Steaua Roşie, septembrie 1983 (Anul 34, nr. 206-231)

1983-09-15 / nr. 218

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE ANCHETA NOASTRĂ Cum ne organizăm, cum ne petrecem timpul liber ? Majoritatea tinerilor (dar nu­mai ei ?) acuză lipsa de timp liber. „Am serviciu, am gospodă­rie, am copii, cînd să mă distrez?“ — spun unii. „Trebuie să lucrez, să dau ajutor părinţilor, nu am timp şi pentru mine !“ — decla­ră alţii. Timp liber, mai mult sau mai puţin, avem fiecare. Cum ni-1 organizăm, cum ni-1 petrecem ? ... Zilele trecute am făcut un sondaj printre tineri e­­levi, muncitori, intelectuali căro­ra le-am adresat întrebarea: cum vă petreceţi timpul liber ? Con­semnăm cîteva răspunsuri: Zita Wellman, elevă în clasa a X-a, Liceul „Unirea“ Tîrgu-Mu­­reş. Cred că elevii au mai mult timp liber, îndeosebi în vacan­ţă. Important e cum ni-l petre­cem. Pasiunea mea este lectura, îmi plac, în mod deosebit, cărţi­le de istorie. Vizionez spectacole, merg, măcar o dată pe săptămî­­nă, la cinema, ascult muzică, fac sport. Desigur, nu uit de obliga­ţiile mele în gospodărie. Sînt fa­tă, deci trebuie să am şi înde­letniciri proprii unei gospodine: să gătesc, să calc, să fac curăţe­nie. în timpul anului şcolar tre­buie să-mi fac lecţiile, să în­văţ, să studiez. Dar şi atunci ci­tesc, îmi îmbogăţesc bagajul meu de cunoştinţe, cultura generală. Consider că atunci cînd eşti elev de liceu ai posibilitatea să în­veţi din toate, să-ţi formezi un orizont. După aceea vine specia­lizarea pe un anumit profil, în­­tr-o anumită meserie. Ion Mîrza, electrician la între­prinderea „Electromureş“, Tîrgu- Mureş. Nu sunt căsătorit, nu am deocamdată obligaţii de familie, deci am mai mult timp liber. De obicei mi-l petrec făcînd tot fe­lul de lucruri în miniatură din beţe de chibrit. Am o întreagă colecţie. Mai citesc o carte, mai văd un film bun, mai merg la o discotecă. Nu sînt mare ama­tor de dans, în schimb îmi place muzica. Aurora Dimbean, ţesătoare la Ţesătoria de bumbac, Tîrgu-Mu­reş. Sînt căsătorită, am doi co­pii, deci p­rea mult timp liber nu am. Cînd vin de la serviciu am de rezolvat tot felul de treburi în gospodărie. Apoi, majoritatea timpului mi-l petrec cu îngriji­rea şi educarea copiilor. Singura mea distracţie, ca să zic aşa, ră­­mîne televizorul. De citit, de mers la un film nu am vreme. Cel puţin pînă vor mai creşte copiii şi voi primi şi de la ei vreun ajutor. Şi totuşi am întîlnit şi cazuri de tineri care aveau mult timp liber şi nu ştiau ce să facă cu el. Petru Onuţan, muncitor la „Prodcomplex", după opt ore de program se plînge că „nu are cu ce să-şi omoare timpul". „Cînd sînt la fabrică vremea trece re­pede, dar după aceea mă plicti­sesc. De citit, nu prea citesc. îmi place muzica populară, dar unde s-o asculţi ? ... Mă mai duc din cînd în cînd la un film la un restaurant cu prietenii...