cum facem pentru oameni, pentru ca ei să cîştige mai bine, să trăiască mai bine. C. CROITORU Angajare deplină Zilele trecute, în sala de şedinţe a Consiliului popular comunal Ungheni a avut loc adunarea cetăţenească consacrată propunerii candidatului pentru circumscripţia electorală judeţeană nr. 119 — unde au loc alegeri parţiale — cit şi pentru circumscripţiile electorale comunale nr. 4 şi 6. La întîlnîre au luat parte muncitori, ţărani cooperatori, intelectuali, tineri şi vîrstnici, bărbaţi şi femei. Luînd cuvîntul în deschiderea adunării, tovarăşul Cornel Hărşan, secretar al Comitetului executiv al Consiliului popular judeţean, a reliefat semnificaţia pe care o reprezintă apropiatele alegeri de la 21 noiembrie în viaţa politică, economică şi socială a patriei. Vorbitorul a evidenţiat pe larg realizările obţinute de oamenii muncii din judeţ, sub conducerea partidului, în dezvoltarea în ritm susţinut a economiei şi, pe această bază, în creşterea continuă a nivelului de trai, în adîncirea şi perfecţionarea democraţiei socialiste. In numele Consiliului judeţean al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, tovarăşul Cornel Hărşan a propus pe tovarăşul Ştefan Tacşa, prim-secretar al Comitetului judeţean al U.T.C., drept candidat în circumscripţia electorală judeţeană nr. 119. Totodată, în numele consiliului comunal al Frontului Democraţiei şi Unităţii Socialiste, au fost propuşi drept candidaţi pentru circumscripţia electorală nr. 6 — tovarăşul Florian Vasile Ghilea, iar pentru circumscripţia electorală nr. 4 — tovarăşele Aurelia Matei şi Valeria Oprişor. Au luat apoi cuvîntul tovarăşii Lazăr Orza, Ioan Suciu, Ştefan Babă, Ioan Halbeş, Dumitru Bejat şi Alexandru Ola. Susţinînd propunerile consiliilor judeţean şi comunale ale F.D.U.S., vorbitorii s-au angajat în numele alegătorilor să-şi spo rească continuu eforturile pentru realizarea planului economico-social în profil teritorial, pentru mai buna gospodărire a comunei, pentru înfăptuirea în practică a principiilor autoconducerii, autogospodăririi, autofinanțării, așa cum subliniază documentele programatice ale partidului nostru. MIHAI BOCAI * STEAUA ROȘIE PAGINA 3 Nici un răgaz pînă la strîngerea şi depozitarea întregii recolte! Iată-ne la începutul lunii noiembrie, perioadă care a coincis cu apariţia brumelor şi îngheţului la sol. In aceste condiţii, avînd în vedere şi vremea tîrzie, lucrătorii ogoarelor au datoria de a acţiona în continuare cu şi mai mare grabă pentru a termina în cel mai scurt timp strîngerea şi depozitarea întregii recolte din cîmp. Cum se acţionează la asemenea lucrări în unităţile agricole din cadrul consiliului agroindustrial Dumbrăvioara ? De la început trebuie să arătăm că şi aici, asemenea multor unităţi agricole din judeţ, mai multe cooperative agricole au încheiat recoltarea porumbului şi sfeclei de zahăr, iar o bună parte din ele şi transportul. Astfel, C.A.P. Gorneşti, Ernei, Păingeni, Voivodeni au terminat de mai multe zile culesul şi transportul porumbului, altele recoltînd acum ultimele suprafeţe. In urmă cu trei zile la nivel de consiliu porumbul mai trebuia strîns de pe 240 ha rămase la CA.P. Pădureni, Iara şi Petrilaca şi unde se lucra cu forţe sporite, atît mecanice cît şi manuale, avînd condiţii ca In timp de cel mult 1—2 zile să termine şi ele această lucrare. Tot în scopul grăbirii recoltării şi punerii la adăpost