Telegraful Roman, 1853 (Anul 1, nr. 1-102)
1853-06-10 / nr. 45
178, faima, că Rușii aru fi întratu în Principatele danubiane. Corespondința austriacă observă la aceasta faimă, că la locurile bine informate în treba aceasta n'ar fi sositu o asemenea știre, și că nu trebue datu crezămăntu acelei faime. Gazeta din Berlinu „Tell” scrie sub 12. Iuniu: Pe cale estraordinariă ne sosește știrea, că într'unu consiliu ministeriale ținutu în 9 la Londonu s'aru fi hotărătu, de a trimite ambasadorelui englezescu în Constantinopole cele mai estinse plenipotenție, însă cu aceea restringere, că singura întrare a Rușiloru în Principatele dela Dunăre nu are a se privi ca o deciiare de resbelu. Terminulu celu din urmă, care s'a pusu Porții în privința primirei ultimatului, se zice că se va împlini la 16 iuniu. Se crede, că Lordulu Redcliffe va sfătui Portei primirea notei rusești. Șirile ce le aveau de drepturu proaspete atătu din Moldavia” cătu și din Romănia, ne asecutează că muscalii nu au trecutu Prutulu, dar oamenii săntu cu atătu mai îngrijați, cu cătu nu lipsescu gurele slabe a înspăimânta poporulu cu unele și altele întâmplări, ce voru urma acolo venindu muscalii și asupra lorutumii. Precum însă cele mai multe gazete nu vedu nici unu ce estraordinariu în ocupațiunea principateloru prin muscali ca o demonstrațiune asupra Turciei, așia și simțiulu sănetosu alu locuitoriloru din principate nu se va ameți prin nălucirile, ce i le facu unii și alții, și deacă este adeveratu, ce zice o gazetă, că întrarea muscaliloru numai s'a amănatu, iară nu suspinsu, atuncea încă nu au locuitorii să se sperie de unele și altele, cu atăta mai puținu cu cătu mai toate organele publice nici în aceea întemplare nu vedu unu casu de resbelu, căci turcii se voru ținea și atunci numai defensiva. Unu corespundinte din Londona, după ce primește mărturisirea „Timesului” cum că toate aceste pregătiri voru remănea numai pe lăngă demonstrațiuni, zice: De bună seamă împeratulu rusescu va face o promenadă militare peste Prutu. Însă deși astfel iu de paști nu se poate justifica, totuși elu este în oarecare privință a se deosebi de unu actualu dreptei vrăjmășii, fiindcă Moldavia și Romănia stau din o parte subt protectoratulu Poștii, din alta însă alu Rusiei, ele nu facu parte întregitorie a imperiului turcescu în înțelesu străniu. Aru fi dară de doritu, ca turcii și atunci căndu Rusia aru da aceasta lovitură să remănă de malulu dreptu alu Dunărei în defensivă, și se spereze că Namir Pașa, s'au ori cine va avea suprema comandă turcească, va căpăta strănsă inviațiune, a încungiura ori ce contrarietăți, care aru face resbeluri neîncungiurabile, căci principatele și asia nu se potu ținea în contra unei armate precum este a Rusiei. - Decă este vorba de armată nu putemu refăcea nici aceea împregiurare, că pănă căndu gazetele englezești mai vărtosu „Daili News”” iarăși au începutu a buciuma despre poterea armatei turcești, despre spiritulu resbelicu ce domnește în ea, și despre numerulu ei de 488,860, apoi despre o măreță și pre bine întocmită flotă cu o mulțime de tunuri, ș.a., zice unu corespundinte din Malgta cu data din 27 Maiu, că pregărtirile de resbelu, ce se facu din partea Turciei, și se buciumă în lume, acolo nu aru avea mare încredere, acesti turci vorbescu, zice corespundintele, de unu corpu de armată de 80 100,000 care s'aru pune în marșu subt comanda lui Omeru Pașa din Bosnia către Șumla, ca căndu nu aru trebui mai nainte să se îngrijescă de magazine, și depouri de munițiune. Pe hărtie se arată așezarea castreloru de 250,000 redifi la Rușciucu și Brusa prefrumosu, însă noi vremu se vedemu oare acesta însemnată miliție poteseva în faptă pune pe piciore? Deacă veți citi în gazete că flota egipteană s'a chiematu la Constantinopole spre ajutoriu, să nu așteptați sosirea ei, căci ea afară de unele corvete cu aburi este desarmată și necapace de serviciu. Flota turciloru care în faptă se poate aplica conetă din corabie, ce stau în Bosfora, și din flotila lui Ahmed Bei, ce cruciește acuma în Candia, și a fostu în cea mai mare grabă rechiemată. Deacă va veni cu adeveratu la unu resbelu, se va ocupa Constantinopolea, Adreanopolea și Smirna cu puțină osteneală, însă pănă la subpunerea proviincieloru este atunci încă unu drumu îndelungatu, care nu va fi