Steaua Roşie, august 1985 (Anul 36, nr. 180-205)

1985-08-01 / nr. 180

PAGINA 2 STEAUA ROȘIE VACANŢA MARE In locurile încărcate de frumuseţe ale Răstoliţei Din depărtare răsună glasurile în tabăra republicană de la Răs­­toliţa. Trebuie să intru. Curtea freamătă de zarva copiilor care se îndreaptă spre masa de prînz. Bat în uşa căsuţei de la poartă. Nu mi se răspunde. Era de fapt deschisă, înăuntru, doi băieţi şi două fete. Salut. Tăcere. Toţi patru s-au ridicat. Una din fete a aruncat sentenţios fără a se uita la cineva anume, cu atît mai puţin la mine: „Pînă la ora pa­tru nu este voie să se vorbească la telefon“. Apoi, către băieţii „în tabără nu are voie să intre nimeni“ şi a ieşit împreună cu cealaltă fetiţă, îndreptîndu-se spre sala de mese. Am rămas fă­ră răspuns la salut, dar cu o lecţie de disciplină, dată nouă blînzilor mureşeni de către o „a­­prigă“ elevă sosită chiar din ini­ma Capitalei. Dar eu nu venisem să telefonez! Băieţii au fost mai puţin aprigi. N-au abdicat nici ei de la disciplină, dar nici de la politeţe! M-au ascultat ce vreau. Aşa că în curînd am purces în tabără împreună şi cu aprobarea tovarăşei directoare de serie a taberei prof. Maria Rad. Tabăra este tot atît de încîn­­tătoare şi îmbietoare ca întot­deauna, găzduind 441 pionieri şi şcolari din Bucureşti şi sectorul agricol Ilfov. Am vizitat căsuţele, vilele, pavilioanele. Am ascultat impresii. Ar trebui să notez zeci de nume de copii şi cadre didac­tice , comandanţi de detaşa­mente şi zeci de fraze. Nu am spaţiu. E clar. Rezum. Toate vor­beau despre ospitalitatea gazde­lor, despre masa excelentă şi în­destulătoare.­­„Cu toate că noi bucureştenii suntem­ foarte pre­tenţioşi“ (!). Despre natura încîn­tătoare, despre aer, despre fruc­tele de pădure care îmi spuneau „în sfirşit am mîncat pe sătura­te chiar de la faţa locului!“, des­pre excursii, despre carnaval, despre serile de dans... cu o în­­cîntare sinceră, adevărată şi en­tuziastă la fiecare, încheiat inva­riabil „Păcat că s-a sfîr­şit şede­rea noastră la Răstoliţa“! Vizita mea se pretrecea cu două zile înaintea încheierii celei de-a doua serii din tabăra noastră de la Răstoliţa din această vară. Am mîncat şi eu din prinzul co­piilor: musaca de cartofi cu car­ne, supă de legume cu smîntînă şi am băut un pahar de apă de la izvor. Am văzut şi cămara în­destulată a taberei. De fapt aco­lo l-am întîlnit pe primarul co­munei, tovarăşul Alexandru Mo­vilă. Sosiseră proviziile de la Tîrgu-Mureş. Venise să trateze cu administratorul taberei, ve­chea noastră cunoştinţă, Leon Lircă, în legătură cu o dovadă care să susţină necesitatea impe­rioasă a introducerii în tabără a unui post telefonic automat. Ce-i drept, am constatat şi noi că este foarte necesar şi sperăm că el va fi instalat curînd de către orga­nele în drept. Masa de prînz lua­se sfîr­şit. Unii copii s-au dus să facă plajă pe malul Răstoliţei, alţii au plecat în drumeţie după fructe prin pădurile megieşe, al­ţii dorm în paturile comode, în aerul ozonat, iar echipele de fot­bal ale detaşamentelor 18 şi 5 îşi dispută trofeul în meciul final al campionatului pe tabără. Un grup de copii se află de diminea­ţă în excursie la Tîrgu-Mureş, urmînd un itinerar interesant, în­soţiţi de medicul taberei Kadar Zoltán şi de comandantul de U­­nitate prof. Felicia Şimon. Regre­tăm că nu ne-am întîlnit cu ve­chile noastre cunoştinţe, dar pre­zenţa lor alături