Țara, noiembrie 1943 (Anul 3, nr. 734-757)

1943-11-02 / nr. 734

ANUL III. No. 734 5 LSI DIRECTOR ■ PROPRIETAR | HIUB POPA Solemnităţile inaugurării noului an universitar la Sibiu Expozeul dlui rector dr Iuliu Haţieganu SIBIU­ — Universitatea Ardea-­­ lului a inaugurat ieri un nou an­­ şcolar. Solemnităţile s’au desfăşurat d intr’un cadru impresionant şi în­­ prezenţa întregei elite a Capitalei­­ Ardealului.­­ Din luminosul expozeu al dlui­­ prof. dr. Iuliu Haţieganu, Rectorul I Universităţii reese clar întreaga­­ lupta a acestui for superior de cul-­ tura, pe teren naţional şi pentru­­ progresele Patriei. Alma Mater Na­ ‘ popensis este într’adevăr o Univers »­sitate luptătoare pentru drepturile * românismului din Transilvania. Ea * a fost întotdeauna pe baricadele ce-­­ lui mai curat naţionalism, în slujba • idealului românilor de pretutindeni, • pentru Christos, Rege şi Naţiune, • risipind peste tot energie din ener- • gia ei înflăcărată şi ideal din idea* ■ rul ei sfânt. • Pentru întreaga lup­tă dusă dela ■ refugiu şi până astăzi, Conducăto- • rul Statului d. Mareşal Ion Anto- ’ nescu a citat pe najiune, atât pe • Rector cât şi Universitatea Ardea* îului. 1 Ter Deumul dela Mitropolie­­ După Imnul Regal intonat de co­rul Universităţii condus de prof. Caranica a luat cuvântul d. prof. dr. Iuliu Haţieganu Rectorul Uni­versităţii care a făcut un amplu ex­­pozeu asupra întregii situaţii şi ac­tivităţi a Universităţii noastre. D. prof. dr. Iuliu Haţieganu şi-a început expozeul reliefând cu pu­tere de convingere şi strălucită eloc­ventă spiritualitatea înaltei instituţii de cultură care este Universitatea Daciei Superioare. D-sa accentuează faptul că în aceşti trei ani de refu­giu al Universităţii pribege acest lo­caş al spiritului nu a încetat o clipă de-a răspunde lucid şi convingător la toate marile întrebări ce se pun în legătură cu spaţiul vital românesc, ştiind să le răspundă tuturor între­bărilor cu un simţ al adevărului şi al realului. Printre altele a spus ur­mătoarele: „Prin activitatea sa ne­obosită şi entuziastă — în vremurile când la Est curge sânge românesc şi la Vest lacrimi de fraţi — a do­vedit că Universitatea românească a Transilvaniei este un organ vital — un „sine qua non“ a vieţii spirituale din această provincie românească. Conştientă şi­ plină de mândrie d­in aceste vremuri care ating fiinţa neamului, a ştiut să fie nu numai la­de preoţi format din SS. I­. pro­­­­topop N­eagu, Grovu, A. Nanu, dr. ;­­N. Terchilă, Neaga, Bal­ea şi diaco­ ; ni* Circov,* Al. Popa şi Macarie. ■ A fost de faţă întregul corp al­­ profesorilor Universităţii noastre în­­ frunte cu d. Rector dr. Iuliu Haţie­­­ ganu, dintre care am remarcat pe­­ dnii decani: Aurelian Ionaşcu de la­­ Facultatea de Drept, D. D. Roşca,­­ filosof­ie şi Litere, Victor Papilian, ; Medicină, D. V. Ionescu de la Facul­­­­tatea de Ştiinţă din Cluj-Timişoa- ; ra, apoi d. col. Gh. Niculiu coman. :­dantul Secţiei de Pregătire militară , a studenţilor medicinişti, precum şi­­ numeroase oficialităţi din localitate, l­boratorul spiritualităţii româneşti din această parte a ţării , ci şi amvonul animator, tribuna revinde­­cărilor şi steaua de orientare a nea­mului“. Di­rector Iuliu Haţieganu a defi­nit prin cuvinte de lumină drepturile inalienabile ale Românilor asupra pământului transilvan de care ne leagă forţele invincibile ale spiritua­lităţii, subliniind faptul că suntem un neam tot aşa de capabil şi in purtarea armelor spirituale, crea­toare, precum şi în mânuirea celor