“ Desigur, o mare răspundere în organizarea timpului liber, în mod plăcut şi util, revine tine­rilor înşişi, dar şi organizaţiilor de tineret. Despre importanţa pe care organizaţiile U.T.C. o acor­dă organizării timpului liber, despre programele de activităţi extraprofesionale ne-am propus să discutăm într-un viitor articol. VIORICA MANTA BAKO îngrijire şi furajare mai bune— iată ce se cere acum pentru creşterea producţiei la bovine Creşterea bovinelor a consti­tuit dintotdeauna una din cele mai îndrăgite îndeletniciri ale ţăranilor de pe meleagurile noas­tre, un titlu de mîndrie pentru fiecare gospodar. Această tradi­ţie este­ continuată astăzi cu a­­ceeaşi dragoste şi pasiune în con­diţii cu totul noi şi pe un plan calitativ mult superior. Marile complexe şi ferme specializate în care se cresc vaci cu lapte ori se îngraşă viţei pentru carne, valo­rifică tot mai bine şi cu produc­ţii tot mai mari resursele fura­jere naturale şi progresul ştiin­ţific remarcabil din acest sector economic. Nivelul atins de dezvoltarea zootehniei mureşene, progresele înregistrate în creşterea produc­ţiei de lapte şi carne au fost bi­ne şi clar ilustrate în Expoziţia­­tîrg de taurine din rasa Bălţată românească, care în acest an s-a aflat la a IV-a ediţie. Aici şi-au dat întîlnire cei mai iscusiţi şi vestiţi crescători de vite din fer­mele şi complexele întreprinde­rilor agricole de stat şi din coo­perativele agricole de producţie, din asociaţiile intercooperatiste, crescătorii particulari şi ţăranii­­ din satele din zona necooperati­vi­zata, în standuri special ame­najate, crescătorii au prezentat tot ce au avut mai frumos şi mai reprezentativ pentru munca şi strădaniile lor — vaci cu lapte, colecţii de fiice şi tăuraşi de re­producţie, tineret bovin la în­grăşat care s-au remarcat prin calităţi deosebită de rasă, prin producţii mari de lapte şi carne. Aici a fost bine pusă în eviden­ţă calitatea actuală a efective­lor, marile resurse şi posibili­tăţi de creştere a producţiilor, posibilităţi încă nevalorificate îndeajuns de către toate unităţi­le şi de către toţi crescătorii. In standurile întreprinderilor agricole de stat din Seuca, Acă­­ţari, Iernut ori Reghin, în cele ale cooperativelor agricole din Band, Bogata, Nazna, Voivodeni ori Iernut, ale asociaţiilor inter­cooperatiste din Găieşti şi Ghin­­dari, in cele ale gospodarilor in­dividuali s-au aflat vaci cu pro­ducţii record de lapte, multe din ele cu peste 5.000 1 şi chiar cu 6.900­­ cum a adus un exemplar I.A.S. Acăţari. Şi sub raportul producţiei de carne, rasa pe care o creştem astăzi este remarcabilă. Asociaţiile intercooperatiste din Cuci şi Petelea au prezentat lo­turi de tăuraşi la îngrăşat­e care au realizat frumoase performan­ţe de creştere în greutate, între 800 şi 1.000 de grame zilnic. Spe­cialiştii sunt unanimi in a apre­cia că rasa Bălţată românească, rasă specializată atît pentru pro­ducţia de lapte cît şi pentru cea de carne, stă cu deplină îndrep­tăţire alături de cele mai bune rase din lume, iar prin unele în­suşiri le şi întrece. Acest lucru constituie un titlu de mîndrie pentru toţi cei care, de mai bine­­ de 20 de ani, lucrează sistematic şi ştiinţific pentru continua îm­bunătăţire şi perfecţionare a a­­cestei rase — specialiştii de la Staţiunea de cercetări zootehni­ce, de la SEMTEST, care deţin genitori de mare clasă, cu aport deosebit în ameliorare, de la O­­ficiul judeţean de reproducţie şi