Steaua Roşie, august 1985 (Anul 36, nr. 180-205)
1985-08-01 / nr. 180
RĂSPUNDEM CU ÎNSUFLEŢIRE APELULUI PLENAREI C.C. AL P.C.R. $1 A ACTIVULUI CENTRAL DE PARTID Valorificarea resurselor de căldură rezultate din procesul tehnologic Recuperarea şi refolosirea energiei calorice rezultată din procesele de producţie industrială este o sarcină de mare actualitate ,şi de o deosebită importanţă, care ocupă Un loc de frunte în programul energetic adoptat de Congresul al XIII-lea al partidului, a cărui transpunere în viaţă este urmărită îndeaproape şi în permanenţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Acţionînd in acest spirit, colectivul Întreprinderii de sticlărie şi faianţă din Sighişoara, s-a implicat cu forţesporite pentru punerea în valoare a surselor de căldură rezultată din propriul proces tehnologic de fabricaţie. Inginerul Kovács Bela din cadrul serviciului energetic, ne-a informat despre, măsurile iniţiate în acest scop, despre materializarea şi eficienţa lor economică, despre oamenii care le-au gîndit şi dat viaţă. — Produsele realizate la noi în întreprindere sunt prin natura lor energointensive. întregul flux de fabricaţie consumă cantităţi importante de energie electrică şi combustibil, fapt ce impune o cît mai judicioasă folosire a acestora şi recuperarea lor, mai ales în procesul de uscare, ardere şi recoacere a produselor din sticlă şi faianţă. In acest scop s-au montat recuperatoare de căldură la şase cuptoare pentru uscarea şi arderea articolelor din faianţă, recuperatoare care captează căldura din gazele arse evacuate la coş. Pe această cale se economiseşte anual 500—600 tone combustibil convenţional. La ieşirea din cuptoarele tunel produsele au o temperatură de circa 260— 250 grade, căldură care se risipea fără folos. Pînă la această dată recuperăm şi refolosim 45— 50 la sută din această energie calorică pe care o folosim la încălzirea aerului din hale şi a apei menajere. Concomitent cu intrarea cuptoarelor tunel în reparaţie capitală, vom monta recuperatoare de căldură la fiecare din acestea, reutilizînd întreaga sursă rezultată de la aceste instalaţii, ceea ce va asigura economisirea anuală a încă circa 400 tone combustibil convenţional. — La secţia de sticlărie există, de asemenea, importante surse de căldură emanată de instalaţiile tehnologice şi de produsele fabricate. Este recuperată şi refolosită această energie secundară în scopuri productive? — încă în iarna trecută am experimentat un sistem de recuperare a căldurii emanată de cuptoarele de recoacere a produselor din sticlă. In zona de răcire sunt montate ţevi prin care circulă apă ce se încălzeşte la o temperatură suficientă pentru a fi folosită la vestiare. Rezultatele bune obţinute ne-au convins, ca în acest an, să montăm astfel de instalaţii recuperatoare de căldură la toate cuptoarele de recoacere, cale prin care anual se vor economisi cel puţin 120 tone combustibil convenţional. Iată iniţiative şi măsuri finalizate ori în curs de finalizare, prin care recuperăm cea mai mare parte a energiei calorice rezultată din activitatea tehnologică a întreprinderii. De fapt, în finalul acţiunilor prevăzute în program vom recupera şi reutiliza, la nivel de întreprindere şi de an, o cantitate de căldură pentru obţinerea căreia ar trebui să se consume circa 1.500 de tone combustibil convenţional, contribuind astfel la înfăptuirea hotărârilor Congresului al XIII-lea al partidului, la realizarea exemplară