Steaua Roşie, august 1985 (Anul 36, nr. 180-205)

1985-08-01 / nr. 180

RĂSPUNDEM CU ÎNSUFLEŢIRE APELULUI PLENAREI C.C. AL P.C.R. $1 A ACTIVULUI CENTRAL DE PARTID Valorificarea resurselor de căldură rezultate din procesul tehnologic Recuperarea şi refolosirea e­­nergiei calorice rezultată din procesele de producţie industria­lă este o sarcină de mare actuali­tate ,şi de o deosebită importanţă, care ocupă Un loc de frunte în programul energetic adoptat de Congresul al XIII-lea al partidu­lui, a cărui transpunere în viaţă este urmărită îndeaproape şi în permanenţă de tovarăşul Nicolae Ceauşescu. Acţionînd in acest spirit, colec­tivul Întreprinderii de sticlărie şi faianţă din Sighişoara, s-a impli­cat cu forţe­­sporite pentru pune­rea în valoare a surselor de căl­dură rezultată din propriul pro­ces tehnologic de fabricaţie. In­ginerul Kovács Bela din cadrul serviciului energetic, ne-a infor­mat despre, măsurile iniţiate în acest scop, despre materializarea şi eficienţa lor economică, despre oamenii care le-au gîndit şi dat viaţă. — Produsele realizate la noi în întreprindere sunt prin natura lor energointensive. întregul flux de fabricaţie consumă cantităţi im­portante de energie electrică şi combustibil, fapt ce impune o cît mai judicioasă folosire a acestora şi recuperarea lor, mai ales în procesul de uscare, ardere şi re­coacere a produselor din sticlă şi faianţă. In acest scop s-au montat recuperatoare de căldură la şase cuptoare pentru uscarea şi arderea articolelor din faianţă, recuperatoare care captează căl­dura din gazele arse evacuate la coş. Pe această cale se economi­seşte anual 500—600 tone com­bustibil convenţional. La ieşirea din cuptoarele tunel produsele au o temperatură de circa 260— 250 grade, căldură care se risi­pea fără folos. Pînă la această dată recuperăm şi refolosim 45— 50 la sută din această energie ca­lorică pe care o folosim la încăl­zirea aerului din hale şi a apei menajere. Concomitent cu intra­rea cuptoarelor tunel în repara­ţie capitală, vom monta recupe­ratoare de căldură la fiecare din acestea, reutilizînd întreaga sur­să rezultată de la aceste insta­laţii, ceea ce va asigura economi­sirea anuală a încă circa 400 to­ne combustibil convenţional. — La secţia de sticlărie există, de asemenea, importante surse de căldură emanată de instala­ţiile tehnologice şi de produsele fabricate. Este recuperată şi re­­folosită această energie secunda­ră în scopuri productive? — încă în iarna trecută am experimentat un sistem de re­cuperare a căldurii emanată de cuptoarele de recoacere a produ­selor din sticlă. In zona de răcire sunt montate ţevi prin care cir­culă apă ce se încălzeşte la o temperatură suficientă pentru a fi folosită la vestiare. Rezultatele bune obţinute ne-au convins, ca în acest an, să montăm astfel de instalaţii recuperatoare de căl­dură la toate cuptoarele de re­coacere, cale prin care anual se vor economisi cel puţin 120 tone combustibil convenţional. Iată iniţiative şi măsuri fina­lizate ori în curs de finalizare, prin care recuperăm cea mai ma­re parte a energiei calorice re­zultată din activitatea tehnologi­că a întreprinderii. De fapt, în finalul acţiunilor prevăzute în program vom recupera şi reutili­­za, la nivel de întreprindere şi de an, o cantitate de căldură pentru obţinerea căreia ar trebui să se consume circa 1.500 de tone com­bustibil convenţional, contribuind astfel la înfăptuirea hotărârilor Congresului al XIII-lea al parti­dului, la realizarea exemplară a sarcinilor