selecţie. Avem o rasă minunată de bovine care a înregistrat mari progrese şi are încă mari resurse genetice de ameliorare, în această direcţie, conform Pro­gramului naţional de ameliorare trebuie să se acţioneze sistema­tic şi stăruitor în continuare. In dialogul purtat cu mulţi în­grijitori aflaţi pe platforma ex­­poziţională, am reţinut că ani­malele lor sunt frumoase şi dau producţii mari pentru că le în­grijesc cu dragoste şi le hrănesc bine. Szekeres Arpad,­ preşedin­tele cooperativei agricole din Band, unitate care este foarte a­­proape să înregistreze 4.000 litri de lapte pe vacă furajată, ne spune că tot secretul este selec­ţia tot mai riguroasă pe care o fac, hrana şi adăposturile bune. Dacă toate acestea sunt întrunite la nivelul cerinţelor, producţia nu cunoaşte limite. Mihai Orlan­­dea, gospodar din Adămuş, de­ţinător a 16 bovine din care 10 sunt vaci cu lapte, ne spune că rezultatele sunt condiţionate de hrană. El a livrat în acest an 4,5 vagoane de lapte, în medie 3.400­­ de la fiecare vacă. De aceeaşi părere sunt şi iscusiţii gospodari Mihai Şagău din Fiţcău, Sárkány Carol din Crăciuneşti, Maria Frandeş din Hodac, deţinătoarea unui premiu întîi pe ţară la pro­ducţia de lapte livrată statului. Vacile se cresc cu multă trudă, conchid ei, dar ele răsplătesc munca mai bine ca orice animal. Concluzia de căpătîi după aceas­tă prestigioasă manifestare şi u­­til schimb de experienţă, este că avem o rasă de bovine foarte bu­nă, cu mari posibilităţi de creş­­tre a producţiilor, care trebuie însă să fie tot mai bine îngrijită şi hrănită. M. BALDEANU Scrisori pe aceeaşi adresă 3. „Andrişantul“ — cunoscut. Prima a fost scrisoarea lui O.G. din Turulung, judeţul Satu Mare. Apoi alta, tot plină de năduf, ex­pediată de pe Someş, de B.S. Destinatarul — acelaşi: Gyön­gyösi Alexandru din Tîrgu-Mu­­reş, Aleea Carpaţi nr. 3, merceo­log la I.C. „Mureşul“. Parcur­­gîndu-le nu-i deloc greu să ghi­ceşti amărăciunea, furia chiar a­­bil mascată, îmbinate cu starea de jenă, explicabilă în astfel de situaţii, cu revolta nedisimulată şi temerea celui văzîndu-se cu 20.000 şi, respectiv, 21.000 de lei aruncaţi pe fereastră. Sume pe care, să recunoaştem, nimănui nu-i prea dă mina să le admire ducîndu-se la vale pe apa sîmbe­­tei. Mai ales cînd, aşa cum au păţit şi cei doi, cel în cauză se vede în deloc plăcuta postură a păcălitului căruia un „şmecher“ îi dă cu tifla. In rîndurile de mai jos vom vedea şi despre ce-i vorba. 2. Licitaţia visată. Atît O.G., cit şi B.S., ambii şefi ai unor secţii de croitorie din cadrul Cooperativei de producţie, achi­ziţii şi desfacere a mărfurilor din Turulung, îşi doreau şi dumnea­lor cite o maşină mică. Dacă se poate, să fie Dacia 1.300, un au­toturism şi bun şi ieftin. Iată că „norocul“ le-a scos în cale, după dorinţă, tocmai omul potrivit, în persoana lui Gyöngyösi Alexan­dru, om umblat şi prea pornit pe rotunjirea veniturilor personale. Pentru el nu-i nici o greutate să născocească o poveste, fiecă­ruia în parte promiţîndu-i să-l fericească cu un autoturism nou­­nouţ, pe care întreprinderea la care lucrează îl va vinde, ori­cum, la licitaţie. Promite şi