Steaoa Dunărei, 1858 (Anul 3, nr. 69-107)
1858-11-25 / nr. 85
250 STGOA DUNAREI, Domnu, cu adevăratu părinte alu poporului, astăzi zic, cănd cei umiliți s'au arădicatu, cănd cei desprețuiți s'au onorat, cănd cei lepădați s'au îmbrațișat, este cu putință ca acești umiliți aridicați, acești desprețuiți onorați, acești lepădați îmbrățișați, să stea indiferenți la exercițiulu unui dreptu de la care depinde soarta loru și a copiiloru loru2 Aceasta ar fi o crimă înaintea patriei lor și a copiilor lor. Și daca mai tărziu se vor vedea iară lepădați, desprețuiți, umiliți, ași vor merita soarta, căci astfelu le-a fost voința, fundată! însă s'a zie că este curat imaginară. Ce, credu că neînscriindu-se în liste nu li se va cunoaște și că prin urmare nu vor plăti birulu legiuit de viitoarea cameră? Vie absurd și copilărescu! Să lăsăm că ar fi o nedreptate din cele mai pretențioase de a voi să nu contribuim nimeni pentru Stat, pe cănd tot noi cerem de la Statu, funcționari, militari, drumuri, canaluri, pasagiuri, iluminerea și curățenia orașiloru, etc. Să presupunem că viitoarea s'ar putea precum ascunde s'a făcut și în alte țeri mult mai înaintate de căt noi. Aceea însă ce alegătorii ar trebui să dorească a nu se face, ar fi ca birurile să nu fie prea mari și prea multe, ca veniturile statului să nu devină prada unor însetoșați, sau să nu se risipească fără calcul, fără ordine și fără folos. Dar, aceasta bună Domni. Daca nu s'ar de a nu plăti acest bir? Camera și guvernul nu vor prevedea mii de mijloace prin care să se afle și să se constateze adevărata stare a fiecăruia? Aceasta se va face și la noi, dreptul de putea face decăt cameră, din contra bune legi, camera fi rea, vomu avea și legi rele și domn rea, și prin urmare nu numai birurile absoarbe în folosul unor individe, nu pentru interesul general. Trebue a avea o aceasta este necesar ca toți cei ce au de cameră dar să ne ocupăm, și să lăsăm toate acele mici temeri copilărești și absurde. Ni se va obiecta încă că mulți din alegători, să nu neglijeze dreptul lor și să înscrie căt mai curănd. Altfel ei vor lucra nu numai în contra interesului patriei loru, dar chiar și în contra interesului loru individualu, căci, camera fiindu rău compusă, nu numai că nu vor scăpa de a plăti contribuția legiuită, dar încă astă contribuție va fi cu mult mai mare, de căt daca camera s'ar compune din niște bune ele- alegători nu-și grăbesc Înscrierea, din cauza greutăților de a-și dovedi starea. Dar în alte greutăți? În formarea unui subscris de mai mulți proprietari de pe mișcătoare, sau într'o constatare oficială făcută dreptulu seu? Ce mare de a-și esercita incomoditate ar putea resulta din astă formalitate . Nu voim să ne genăm întru nimic esercita dreptu! Apoi atunci să nu mai strigăm la nedreptate; căci prea dorim a avea toate crurile d'agata, fară nici o incomoditate din parte-ne, să trecem dar peste orice greutăți, și să ne înscrim în liste. Să tric. Aceasta an susceptibilitate foarte exagerată. După legea electorală, oricine are calitățile cerute, se poate presinta ca ales în orice district. Scopulu legii a fost ca să înlesnească cu aceasta alegerile, și să facă pe deputați să fie căt se poate mai buni; căci dacă un județ nu are destui oameni capabili de a lu presinta va vota pentru un altulu din oricare alt județu. A nu profita de astă liberalitate a legii, este a nu cunoaște un drept importantu. Europa și țara au interesuleră bine compusă, să avem luați din ori-ce județe. Tot romănul sau mediocru, a numai pentru cuvăntulu că se află în cutare iar nu în aduce un zeu chestiunile generale ale patriei comune. Astă patrie cere de la noi astăzi să a vem o cameră compusă din oameni indepedinți și capabili, cari nu au o pată în viața loru, care voesc greș posibilu ni se lor, și au ocupă numai restabilirea un preruptu cu un trecut tristu, de niște oameni, zic, cari nu compun escorta cutărui sau cutărui pretendent, cari de persoane, ci cari au în vedere un principu, regenerarea țerii drepturiloru ei piolate, întărirea egalității și libertății și readucerea dreptății, ordinei și prosperității. Aseminea deputați cere Patria de la județe, și județele sunt de a-i lua ori unde îfi voru afla. V. Voerescu. (Naționalu.) lu