a sarcinilor de plan, aşa cum ne îndeamnă tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea de la Plenara C.C. al P.C.R. şi a activului central de partid, din 24 iulie. IOAN HUSAR Două decenii de măreţe înfăptuiri socialiste Concepţia Partidului Comunist Român, a secretarului său general, despre unitatea dialectică dintre stat şi democraţie Profundele transformări care au loc pe plan social, economic şi politic, perfecţionarea continuă a relaţiilor sociale au permis şi determinat totodată întărirea continuă a rolului statului nostru socialist în concordanţă cu ridicarea pe o treaptă superioară a democraţiei noastre socialiste. Nota caracteristică a noii democraţii, de un tip calitativ superior etapelor anterioare, o constituie îmbinarea armonioasă a activităţii statului, a organismelor statale cu participarea maselor, a întregului popor la conducerea destinelor patriei noastre, îmbinarea dintre conducerea unitară cu participarea largă nemijlocită a tuturor oamenilor muncii pe baza principiului centralismului democratic devine o legitate în actuala etapă de dezvoltare a societăţii noastre. In acest sens, la înaltul forum al comuniştilor — Congresul al XIII-lea al P.C.R., secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sublinia caracterul interdependentşi dialectic al conducerii unitare şi colective al societăţii: „să avem permanent în vedere că nur putem slăbi sub nici o formă conducerea unitară a activităţii economico-sociale pe baza planului unic , care trebuie să îmbine interesele unităţii, ale fiecărui colectiv de oameni ai muncii, cu interesele generale ale societăţii noastre socialiste, ale întregului popor“. Caracterul necesar şi logic ale îmbinării formelor de conducere unitară şi colectivă are determinări obiective, nerespectarea lor putînd determina apariţia unor disfuncţionalităţi şi contradicţii de ordin economic şi social în mecanismul dezvoltării şi conducerii societăţii. Statului nostru socialist, din acest punct de vedere îi revine misiunea de a armoniza interesele particulare ale unităţilor productive cu interesele generale ale întregii societăţi. IOAN JUDE cercetător ştiinţific la Centrul de ştiinţe sociale Tîrgu-Mureş (Continuare în pag a 3-a) Maximă răspundere pentru strîngerea operativă a recoltei Recoltarea griului a fost efectuată în proporţie de 34 la sută. Cu realizări de peste 1.000 ha de unde s-a strîns recolta de grîu se înscriu CUASC: Iernut, Luduş, Sărmaşu, Tîrnăveni, Tîrgu-Mureş, Bahnea şi Band. Atenţie sporită la recoltarea mazării! AU TERMINAT RECOLTAREA GRIULUI: I.A.S. SEUCA, ACÂŢARI ŞI SIGHIŞOARA Răspunzînd prin fapte Chemării cuprinse în Apelul Plenarei« Comitetului Central al partidului şi a activului central de partid, mecanizatorii şi specialiştii de la I.A.S. Seuca, Acăţari şi Sighişoara au muncit cu multă dăruire, reuşind să încheie primii pe judeţ secerişul griului. Prin realizările obţinute la cultura griului se evidenţiază colectivul de muncitori şi specialişti ai I.A.S. Seuca condus de ing. Augustin Şarlea, ing. Dumitru Cucui, inginerul şef, care de pe cele 400 ha realizează o producţie medie de peste 4.200 kg grîu la lut. Dintre ferme s-au remarcat cele condus de ing. Teodor Pripon, dr. Baba Ioan, toţi mecanizatorii care au participat la strîngerea recoltei. Ca o remarcă pentru acest harnic colectiv este că peste 60 la sută din producţia de grîu este rezervată seminţei. Reţinem şi aprecierea Trustului I.A.S. care susţine