jură cu mina pe inimă: „Personal mă voi ocupa de licitaţie, îl ai, cu siguranţă! Las’ pe mine. Rezolv eu! Dar dai 20.000 de lei. Avans“. Bucuroşi de chilipir, felicitîn­­du-se în sinea lor pentru aşa a­facere, se grăbesc să expedieze banii prin poştă. Pe adresa din Aleea Carpaţi sosesc, de la O.G. 20.000 de lei, apoi de la B.S., „pe care o cunoaşte din copilărie" — 21.000 de lei. Socoteală cît se poate de simplă: 41.000 de lei. Dintr-un foc! Banii fiind trimişi, cei doi aşteaptă. Şi puteau să mai aştepte mult şi bine. Intră la bănuială. Alertă, începe un schimb de scrisori. Telefoane. Deplasări la Tîrgu-Mureş. Abia aici află adevărul neplăcut pen­tru ei, că la I.C. „Mureşul“ nici MORALA-CONDUITA vorbă să existe vreun autoturism de vînzare, pricepînd, abia acum, ceea ce pînă şi unui copil i-ar fi cît se poate de clar: Gyöngyösi Alexandru le-a luat şi le-a pu­pat banii! Ba mai mult, află că merceologul cel umblat prin ţa­ră, are şi alte datorii: numai vreo 24.000 de lei ! Căzuţi în capcană, simţindu-se îngrămădiţi în corul păcăliţilor, sar ca arşi. Pe un ton mult prea puţin dis­tins şi fără acurateţe de stil, Gyöngyösi Alexandru declară: „Eu i-am indus în eroare, prin promisiunile făcute că ar exista maşini la noi şi că aş facilita li­citarea, ca să reuşească ei, dar nu aveam ce face şi trebuia să obţin bani de undeva, iar de la aceştia am reuşit, că dispun de o stare materială foarte bună“. Culmea ironiei, o scrisoare care începe cu „Stimate tovarăşe“ poate fi considerată şi sfidare şi luare în tărbacă a păcălitului, mai ales prin acel categoric frag­ment: „Vă rog, foarte frumos, să vă schimbaţi părerea despre mi­ne !“ Convins că cei doi conside­ră „partea leului“ lui exagerat de mare, că nu-s dispuşi să ac­cepte totul ca un „împrumut“, dumnealui schimbă macazul, conchizînd: „Sînt de acord să ve­niţi, amîndoi, la Tîrgu-Mureş. Plătesc benzina". Merită pentru cei 41.000 de lei! 3. „Fişă personală“. Pentru al­te edificări, potrivit e să arun­căm o privire şi peste „certifica­tul de bună purtare“ al lui Gyön­gyösi Alexandru, care a fost în­tocmit de conducerea I.C. „Mu­reşul“, comportare nedemnă fa­ţă de diferite persoane, abateri, trei sancţiuni­­pentru nexecuta­­rea sarcinilor de serviciu, în mod corespunzător, în deplasările de la Iaşi şi Botoşani, retrogradare, pe timp de două luni, cu o clasă de retribuire, pentru încredinţa­re, în alb, a unei delegaţii spe­ciale unei persoane străine de întreprindere, pe baza căreia au fost ridicate produse de la o unitate din Timişoara, diminua­rea retribuţiei cu 3 la sută pen­tru întîrzieri de la program­, cer­cetat pentru facturi nedecontate etc. Şi un amănunt generînd o firească nedumerire: prin alte două sentinţe penale, Gyöngyösi Alexandru a mai suferit, anteri­or, două condamnări, prin exe­cutare la locul de muncă, pen­tru comiterea infracţiunilor de delapidare, fals, uz de­ fals, pe­depse graţiate condiţionat. In a­­ceastă situaţie întrebarea care şi-ar pune-o orice om, ar fi ur­mătoarea: cum se împacă cele două condamnări cu munca şi atribuţiile lui de ... merceolog ? Să fi „scăpat“, oare, amănuntul acesta conducerii