materiale, apărătoare. „Universita­tea a arătat că armele apărătoare de glie şi plugul brăzdător de glie — ambele dătătoare de ţară şi pâine — sunt purtate de fiii unui neam, iu­bitor de libertate, dreptate şi pace“. Universitatea, focar al nădejdilor şi susţinător al moralului neamului românesc transilvănean, a dus o po­litică de dinamizare a tuturor ener­giilor creatoare — punând la înce­putul şi la sfârşitul întregei sale ac­tivităţi marile idei dătătoare de viaţă — idei pentru care a suferit a­­cest neam — libertatea — drepta­tea — unitatea existenţei noastre naţionale“. D. prof. dr. Iuliu Haţieganu şi-a exprimat aci o neînfrântă credinţă în spiritualitatea Universităţii Daciei Am mai remarcat delegaţiile stu­denţeşti dela toate Facultăţile în frunte cu drapelele respective. După slujba religioasă care s-a făcut totodată şi pentru eroii căzuţi pe câmpul de onoare a predicat de la amvon păr. cons. mitropolitan Aurel Nanu duhovnicul sudenţilor. De la biserică delegaţiile studen­ţeşti în frunte cu profesorii şi dra­pele au pornit în convoiu prin cen­trul oraşului traversând strada Mi­tropoliei şi Piaţa Regele Ferdinand până la Teatrul Municipal unde a avut loc la orele 11,30 şedinţa inau­­gurală de deschidere a noului an universitar. Superioare, afirmându-şi convinge­rea că Universitatea Cluj­ană a fost timp de trei decenii alături de bise­rică, de Astra o parte constituantă a spiritualităţii ardelene, o forţă ne­cesară organismului nostru naţional. Cine s’a atins şi se va atinge de a­­ceastă Universitate, a aspus d. dr. Iuliu Haţieganu, s’a atins şi se va atinge de însăşi fiinţa neamului. Şi mai departe, cine stă în drumul ei spre reşedinţa sa adevărată stă în drumul spre ideal al neamului. In aceşti trei ani de tristă bejenie pentru neam, Universitatea Daciei Su­perioare a fost tot timpul la locul de conducere spirituală a destinelor Tran­silvaniei, făcând din marile ei coman­damente ale existenţei pârghiile de reazim ale dreptăţii şi adevărului a­­cestui neam prea mult încercat. D. prof. Iuliu Haţieganu, a relevat func­ţiunile de viaţă ale Universităţii, in­sistând cu multă claritate şi documen­tare asupra realizărilor efective şi proectelor pentru viitor care formează o mare promisiune pentru îmbogă­ţirea tezaurului măreţului locaş de cultură ardeleană. După ce a enume­rat cele cinci funcţiuni ale Universi­tăţii, adică cercetarea şi creaţia ştiin­ţifică, instrucţia, educaţia, extensiunea, universitară, dsa a amintit că la Si­biu s’a creiat şi o a şasea funcţiune, şi poate cea mai de seamă în vremu­rile pe care le parcurgem, educaţia na­­ţiunei,cu care funcţiune universitară, a insistat di­rector, Universitatea s’a în­cadrat mai organic în viaţa neamului. Di­rector Iuliu Haţieganu face apoi un vast expozeu asupra activităţii ştiinţifice a Universităţii. Plecând, de­la adevărul că activitatea ştiinţifică se va putea desvolta numai şi numai în libertate pentru ca procesul de crea­ţie să fie nestânjenit, aşa stabileşte însă constatarea că valorile ştiinţifice realizate vor trebui aservite colecti­vităţii, forţei etnice din care s’a des­­voltat. Mulţumită înţelegerei superioare a dlui Mareşal Ion Antonescu şi dlui prof. Ion Petrovici, Ministrul Educa­ţiei Naţionale, Universitatea Regele Ferdinand I a păşit la mari realizări pe teren cultural datorită fondurilor apreciabile care le-au fost acordate. In acest an universitar şi în ceilalţi tre­cuţi profesorii Universităţii noastre s’au bucurat de o caldă solicitudine pentru ajutoarele cari le-au cerut în scop