a întregii producţii de porumb, personalul muncitor din cadrul instituţiilor şi unităţilor aflate pe raza comunei Gorneşti au participat la culesul porumbului de pe 9 ha la C.A.P. Iara. De altfel, la asemenea acţiuni au luat parte mai multe zile toţi elevii din şcolile generale de pe cuprinsul consiliului agroindustrial, lucrînd fie la recoltare, fie la încărcarea mijloacelor de transport, fie la depănuşarea porumbului recoltat mecanizat. Cooperativa agricolă din Gorneşti are în personalul atelierului ce fiinţează în incinta unităţii un sprijin permanent la efectuarea la timp a lucrărilor agricole, şi-n special la încărcarea producţiei din cîmp. In această toamnă cei 75 de oameni din atelier, în majoritate tineri, au avut o contribuţie de seamă la încărcarea operativă a mijloacelor de transport cu mari cantităţi de cartofi, sfeclă de zahăr, porumb şi alte produse secundare. Bine s-a lucrat atît la recoltare cît şi la transport şi la C.A.P. Voivodeni, unitate cu producţii bune, şi în care la cărat s-a muncit în permanenţă cu 54 atelaje proprii, din care 40 la transportul porumbului, iar restul la sfecla de zahăr. Acum, cînd porumbul a fost pus în siguranţă, toate atelajele au fost concentrate la căratul celor peste 1.000 t de sfeclă de zahăr aflate pe cîmp. Atît aici cît şi în celelalte unităţi se urmăreşte ca în continuare să se livreze porumbul prevăzut la fondul de stat şi de furaje, unde datorită lipsei carburanţilor pentru mijloacele de transport se înregistrează încă mari restanţe De asemenea, în centrul atenţiei conducerilor de ferme şi unităţi se află şi transportul celor aproape 4.000 t de sfeclă de zahăr aflate la nivel de consiliu de cîmp, unde forţele cu care se lucrează sunt reduse la jumătate datorită aceloraşi cauze. Transportul sfeclei s-a terminat la C.A.P. Glodeni şi Pădureni, la Ernei, Petrilaca, Iara şi Dumbrăvioara, vineri mai erau in jur la cite 300 t, cantităţi mai mari fiind la C.A.P. Gorneşti — 1.400 t şi Voivodeni — 1.000 t, în timp ce de recoltat mai erau vreo 40 ha la Voivodeni, lucrare ce se va termina In cursul acestei săptămîni. Peste tot oamenii acţionează continuu, fie la recoltare, fie la încărcare şi transport, pentru a-şi vedea întreaga producţie obţinută pusă cît mai grabnic la adăpost. VASILE ORZA Elevii Liceului agroindustrial în practică Cei peste 1.000 de elevi ai Liceului agroindustrial din Tîrgu Mureş sînt prezenţi, începînd din 16 septembrie, în campania agricolă de toamnă, aducînd o substanţială contribuţie la strîngerea şi depozitarea recoltei din ferme ale întreprinderilor agricole de stat din judeţ. O parte din clasele a IX-a, a X-a şi a XI-a au recoltat cartofi şi continuă să recolteze porumb la I.A.S. Sîncrai (unitate agricolă care patronează şcoala). Alte clase au recoltat porumb şi struguri la unitatea agricolă de producţie Cristeşti, unitate cu o producţie de porumb foarte bună. Elevii au cules, încărcat, sortat şi pus la adăpost, aici, peste 1.000 tone de porumb. în funcţie de necesităţi au fost solicitaţi elevii noştri şi la Agrosem şi la sortarea cartofilor şi rădăcinoaselor la C.L.F. Tîrgu Mureş. Elevii claselor a Xll-a sînt repartizaţi la unităţi productive în funcţie de profilul specialităţii (zootehnie, veterinară, agronomie). Elevii de la profilul industrie alimentară au început practica în unităţile de profil — Fabrica de zahăr, Fabrica de conserve, Fabrica