de copii în ex­cursie era desigur mai importan­tă. Despre programul activităţi­lor din tabără ne-au vorbit pro­fesorii Maria şi Daniel Rad, şi mulţi copii pe care i-am întîlnit în tabără. Rezum: un program bogat şi divers, frumos, cu un profund caracter educativ şi or­ganic integrat în istoricul eve­niment al acestui timp — 20 de ani de la Congresul al IX-lea al partidului şi de la alegerea to­varăşului Nicolae Ceauşescu în funcţia supremă de secretar ge­neral al Partidului Comunist Român. Venind spre tabără îmi stăruia în minte o întrebare: Aţi avut parte de un program cum v-aţi dorit?! Adică aşa, de libertate to­tală. Mi-au vorbit mulţi copii şi profesori „Chiar aşa a fost. Ora mesei era respectată dintr-o dis­ciplină liber consimţită“. Prin tot ce se întreprinde, tabăra este un excelent punct de recreere, de o­­dihnă şi de fortificare generală a pionierilor şi şcolarilor. OLGA IVANCESCU Agendă pionierească Vacanţa de vară a pionierilor şi şcolarilor continuă să-şi dez­văluie alte şi alte faţete ale mul­tiplelor acţiuni pe care tineretul facem­i studios le desfăşoară în aceste zile în cadrul taberelor de vacanţă, de instruire sau de o­­dihnă, în localităţile în care tră­iesc. • în tabăra locală a pio­nierilor din municipiul Tîrgu- Mureş a fost organizat un con­curs de sculptură la care au participat cei mai talentaţi pio­nieri din municipiu. Concursul a dovedit reale disponibilităţi ale pionierilor pentru arta plastică, prezentîndu-se numeroase lucrări inspirate din universul lor de preocupări. • „Noi, copiii Ro­mâniei“ se intitulează progra­mul cultural-artistic susţinut de pionierii din comuna Beica de Jos. Momentul a prilejuit copii­lor din această localitate a jude­ţului să-şi exprime prin cîntece şi poezii sentimentul de dragoste şi recunoştinţă faţă de secreta­rul general al partidului, tova­răşul Nicolae Ceauşescu, pentru minunatele condiţii de muncă şi învăţătură creată tinerei genera­ţii. • „Pagini de muncă eroică“ şi-au intitulat vizita în unităţile economice de pe cuprinsul comu­nei pionierii şcolilor generale din Crăciuneşti, Tăureni şi Bahnea. Cu acest prilej ei au putut cu­noaşte meseriile practicate în u­­nităţile vizitate, cerinţele de pre­gătire ale copiilor pentru înca­drarea lor ca specialişti în do­meniile de activitate existente. • In ziua de 1 august, în localul Clinicii de neuropsihiatrie infan­tilă din Tîrgu-Mureş se deschide şantierul de artă plastică. Parti­cipă 50 de pionieri-pictori din ju­deţele Cluj, Bacău, Buzău, Argeş şi Mureş care vor executa lu­crări de pictură monumentală, inspirate din lumea basmelor, pe o suprafaţă de 200 mp. Această importantă manifestare pionie­rească, dedicată Anului Interna­ţional al Tineretului, o va în­cheia la 12 august. SCRISORI • SESIZĂRI • RĂSPUNSURI • Maria Bumbu din Tîrgu- Mureş, strada Evreilor Martiri nr. 13, ne scrie în numele unui grup de mame următoarele: „Ne cerem scuze, dar trebuie să vă aducem la cunoştinţă o situaţie care, pare-se, trece neobservată de organele comerciale, în car­tierul Tudor, unde sunt foarte mulţi copii, nu pot m­inca o prăjitură sau bea o răcoritoare în condiţii corespunzătoare. De ce? La barurile unde se găsesc pră­jituri se comercializează şi cafea solubilă, băuturi alcoolice, se fu­mează straşnic. Propunem ca la barul „Corunca“ din strada Sîr­­guinţei fumatul să fie interzis“. Iată, aşadar, o propunere lăuda­bilă pe adresa