de a tipări lucrări. D .prof. Dr. Iuliu Haţieganu rela­tează pe larg lucrările ştiinţifice care au apărut în ultimul an universitar, ocupându-se în locul întâi de lucrările apărute­­datorită profesorilor Facul­tăţii de Drept, apoi a celor de la Facul­tatea de Litere şi Filosofie şi de Medi­cină. Asupra acestei părţi a expozeu­lui dlui prof. Dr. Iuliu Haţieganu vom reveni. In partea ultimă a substanţialei sale conferinţe de rector Iuliu Haţieganu îşi arată sentimentele sale proprii şi ale studenţimei pe care le păstrea­ză pentru ţară şi neam, spunând că ni­meni nu iubeşte patria mai­ mult ca o­­mul de ştiinţă, adevărata ştiinţă este legată de viaţă şi generatoare de viaţă, legată de patrie şi de Dumnezeu. După aceea dsa se adresează dlor decani şi onoraţilor membrii ai senatului uni­versitar, mulţumindu-le din inimă pentru munca ce au depus-o în inte­resul Universităţii, făcând ca această înaltă instituţie a Ardealului, aflată azi în refugiu, să înflorească azi mai mult ca oricând. Prin cuvinte de părinte s-a adresat apoi studenţilor spunând printre al­tele: „Vă mulţumesc din inimă de părinte pentru ţinuta voastră acade­mică. In anii de durere, de refugiu, m­i-aţi dat prilejul să trăiesc cei mai fericiţi ani ai vieţii mele, fericiţi că mi-aţi dat prilejul să văd în dvoastră viitorul mare şi ascendent al nea­mului meu. Fiţi mai departe fii ai neamului, trăiţi cu credinţa în Dum­nezeu, cu înţelepciunea în ştiinţă şi cu vigoare în sănătate, pentru a de­veni conducători cu răspundere în ţara mare şi nouă a tuturor Româ­nilor“. După cuvântarea dlui Rector co­rul studenfilor a executat: „Deş­­teaptă-te Române“ acompaniat de mulţimea d­in sală. Programul solemnităţilor a con­tinuat astăzi în sala Prefecturii şi la Casa Studenţească, asupra căro­­ra vom reveni. „ La orele 10 a. m. s’a oficiat în : Catedrala mitropolitană un Te­ • Deum de către însuși I. P. S. S. • Mitropolitul dr. Nicolae Bălan al­­ Ardealului înconjurat de un sobor . Expozeul dlui rector dr Iuliu Hatieganu . Solemnitatea dela Teatrul Municipal Solemnitatea dela teatru s-a des­făşurat în prezenţa I. P. S. S. dr. Nicolae Bălan al Ardealului, a ce­lorlalte oficialităţi din localitate. Pe scenă au luat foc: întregul se­­nat universitar (în primul rând) compus din dna rector dr. Iuliu Ha­­ţieganu, decan prof. Aurelian Ionaş­cu, decan prof. Victor Papilian, de­­can prof. D. D. Roşca, decan prof. D. V. Ionescu, prof. G. Sofronie, prof. Al. Procopovici, Vătăşescu, se­cretarul general al Universităţii, iar în rândurile următoare ceilalţi pro­fesori, conferenţiari şi asistenţi ai Universităţii, precum şi delegaţiile de studenţi împreună cu corul Uni­­versităţii. Deoparte asistau repre­zentanţii: „Prietenilor Universită­ţii ‘, iar­ jos în sala arhiplină am re­­marcat pe dnii: Şt. Meteş, directo­rul Arhivelor Statului, Arhiman­drit Eusebiu Roşca, procuror gene­­ral M. Antonescu, ajutorii de pri­mari Vătăşanu şi dr. S. Mitea, N. Vulcu secretar general al primăriei municipiului, V. Roth de la Institu­tul German de Ştiinţă, delegaţi ai Grupului Etnic German şi ai Misi­­unii Germane, etc. Mărfi 2 Noemvrie 1943 REDACŢIA: Sibiu, Strada Regele Mihai I. Nr 16 TELEFON 746 ADMINISTRAŢIA: Sibiu, Strada Avram Iancu Nr. 29 TELEFON 524 O O­ ­ascuns la Trib. Sibiu, S. I. Nr. 1470-1941­­ O O ABONAMENTE: La sate: anual 5001 Lei; jum. an 250 Lei. — La oraşe: anual 600 Lei; jum. an 300 Lei. — Insti­tuții și intreprinderi 5000 Lei O O Taxa poștală plătită în numerar conf aprob. Dir. Gen. P. T. T. Nr. 29664/1941

Next