întreprinderii ? Recent, Gyöngyösi Alexandru a fost condamnat la trei ani în­chisoare, 6 luni pentru infracţiu­nea de înşelăciune în dauna avu­tului particular, constînd în ob­­ţinera unor foloase materiale ne­cuvenite, la care se mai adaugă un „supliment“ de doi ani şi şa­se luni, prin revocarea beneficiu­lui graţierii cu privire la pedep­sele anterioare. LAZAR LADARIU INSTANTANEE Miini îndeminatice Foto: REMUS CÂMPEAN CALENDAR Joi 15 SEPTEMBRIE Soarele răsare la ora 6,51; apune la ora 19,31. Zile trecute 256; zile răma­se 109. • Sărbătoarea naţională a Re­publicii Costa Rica. • Sărbătoarea naţională a Re­publicii Honduras. • Sărbătoarea naţională a Re­publicii Nicaragua. • Sărbătoarea naţională a Re­publicii Salvador. CINEMA TÎRGU-MUREŞ — Arta: Omul pă­ianjen se întoarce. Un­­rea: șeriful din Temi­esse. Progresul: Camionul de cursă lungă. Select: Capitolii! al doilea. Flacăra: Dosarul „Luna de aur“. SIGHIŞOARA — Lumina: Fan­toma lui Barbă Neagră. Ono vadis, homo sapiens? REGHIN — Patria: E.D. în alertă. TIRNAVENI — Melo­dia: Micul lord. Luduş — Flacăra: B.D. in acţiune. SOVATA — Doina: Ceaţă pe muntele zinelor. Muncito­resc: Campioana mea. SARMAŞU — Popular: Despărţire temporară (am­bele serii). IERNUT — Lumina: La capătul liniei. F1NT1NELE — Patria: Secvenţe. SÎNGEORGIU DE PĂDURE — Popular: De la 9 la S. MIERCU­REA NIRAJULUI — Nirajul: Branco Billy. televiziune 10.45 T— Telex. 10.50 — Muzică popu­lară instrumentală. In jurul orei 11.00 — Transmisiune directă: adunarea populară din municipiul Cluj-Napoca prilejuită de vizita de lucru a tova­răşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Ro­mân, preşedintele Republicii Socia­liste România, în judeţul Cluj şi al deschiderii anului de învăţămîrnt 1983—1984. ★ Laureaţi ai Festivalului naţional „Cîntarea României“. 16.00 — Telex. 16,05 — Film serial: Arabela. Episodul 12 (color). 16.30 — Studioul tineretului. 17,50 — 1.001 de seri. 20,00 — Telejurnal (par­ţial color). 20,30 — Actualitatea în e­­conomie. 20,55 — Tinereţe utecistă. Program de cît trece. 21,05 — înaltă răspundere revoluţionară. Reportaj­­anchetă. 21,20 — Imn din tinere inimi. 22,00 — Cinci miliarde de oa­meni. Monopolul informaţiei (color). 22,30 — Telejurnal (parțial color). Ziua recuperării întreprinderea de recuperare şi valorificare a resurselor refo­­losibile iniţiază în ziua de vineri, 16 septembrie, între orele 10—18, o amplă acţiune de recuperare pe întreg cuprinsul municipiului Tîrgu-Mureş. Statornici colectării tuturor resurselor disponibile la populaţie, lucrătorii întreprinde­rii, împreună cu responsabilii punctelor de colectare din Piaţa 7 Noiembrie, din Piaţa Armoniei (amplasată în cartierul Tudor III), din punctul de lingă maga­zinul Dacia, din Piaţa Armatei, cel amplasat în str. Arany Já­nos (lingă părculeţ), din punctul de pe str. Libertăţii nr. 26, pre­cum şi de la cel din apropierea complexului Universităţii, vor prelua toate materialele feroa­se, masele plastice, tuburile de sprey, hîrtia, textilele şi alte resurse reciclabile de la cetă­ţeni, de la tinerii municipiului, de la pionierii şi elevii partici­panţi la această acţiune.

Next