ICSAP Tîrgu-Mu­reş. • „în ziua de 30 iulie a.c. la­ am prezentat la magazinul „Ceainărie“ din Piaţa Teatrului pentru a cumpăra două casete AGFA. Exprimîndu-mi dorinţa vînzătoarei, dumneaei mi-a spus că nu au, că s-au vîndut toate. Eu am inistat şi i-am replicat vînzătoarei că nu se prezintă aşa situaţia întrucît vinerea şi sîm­­băta trecută magazinul a fost în­chis pentru preluarea mărfii. Dacă a văzut că insist, l-a chemat pe responsabilul magazinului ca­re m-a poftit înăuntru şi mi-a arătat o cutie cu casete, aşa că nu a vîndut numai 4 bucăţi unei persoane cunoscute, cum susţine dînsul. Mai ştiu un caz concret, pe care-l pot dovedi, cînd a mai dat 2 bucăţi, cu cîteva zile mai înainte. Mă întreb: e corect cum se procedează în comerţ?“ (Iacob Nemeş din Tîrgu-Mureş, Bule­vardul „1848“ nr. 41/9). • „Şi uitarea e scrisă-n legi­le omeneşti“ — vorba cîntecului. Dar ce te faci cînd o promisiune răm­îne neonorată, ca şi în cazul de faţă. Prin dispecerat, de la o unitate de alimentaţie publică din Tîrgu-Mureş, se solicită un taximetru pentru persoanele de­semnate să depună la casa cen­trală sumele de bani încasate în acea zi. Se recepţionează cererea şi... „Transport 20 ai luat co­manda? Te prezinţi la...“ Aş­teptarea se prelungeşte la peste 45 de minute. Din nou se telefo­nează la dispecerat. „Pardon, am uitat“. S-a întîmplat în ziua de 23 iulie, între orele 23 și 24. • In legătură cu problema semnalată redacției, pe locatarii blocului B 2, str. Parîngului 4, îi invităm să se adreseze Consi­liului popular municipal Tîrgu- Mureş, organ în competenţa că­ruia intră în rezolvare cele sesi­zate în scrisoare. • Primim din partea Direcţiei judeţene de poştă şi telecomuni­caţii, Oficiul judeţean de difuza­re a presei: „La adresa dv. pri­vitoare la sesizarea lui Ioan Buşc din oraşul Reghin, str. Pomilor nr. 11, precizăm următoarele: factorul poştal a procedat corect pentru reînnoirea unui abona­ment pe o lună la ziarul „Steaua roşie“, solicitîndu-i suma de 19,50 lei pentru remiterea ziaru­lui la domiciliu. Sesizarea peti­ţionarului nu este întemeiată în­trucât s-a respectat Decretul Consiliului de Stat al R.S. Ro­mânia, nr. 122 din data de 27 martie 1982, prin instituirea ta­xei de 0,25 lei pentru fiecare exemplar de ziar distribuit la domiciliul abonatului“. (Ing. Nicolae Negru, director, Vasile Mera, şef Oficiu presă). • „Urmare a adresei dv. şi a scrisorii cetăţeanului Gab­i Şte­fan din Tîrgu-Mureş, str. Live­­zeni nr. 45, vă facem cunoscut următoarele: analizînd situaţia la faţa locului s-a constatat că, in­tr-adevăr, în orele de vîrf de consum apa rece nu ajunge la etajele superioare. După data primirii reclamaţiei s-a pus în funcţiune o conductă de distri­buţie a apei potabile în str. Bu­dai Nagy Antal, care leagă con­ducta nouă de distribuţie din str. Ştefan cel Mare şi str. Tudor Vladimirescu. Cu această con­ductă se rezolvă practic proble­ma reclamată. De altfel, în cursul acestei luni, prin verificări repe­tate, am constatat că presiunea din zona străzii Livezeni oscilea­ză între 2,1 şi 3,8 atmosfere, ceea ce asigură complet împin­gerea apei la etajele superioare“. (Ec. Mihăilă Ilintea, directorul UGCLM, ing. Zöld Ştefan, şef secţie apă-canal). Rubrică realizată de DORIN BORDA PANOU de ONOARE » "9 Deputatul­­— ales al obştii, om dăruit intereselor ei — ia­tă o sintagmă care, la Cris­­teşti, îşi găseşte o reală cores­pondenţă în