că succesele de la Seuca se datoresc faptului că acest colectiv a ajuns la o calificare superioară, incit muncitorii şi specialiştii, peste tot, la toate fazele, fac numai lucrări de calitate care asigură o productivitate înaltă a muncii. Pe scurt spus, totul depinde de om, sol şi gradul de fertilizare . .. Ca urmare a bunei organizări a muncii, sînt condiţii, ne spunea ing Mircea Cherebeţiu, directorul trustului mureşean, ca pînă sîmbătă secerişul griului să fie încheiat în toate unităţile agriculturii de stat, din judeţul nostru. Paralel cu recoltarea griului, în actualitate se află şi strîngerea recoltei de mazăre boabe, care în judeţul nostru se cultivă pe o suprafaţă de peste 6.000 ha. Pentru a evita pierderile prin scuturare, Direcţia agricolă a recomandat o tehnologie adecvată de lucru. Astfel, în prealabil mazărea este cosită manual, după care se adună pentru uscare în coarde. Apoi, în momentul optim, ea este treierată cu ajutorul combinelor pregătite în acest scop. La recoltarea mazării mai avansate sunt CUASC Ungheni care a şi terminat lucrarea, apoi Tîrnăveni, Zau, Miercurea Nirajului şi Luduş, iar mai rămase în urmă cele din Band şi Dumbrăvioara. Lucrări de bună calitate se fac la CAP Bărboşi, la ferma condusă de ing. Marii Călugăr. Combinerii Petru Bean şi Ghemeş Vaier treierau cu grijă mazărea adunată în coarde. In urma lor vrejii se balotau şi vor fi folosiţi în hrana ovinelor. Boabele ce mai rămîn pe sol vor fi adunate pe etape de turmele de oi. Dacă la CAP Bărboşi se lucrează operativ şi cu multă atenţie la recoltarea mazării, în vecini la CAP Papiu Ilarian se cere a fi sporit ritmul cît şi calitatea lucrărilor, punerea la adăpost a mazării. Pe judeţ, din cele 6.000 ha cultivate cu mazăre au fost recoltate 4.303 ha, în proporţie de 72 la sută. Text şi foto: REMUS CÂMPEAN . Faze de lucru de la C.A.P. Singer şi... ... C.A.P. Bărboşi ff Anul XXXVII ( Nr. 180 (8.190) " Joi, 1 august 1985 , 4 pagini jjx 50 de bani /l / Winimimm • Elevi mureşeni premiaţi. Recent, la Iaşi, s-au desfăşurat lucrările Sesiunii naţionale de referate şi comunicări ştiinţifice ale elevilor, la care au participat şi tineri liceeni din judeţul nostru. Georgeta Corina Ijac, elevă la Liceul „Alexandru Papiu Ilarian“ din Tîrgu-Mureş, a fost distinsă cu premiul I, iar colegii ei de liceu, Sokoly Gurduban Victor şi Balogh Zoltán, au obţinut premiul II. Pentru valoarea lucrărilor prezentate — Zamfir Moldovan, Liceul industrial nr. 1 Reghin, Mihaela Mureşan şi Gabriel Oprea, elevi la Liceul industrial nr. 1 Tîrnăveni, Petru Vasile Istrate, Liceul industrial nr. 2 Tîrnăveni, Klementisz Otto şi Monica Cristian, elevi la Liceul „Bolyai Farkas“ din Tîrgu-Mureş, s-au întors acasă cu menţiuni. • Oficiul judeţean de turism aduce la cunoştinţa celor interesaţi că, începînd cu data de 3 august a.c., organizează şi sîmbăta, deci nu numai duminica, excursii la Sovata cu trenul turistic special pe calea ferată cu ecartament îngust. • La Tîrgu-Mureş, în organizarea C.C. al Uniunii Tineretului Comunist, fiinţează o tabără centrală de paraşutism şi planorism. Participă tineri din mai multe judeţe ale ţării. • întreprinderile comerţului de stat au realizat, în cursul semestrului I al anului 1985, prevederile planului la desfacere în proporţie de 102,3 la sută, cu o depăşire de peste 48 milioane lei. Realizări însemnate au obţinut colectivele de la ICSAP, ICSMI şi ICSMA din Tîrgu-Mureș. (Albert Ries, corespondent).