Ştiința şi Tehnică, 1985 (Anul 37, nr. 1-12)
Numerele paginilor - nr. 1 - 3
Documentele celui de-al Xlll-lea Congres al partidului accentuează in mod deosebit rolul pe care cercetarea Ştiinţifică urmează să-l joace in realizarea programului de dezvoltare economico-socială in cincinalul viilor şi, în perspectivă, pină in anul 2000. Astfel activitatea de cercetare va trebui să asigure creşterea substanţială a nivelului tehnic şi calitativ al produselor, sporirea gradului de competitivitate a produselor româneşti. In Raportul prezentat de tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU se arată: ..Pină în 1990, circa 95% din produsele româneşti trebuie să fie din punct de vedere tehnic şi calitativ la nivelul celor existente pe plan mondial, iar cel puţin intr-un procent de 2,5% să realizăm produse cu asemenea parametri tehnici şi calitativi care să situeze România pe primul loc în lume. Numai astfel ştiinţa şi tehnica românească vor putea să se afirme pe plan internaţional, să aibă un rol important în dezvoltarea progresistă, generală a patriei". POLITICA partidului şi statului nostru în domeniul ştiinţei, la a cărei elaborare un rol decisiv l-a avut secretarul general al partidului, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU, porneşte de la principiul că aplicarea celor mai noi cuceriri ştiinţifice şi tehnice este astăzi o condiţie sine qua non pentru progresul fiecărei naţiuni, pentru ridicarea nivelului de trai al popoarelor, pentru ameliorarea condiţiilor de viaţă ale întregii omeniri. Cu alte cuvinte, progresul social este astăzi de neconceput fără aportul ştiinţei şi al tehnicii. Numai cunoscînd legile obiective ale naturii şi ale societăţii omul zilelor noastre se transformă în făuritorul propriului său destin. Este necesar ca toate marile descoperiri şi invenţii ale spiritului uman să fie considerate bunuri ale întregii omeniri, fără discriminări, îngrădiri şi restricţii în circularea valorilor cunoaşterii ştiinţifice, asigurîndu-se accesul liber al tuturor naţiunilor, şi în primul rind al celor mai slab dezvoltate, la roadele revoluţiei tehnico-ştiinţifice contemporane. Ştiinţa, prin natura ei, trebuie să fie guvernată de principii generoase, umaniste. Ştiinţa trebuie să joace astăzi un rol tot mai important în transformarea revoluţionară a societăţii, în făurirea unei lumi mai bune. Preluînd cele mai noi cuceriri ale ştiinţei şi tehnicii, fiecare naţiune, prin oamenii ei de ştiinţă, este datoare să-şi aducă şi contribuţia proprie la tezaurul ştiinţei şi tehnicii universale, descoperind noi secrete ale naturii şi punînd rezultatele cercetării lor în slujba progresului social şi a păcii. După cum este cunoscut, ştiinţa românească are bogate tradiţii. La Conferinţa naţională a cercetării ştiinţifice şi proiectării din 25 octombrie 1974, tovarăşul NICOLAE CEAUŞESCU arăta că: „Geniul creator al poporului român s-a manifestat puternic încă în perioada formării şi dezvoltării statelor feudale româneşti, găsindu-şi concretizarea în lucrări de mare valoare ştiinţifică şi culturală ca ale lui N. Olahus, Miron Costin, Nicolae Milescu, Dimitrie Cantemir şi ale altor cărturari români... Sînt cunoscute, de asemenea, contribuţiile deosebite aduse în trecut la progresul cunoaşterii ştiinţifice de Haşdeu, Xenopol, Pârvan, aportul inestimabil la dezvoltarea diferitelor domenii de cercetare ale unor savanţi ca: dr. Victor Babeş, Constantin Istrate, Ion Ionescu de la Brad, Grigore Cobălcescu, Traian Vuia, Henri Coandă, Constantin Parhon şi atîţia alţii, care, prin activitatea lor, au conferit un înalt prestigiu ştiinţei româneşti. Oare faptul că românii au fost printre primii care au construit avioane, inclusiv avionul cu reacţie, nu constituie o dovadă a capacităţii creatoare a oamenilor de ştiinţă români?". Desigur, la aceştia trebuie adăugaţi savanţii români care au fondat strălucite şcoli de matematică, fizică, geologie, chimie, medicină, istorie, sociologie, ridicînd, prin operele lor, prestigiul ştiinţei româneşti şi dovedind astfel nesecatele izvoare de talent, capacitatea creatoare şi energia cu care este înzestrat poporul român. în anii construirii socialismului cercetarea ştiinţifică din ţara noastră a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă. A crescut substanţial potenţialul de cercetare, in acest domeniu activează astăzi peste 200 000 de ŞTIINŢA şi dezvoltarea societăţii noastre socialiste Acad RADU P VOINEA, preşedintele Academiei Republicii Socialiste România