de plan, aşa cum ne îndeamnă tovarăşul Nicolae Ceauşescu în cuvîntarea de la Plenara C.C. al P.C.R. şi a acti­vului central de partid, din 24 iulie. IOAN HUSAR Două decenii de măreţe înfăptuiri socialiste Concepţia Partidului Comunist Român, a secretarului său general, despre unitatea dialectică dintre stat şi democraţie Profundele transformări care au loc pe plan social, economic şi politic, perfecţionarea continuă a relaţiilor sociale au permis şi determinat totodată întărirea con­tinuă a rolului statului nostru socialist în concordanţă cu ridi­carea pe o treaptă superioară a democraţiei noastre socialiste. Nota caracteristică a noii demo­craţii, de un tip calitativ supe­rior etapelor anterioare, o consti­tuie îmbinarea armonioasă a ac­tivităţii statului, a organismelor statale cu participarea maselor, a întregului popor la conducerea destinelor patriei noastre, îmbi­narea dintre conducerea unitară cu participarea largă nemijlocită a tuturor oamenilor muncii pe baza principiului centralismului democratic devine o legitate în actuala etapă de dezvoltare a so­cietăţii noastre. In acest sens, la înaltul forum al comuniştilor — Congresul al XIII-lea al P.C.R., secretarul general al partidului, tovarăşul Nicolae Ceauşescu sub­linia caracterul interdependent­­şi dialectic al conducerii unitare şi colective al societăţii: „să a­­vem permanent în vedere că nur putem slăbi sub nici o formă conducerea unitară a activităţii economico-sociale pe baza planu­lui unic , care trebuie să îmbi­ne interesele unităţii, ale fiecă­rui colectiv de oameni ai muncii, cu interesele generale ale socie­tăţii noastre socialiste, ale între­gului popor“. Caracterul necesar şi logic ale îmbinării formelor de conducere unitară şi colectivă a­­re determinări obiective, neres­­pectarea lor putînd determina a­­pariţia unor disfuncţionalităţi şi contradicţii de ordin economic şi social în mecanismul dezvoltării şi conducerii societăţii. Statului nostru socialist, din acest punct de vedere îi revine misiunea de a armoniza interesele particulare ale unităţilor productive cu inte­resele generale ale întregii socie­tăţi. IO­AN JUDE cercetător ştiinţific la Centrul de ştiinţe sociale Tîrgu-Mureş (Continuare în pag a 3-a) Maximă răspundere pentru strîngerea operativă a recoltei Recoltarea griului a fost efectuată în pro­porţie de 34 la sută. Cu realizări de peste 1.000 ha de unde s-a strîns recolta de grîu se înscriu CUASC: Iernut, Luduş, Sărmaşu, Tîrnăveni, Tîr­gu-Mureş, Bahnea şi Band. Atenţie sporită la recoltarea mazării! AU TERMINAT RECOLTAREA GRIULUI: I.A.S. SEUCA, ACÂŢARI ŞI SIGHIŞOARA Răspunzînd prin fapte Chemă­rii cuprinse în Apelul Plenarei« Comitetului Central al partidului şi a activului central de partid, mecanizatorii şi specialiştii de la I.A.S. Seuca, Acăţari şi Sighişoa­ra au muncit cu multă dăruire, reuşind să încheie primii pe ju­deţ secerişul griului. Prin realizările obţinute la cul­tura griului se evidenţiază colec­tivul de muncitori şi specialişti ai I.A.S. Seuca condus de ing. Augustin Şarlea, ing. Dumitru Cucui, inginerul şef, care de pe cele 400 ha realizează o produc­ţie medie de peste 4.200 kg grîu la lut. Dintre ferme s-au remar­cat cele condu­s­­ de ing. Teodor Pripon, dr. Baba Ioan, toţi me­canizatorii care au participat la strîngerea recoltei. Ca o remarcă pentru acest harnic colectiv este­ că peste 60 la sută din producţia de grîu este rezervată seminţei. Reţinem şi aprecierea Trustului I.A.S. care susţine că succesele de