de produse lactate. prof. CORNEL SIMP ALEAN Pîrîul Morii produce energie electrică Pîrîul Morii din Reghin furnizează din nou energie electrică. începînd cu ziua de 15 octombrie 1982, aici produce microhidrocentrala cu o capacitate maximă de 90 kWh. Destinată să valorifice superior resursele hidro ale pîrîului, centrala dispune de două turboagregate acţionate de turbine E.O.S. fabricate la I.U.P.S. Reghin. Este intr-un fel o materializare a proiectanţilor, constructorilor Şantierului T.C.M., ai lotului de instalaţii, întregită de activitatea complexă de amenajare a albiei, desfăşurată de personalul specializat al D.G.A. Mureş. Intrarea sa în producţie creează premise ca resursele energetice ale pirului să fie valorificate prin intrarea în exploatare a morii din Apalina, aflată în aval de centrala electrică. Imaginile înfăţişează, de la stingă la dreapta, barajul, turbinele şi galeria de evacuare a apei din microhidrocentrala reghineană. (Foto: C. Szász) . Realizarea la termen şi de calitate a reviziilor (Urmare din pag. I) muncă calificată, dotarea cu maşini-unelte şi S.D.V.-uri. Desfăşurarea normală a activităţii de reparaţii în aceste unităţi a comportat, în prealabil, o temeinică pregătire tehnică, tehnologică, materială şi organizatorică. Cu prilejul controalelor şi analizelor efectuate de organele Inspectoratului teritorial pentru controlul gospodăriri fondurilor fixe Mureş s-au depistat însă şi aspecte negative ,în activitatea de întreţinere şi reparaţii din unele întreprinderi industriale. Astfel, la I.P.L. Reghin, pe primele 9 luni ale anului 1982 nu au fost realizate 270 revizii tehnice, reparaţii curente de gradul I II şi 13 reparaţii capitale faţă de cifrele planificate, ceea ce a condus la înregistrarea a 24.943 ore maşină, cu 47 la sută mai mult faţă de perioada aferentă a anului trecut, provocîndu-se astfel cheltuieli suplimentare. La întreprinderea de sticlărie şi faianţă din Sighişoara, planul de reparaţii nu a fost îndeplinit decit parţial: reviziile tehnice, reparaţiile curente de gradul I—II — 67 la sută, reparaţiile capitale numai în proporţie de 72 la sută. La I.F.E.T. Mureş-Reghin au fost nerealizate 7 poziţii la reparaţii capitale. De asemenea, mai sunt probleme a căror soluţionare trebuie să stea mai mult în atenţia compartimentelor mecano-energetice, rezolvîndu-se operativ în toate întreprinderile unde ele se mai manifestă: este vorba de stabilirea unei evidenţe mai riguroase a pieselor recondiţionate, de asigurare din timp a pieselor de schimb necesare etc. In această direcţie trebuie reconsiderată, in primul rînd în unităţile aparţinătoare M.I.L.M.C., M.I.U., M.A.I.A. şi altele, activitatea de asimilare a pieselor de schimb pentru utilajele din import, unde se manifestă lipsă de preocupare constantă pentru proiectarea, relevarea şi asigurarea tehnologiilor de fabricaţie. Cererile de importuri la principalele unităţi analizate au însemnat cu 100—350 la sută mai mult faţă de planul de asimilare stabilit. Totodată, se impun acţiuni şi măsuri mai ferme pentru recondiţionarea pieselor şi subansamblelor, unde atît sarcinile de plan cit şi realizările la nivelul trimestrelor I—III 1982 sunt de numai 15 la sută din necesar, fiind mult sub nivelul posibilităţilor de care dispun întreprinderile, al celor impuse de buna întreţinere şi funcţionare a maşinilor, utilajelor şi instalaţiilor din dotare.