întreaga activita­te a deputaţilor, pentru înde­plinirea tuturor obiectivelor e­­conomico-sociale şi edilitar­­gospodăreşti ce revin consiliu­lui popular, pentru materiali­zarea propunerilor făcute de cetăţeni. Comună fruntaşă pe judeţ, cu oameni harnici, muncitori, localitatea şi-a câştigat în ul­timii ani note tot mai distinc­te la propria-i personalitate, şi-a adăugat noi frumuseţi e­­d­ili­tar-gospodăreş­ti. Fotografiile noastre înfăţi­şează doi dintre deputaţii fruntaşi în toate acţiunile: Gheorghe Dungaciu, deputat în circumscripţia electorală nr. 8, şi Vasile Hurdugaci, de­putat în circumscripţia electo­rală nr. 15. Prin modul în care mobili­zează oamenii la finalizarea propunerilor făcute, prin par­ticiparea directă la multe din acţiunile iniţiate, ei şi-au cîş­­tigat stima şi preţuirea ob­ştii. VREMEA Dispeceratul Direcţiei apelor Mureş-Banat comunică: ieri dimineaţă, la Tîrgu-Mu­reş temperatura aerului a fost de 17 grade, iar la ora 14, de 32 de grade. TIMPUL PROBABIL: Vre­­mea se va răci uşor, cerul va fi variabil şi izolat vor cădea averse de ploaie însoţite şi de descărcări electrice şi chiar­ de grindină. Temperaturile ma­xime vor oscila între 25 şi 29 de grade, iar cele minime între 14 şi 18 grade. INSTANTANEE Oază de răcoare la... Ideeiu. Foto: CONSTANTIN MI­HI CALENDAR Joi 1 AUGUST Soarele răsare la ora 6,02; apune la ora 20,02. Zile trecute 213; zile răma­se 152. • Sărbătoarea naţională a Elve­ţiei. • Sărbătoarea naţională a statu­lui Jamaica. CINEMA TÎRGU-MUREŞ — Arta : Atenţie la pana de vultur. Unirea: Roata vieţii. Progresul: Castele de gheaţă. Select: Ilustrate cu­­lori de cimp. Tineretului: Kramer contra Kramer. Flacăra: Inimă rece. SIGHIŞOARA — Lumina: Atenţie la pana de vultur. REGHIN — Patria: Vulcanul. TIRNA­­VENI — Melodia: Adela. LUDUŞ — Flacăra: Sandokan. „tigrul Malae­ziei“. SOVATA — Doina: Legenda călăreţului singuratic. Muncitoresc: Aventuri in Marea Nordului. SAR­­MAŞU — Popular: Cintecele mării. IERNUT — Lumina: O lumină la e­­tajul X. SINGEORGIU DE PĂDURE — Popular: Provocarea dragonului. FtNTÎNELE — Patria: Singur de cart. MIERCUREA NIRAJULUI — Nirajul: Glissando (ambele serii). TEATRU TEATRUL. NAŢIONAL, azi, ora 111, secţia maghiară. A 12-a noapte. (A­­bonament I). TELEVIZIUNE 20,00 — Telejurnal. 20,20 — Actuali­tatea în economie. 20,55 — Invitaţie în Studioul de concerte al Radiotele­­viziunii (c). 21,03 — Memoria docu­mentelor. 21,20 — Serial ştiinţific: Planeta vie (c). 21,50 — Telejurnal. PPONOEXPRES Tragerea din 31 iulie 1985. Extragerea I: 13, 14, 2, 39, 40, 32. Extragerea a II-a: 42, 24, 37, 31, 3, 4. Fond de cîștiguri: 782.451 lei. 1.500.000 Constructorii de viori de la în­treprinderea de prelucrare a lem­nului din Reghin obţin noi suc­cese în cronica întrecerii socia­liste. Aici a fost realizat instru­mentul muzical cu numărul 1.500.000, din 1952, de cînd în a­­ceastă unitate au fost produse primele viori româneşti. De-a lungul anilor, harnicul colectiv din Reghin şi-a îmbogăţit mult gama produselor, avînd în pre­zent în fabricaţia curentă peste 120 de tipuri de viori, viole, vio­loncele, chitare clasice şi electro­nice. Calitatea superioară a in­strumentelor fabricate la IPL Reghin a făcut ca în ultimii ani acestea să se bucure de mult in­teres la tîrguri şi expoziţii inter­naţionale, în ţări cu vechi şi bo­gate tradiţii în confecţionarea de instrumente muzicale. (Agerpres)

Next