la Seuca se datoresc faptului că acest colectiv a ajuns la o ca­lificare superioară, incit munci­torii şi specialiştii, peste tot, la toate fazele, fac numai lucrări de calitate care asigură o producti­vitate înaltă a muncii. Pe­ scurt spus, totul depinde de om, sol şi gradul de fertilizare . .. Ca urmare a bunei organizări a muncii, sînt condiţii, ne spunea ing Mircea Cherebeţiu, directo­rul trustului mureşean, ca pînă sîmbătă secerişul griului să fie încheiat în toate unităţile agricul­turii de stat, din judeţul nostru. Paralel cu recoltarea griului, în actualitate se află şi strînge­­rea recoltei de mazăre boabe, ca­re în judeţul nostru se cultivă pe o suprafaţă de peste 6.000 ha. Pentru a evita pierderile prin scuturare, Direcţia agricolă a re­comandat o tehnologie adecvată de lucru. Astfel, în prealabil ma­zărea este cosită manual, după care se adună pentru uscare în coarde. Apoi, în momentul optim, ea este treierată cu ajutorul com­binelor pregătite în acest scop. La recoltarea mazării mai a­­vansate sunt CUASC Ungheni ca­re a şi terminat lucrarea, apoi Tîrnăveni, Zau, Miercurea Ni­­rajului şi Luduş, iar mai rămase în urmă cele din Band şi Dum­­brăvioara. Lucrări de bună cali­tate se fac la CAP Bărboşi, la ferma condusă de ing. Marii Că­lugăr. Combinerii Petru Bean şi Gheme­ş Vaier treierau cu grijă mazărea adunată în coarde. In urma lor vrejii se balotau şi vor fi folosiţi în hrana ovinelor. Boabele ce mai rămîn pe sol vor fi adunate pe etape de turmele de oi. Dacă la CAP Bărboşi se lucrea­ză operativ şi cu multă atenţie la recoltarea mazării, în vecini la CAP Papiu Ilarian se cere a fi sporit ritmul cît şi calitatea lu­crărilor, punerea la adăpost a mazării. Pe judeţ, din cele 6.000 ha cultivate cu mazăre au fost recoltate 4.303 ha, în proporţie de 72 la sută. Text şi foto: REMUS CÂMPEAN . Faze de lucru de la C.A.P. Singer şi... ... C.A.P. Bărboşi ff Anul XXXVI­I ( Nr. 180 (8.190) " Joi, 1 august 1985 , 4 pagini j­­jx 50 de bani /l / Winim­im­m • Elevi mureşeni premiaţi. Recent, la Iaşi, s-au desfăşu­rat lucrările Sesiunii naţiona­le de referate şi comunicări ştiinţifice ale elevilor, la care au participat şi tineri lice­eni din judeţul nostru. Geor­­geta Corina Ijac, elevă la Li­ceul „Alexandru Papiu Ila­rian“ din Tîrgu-Mureş, a fost distinsă cu premiul I, iar co­legii ei de liceu, Sokoly Gur­­duban Victor şi Balogh Zol­tán, au obţinut premiul II. Pentru valoarea lucrărilor prezentate — Zamfir Moldo­van, Liceul industrial nr. 1 Reghin, Mihaela Mureşan şi Gabriel Oprea, elevi la Liceul industrial nr. 1 Tîrnăveni, Pe­tru Vasile Istrate, Liceul in­dustrial nr. 2 Tîrnăveni, Kle­­mentisz Otto şi Monica Cris­tian, elevi la Liceul „Bolyai Farkas“ din Tîrgu-Mureş, s-au întors acasă cu menţiuni. • Oficiul judeţean de turism aduce la cunoştinţa celor inte­resaţi că, începînd cu data de 3 august a.c., organizează şi sîmbăta, deci nu numai dumi­nica, excursii la Sovata cu tre­nul turistic special pe calea ferată cu ecartament îngust. • La Tîrgu-Mureş, în orga­nizarea C.C. al Uniunii Tine­retului Comunist, fiinţează o tabără centrală de paraşutism şi planorism. Participă tineri din mai multe judeţe ale ţă­rii. • întreprinderile comerţului de stat au realizat, în cursul semestrului I al anului 1985, prevederile planului la desfa­cere în proporţie de 102,3 la sută, cu o depăşire de peste 48 milioane lei. Realizări în­semnate au obţinut colectivele de la ICSAP, ICSMI şi ICSMA din Tîrgu-Mureș. (Albert Ries, corespondent).

Next