Ştiința şi Tehnică, 1980 (Anul 31, nr. 1-12)
Numerele paginilor - nr. 1 - 2
O PREMIERĂ ROMÂNEASCĂ DE PRESTIGIU PRIN BUCUREȘTI CU 80 KM PE ORA Intr-adevăr, aceasta este viteza cu care locuitorii Capitalei se pot deplasa, folosind un nou mijloc de transport In comun — metroul. Bineînţeles, 80 km/h reprezintă viteza maximă a metroului bucureştean (viteza comercială — 30 km/h), performanţă ce II situează alături de cele construite In Hamburg, München, Baku, Toronto sau New York. Şi o altă caracteristică: anual, metroul bucureştean va putea transporta 7,5 milioane de călători pe km de linie, fiind «concurat» In această privinţă doar de metrourile din Madrid, Moscova, Leningrad, Buenos Aires, Tokio sau Nagoya. Nu intlmplător am scos în relief aceste două caracteristici: viteza şi capacitatea de transport. Deoarece, după părerea noastră, in funcţie de aceste caracteristici putem aprecia, cu obiectivitate, oportunitatea şi efectele proiectării reţelelor de metrou în marile oraşe ale lumii. Şi Bucureştiul este unul dintre acestea. Un mare oraş, a cărui configuraţie generală — determinată de structura sa topografică şi de condiţiile istorice de dezvoltare — prezintă concentrări de zone industriale In mari bazine situate pe radiale, In general, unice; numeroase ansambluri de locuinţe attt tn centru cit şi la periferie; obiective socialculturale şi instituţii administrative, In marea lor majoritate, amplasate In centru. Această situaţie generează deplasări masive Intre toate zonele, puternice fluxuri de călători ce se intersectează In centrul oraşului. Pentru un bucureştean, distanţa medie de transport poate să ajungă la 10-12 km pe zi, bugetul său de timp fiind grevat — cu una plnă la două ore — datorită deplasării spre (şi de la) locul de muncă. In aceste condiţii, viteza mijlocului de transport capătă o deosebită importanţă pentru călător. La ora de faţă, in Bucureşti, autoturismele se deplasează cu o viteză (comercială) de 25-30 km/h, autobuzele, troleibuzele şi tramvaiele cu 15-17 km/h. Viteza, iată deci un prim atu pentru metrou. Pe parcursul unei zile există ctteva perioade de trafic maxim create, In primul rlnd, de orele începerii şi terminării programului de lucru In întreprinderi, in şcoli şi instituţii, ceea ce înseamnă că Intr-un interval destul de mic trebuie transportate ctteva sute de mii de călători. In aceste condiţii ne interesează capacitatea de transport a diferitelor vehicule. In medie, autoturismele au o capacitate de 1 500 de călători pe bandă şi sens, autobuzele şi troleibuzele — 12 000, tramvaiele — 18 000, in timp ce metroul poate transporta 50 000 de călători. Capacitatea de transport este, aşadar, cel de-al doilea atu. In privinţa consumului de energie necesar pentru a transporta un călător pe distanţa de un kilometru, metroul este din nou superior celorlalte mijloace. In timp ce autoturismele consumă 0,35, autobuzele şi troleibuzele 0,11, metroului bucureştean ii sunt necesari numai 0,06 kWh. Metroul bucureştean va avea Intr-o primă etapă două magistrale: prima, In lungime de 27 km, va face legătura Intre platforma Militari şi întreprinderea «Republica», a doua, în lungime de 18,4 km, va lega zona industrială Pipera cu zona Berceni- Sud. Pe traseul primei magistrale vor fi construite 17 staţii, iar pe celălalt 12 staţii. Construcţia primei magistrale a început in septembrie 1975, la 16 noiembrie 1979 fiind dat în exploatare, experimental, primul tronson. Amplasat sub splaiul drept al Dîmboviţei, Intre «Semănătoarea» şi «Timpuri noi», acest tronson are o lungime de 8,1 km. La o distanţă ce variază Intre 1 şi 1,5 km intilnim primele staţii ale metroului: «Semănătoarea», «Grozăveşti», «Eroilor», «Izvor», «Piaţa Unirii» şi «Timpuri noi». Paralel cu construcţia acestor staţii au fost executate alte două obiective — depoul pentru întreţinerea vagoanelor (la Ciurel) şi dispeceratul central (în Piaţa Unirii) — ce vor servi la bunul mers al activităţii pe întreaga magistrală Militari-Titan. Proiectarea reţelei de metrou, realizată sub atenta îndrumare a tovarăşului Nicolae Ceauşescu, secretar general al partidului, care a indicat liniile directoare, dând soluţii de bază în alegerea celei mai bune variante potrivit condiţiilor impuse de explozia demografică, topografia, istoria şi obiectivele economice, de într-o atmosferă de puternic entuziasm, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, secretar general al Partidului Comunist Român, împreună cu tovarăşa Elena Ceauşescu, a inaugurat oficial, la 19 decembrie 1979, primul tronson al metroului bucureştean, lucrare deosebit de importantă, care, alături de alte obiective urbanistice şi edilitare, va contribui in mod hotărîtor la îmbunătăţirea condiţiilor de muncă şi de viaţă ale locuitorilor Capitalei.