Daca celu puțin temerea lor cameră o să voteze unu cu abănci NPLITE. voru iar venitul, ne silim pesagerare, dar dar să și pentru Crede care ar fi vor fi starea, biru proporționacine va caute așa că buni și veniturile statului se bună cameră; se ce tribunalu. tutlu, căci blicului, nu există. A lăsa un altulu reu interesele a opri tinde să-și cine de face constă celu de căt adu oricare greutăți, este ea lăsăm apoi ca să tribunalele, cari din districtulu lor, servițiu țerii și mai ar fi natura pe un alegător important sau din un fața puțin deputat alt chefi aflănd. avut nici înaintea pot fie deputații romăn ori în ce județu s'ar a alege de ce un de astel destulu de mare spre ni se tăgăduiască drepa înțelege foarte ușor lucrează în tăgădui se pare . Mai aflăm iarăși, că cutare județu, este un bun deputat spre spre drepă a lusei e acestă tăgăduire nu se poate prin unele disalegătorii stau la îndoială daca arunce votulu pentru ei. Să lăsăn chestiunile meslocalizate, și să ne ocupăm tribunalelor, și o calibere actului lăciunile la AVAEUNVNAIE sau ORGANIZASIUNEA RPINSIRATELOR CU UNITE. (Urma de De cercetăru lăciuneloru site zise, nea la No. de convențiune următoarele: Statele Romăne, Moldova și Valahia, sînt luate în colectivă a puteriloru contrăduitoare sub denumirea de Principatele Unite Moldova gc și Valachia, articululu (1:2). Legătura dintre Principatele Unite cu D. Poartă bazată pe singurile titluri juridice aflătoare, adecă pe căpitulăciunele închinate cu Baiasetu I, Solimanu II, Selimu I. și Moha se menține sub numirea de eu de convenciune recunoște Principatelor-Unite dritulu apărărei în contra atacuriloru din afară fart. în trecutu Statele Romăne au pututu a'și constata în faptă suveranitatea nemicșorată în fața Î. Porți prin dritulu representăciunei, prin ne Î. Porței îndatorirea apărărei esietenței noastre politice și a întregimei teritorului nostru, apoi s'au găsitu cu cale ca să plătimu DÎ. Porți 4,000,000, lei pe anu și să o înștiințămu de întrunirea armateloru provinciale spre apărarea ordinului nostru politicus) cunoscutu de acumu înainte suptu numirea de Principatele-Unite Moldova și Valahia, de neliniștea lăuntrică și de loviri din afară (art. 8. 43)). Negreșitu că punerea în lucrare a îndatoririloru din îmbo părțire, urmează a se face după principiile contractului - capitulabciunile ne fiindu alta de cătu contracte ce ceru o îndeplinire onestă. Tratatele închiete de diferitele puteri cu D. Poartă sau care se voru încheia în viitoriu, voru avea putere legătore pentru Romăni, întru că tu acele aru privi drcturile de superioritate recunoscute Î. Porți prin actulu de convenciune.Aceste tratate p voru fi legătoare. Aceste tratate voru fi legătoare pentru Romăni întru hătu ele voru avea de obiectu drepturile recunoscute Î. Porți pe puterea vechiloru căpitulăciuni. În protocolulu conferințeloru No. H. „se enumeră așa drepturi, adecă: dreptul primirei plăței anuale a eomei de 4,000,000 lei, dreptul de a confera investitura principilor”, dreptul combinărei cu principatele a măsuriloru de apărare a teritorului la caza de ingresiune, și dreptul provocărei unei înțelegeri cu puterile garante spre menținerea la cazu de nevoe, a liniștei publice în principate. La aceste drepturi numai, se potu întinde și tratatele dintre Î. Portă cu puterile, nimene neputăndu trece asupra altuia mai multe drepturi de cătu însuși are.Prin urmare acele tratate nu vor avea nici o putere întru că nu voru aduce cea mai mică înfrăngere la alte drepturi afară de cele concedate ”. Porți, întru că nu vor aduce celu mai micu prejcudițiu, „la regularea fără amestecul curței superiore a armipietrăciunei lăuntrice,” prin urmare la am'nistrăciunea dreptăței civile și penale, la ad- metu continuatu Auguetu, seriea 431)). Precumu puși sub ecutulu dictului 83) este epiritulu acumu care apararea alu I le, individualității. Porți, ne convingemuzerenitate. Precumu după încheierea de resbelu și de pace, de aseminea și acumu prin actulu Europeanu confirmă, acestu dritu în Dar fiindu că toate de căpitudin - privinapitu, etatele Romune au fostu a esercita dritulu inerentu fie căamintite în actulu Europeanu în pupolitice suverane, dritulu și actulu agenți gințiloru, de asemi