așia ușioru de călcatu precum se crede, căci și Turcia are tocmai asia bine Abdel-Cademi sei ca și Algirulu. Totu aceasta corespundință ne descrie voința Sultanului în privința toleranției în următoriulu modu: În momentulu, în care Sultanulu deblară de nou a realisa ideele sele de toleranțiă către raialele lui grecești, armenești și jidovești, ce le a prochiematu prin hatișerifulu din Ghiuleane, au fostu tocmai contrarii hatișerifului aceia, pe cari elu iau adunatu pe lăngă sine, ca să audă sfatulu loru. De aceea este greu de a crede că marele veziru Mustafa Pașa, și Reșid Pașa voru fi în stare a înființa promisiunele, ce le au făcutu Lordului Redcliffe și D. Delacour. În acestu consiliu figureasă următoariele personalități: Coster pașa. Subt sultanulu Mehmed mai lungă vreme mare veziru, ca unu dușmanu neînpăcatu alui Muhamed Ali, a autatu pe sultanulu într'unu la resbelu asupra lui, care însă precum este cunoscutu s'a sfărșitu cu învingerea lui Ibrahim la Colliah în urmarea cărei veniră rușii la Unchia-Schellesi. Ca unu rusu născutu elu a fostu din Giorgia vindutu ca sclavu a fostu elu necontenitu cunoscutu de amiculu stăpănului seu de mai nainte și pentru aceea ia făcutu procesu Reșid pașa căndu acesta în anulu 1840 a luatu cărma în mănă, și asia i se vindură atunci prețiosele și presentele cele multe, ce le a fostu căpătatu în decursulu vestratului seu îndelungatu. Safetti pașa se judecă mai bine după operațiunele lui fipnanuarie din urmă. După căderea lui Reșid pașa numitu fiindu de ministrulu finanțeloru, a dechlaratu elu, că aceia bani de artiă, ce săntu cunoscuți subt numire de Sehim se potu primi numai cu 20 pere. perdere. Din temere ca să nu scază artia și mai tare a alergatu toată lumea la banchierulu Boltagghi, care se arătă aplecatu a primi și a schimba bani de artiă pentru 80 la sută a prețiului nominale, și apoi ale vinde cu prețulu deplinu. Hafu pașa învinsulu din Nezib. Elu a perdutu atunci bătaia pentru că a ascultatu mai multu de sfatulu unui iman, decătu alu unui generale, care avu nenorocire a fi grauru. Ruța pașa organisatorele Armatei, unu turcu ruginitu fanaticu, ce uraște cu patimă totu ce este frăncescu, prin care elu înțelege creștinii, în esiliu la Parisu. Elu a trimisu în timpulu seu pe Reșid pașa Rauf Pașa iarăși unu reacționariu din școala vechiă. Fuad Efendi. Unu bărbatu din școala noă poartă vina a încălciturei presente. În anulu 1851 trimieu fiindu ca solu la S. Petersburgu,au avutu mai multe convorbiri cu împeratulu care sa folositu de ocasiune, ca se reguleze unele lucruri privitorie la S locuri și a așteptatu mai multu de unu anu înplinirea promisiuneloru lui. Misiunea dată principelui Menciof a începutu cu înlăturarea acestui din postulu seu. Acestia săntu bărbații de statu cu care consulteze sultanulu asupra toleraței creștiniloru, de aceea nu e mirare, că nu vedemu nici unu resultatu fapticu, ci numai promisiuni și trase gole pe artiă! A Întămplări de zile. După conscrierile cele din urmă, zice Loldulu, se află în Monarhia austriacă 3,694,896 locuitori de relegea gr ră seriteană, dintre carii cam 800.000 vinu pe Ardealu. Bătrănului Costev pașa se pune în gură, că aru fii zisu la încheerea Consiliului, ce sa ținutu pentru ultimatulu lui Nencicof,, de ne vomu lăsa săntemu perduți, dă nu ne vomu lăsa săntemu de doeori perduți.” Îndepărtarea agentului Moldo-romănescu Aristarhi a făcutu în Constantinopole mare apăsare. Și batalionulu alu doilea regimentului Bianchi a ținutu la podulu Semeriei o rugăciune pentru cei căzuți și a datu 3 salve. Maiestatea Sea c. r. Apostolică a denumitu pe D. M. Flngher de Rechtborn de vice președinte la suprema judecătoriă alu țere Ardelului. Maiestatea Sea c. r. Apostolică a denumitu pe directorele dela orfanotrofiu teresianu de aici Ioane Ludvicu de coconinu onorariu la capitululu din Beltradu. vestitoriulu romănescu aduce știrea despre sosirea D. Marelui Logofătu alu patrearșiei N. Aristarhi în 31 Maiu la București venindu din Constantinopole. Cum se știe prețulu pămăntului în Ungaria se vede și de aci căci familia Földvari a eciarenduitu pustele sele 11 la numeru cu 160000 fl m. c. mai scumpu decătu pănă acuma. Orașulu Tibociașa, care a plătitu pănă acumă pentru o postă 4000 fl. arendt va plăti pe viitoriu aproape la 12000 fl. m. c.