Telegraful Roman, 1853 (Anul 1, nr. 1-102)
1853-08-05 / nr. 61
” 212 fazan converea cu țeranulu la mesele lui de pepețe. Apoi unde este talentu și aplecare, după primitiulu pedagoriloru, resultatulu întreprinderei gotdeana este în bucurătoriu. Despre musica inegrumentale deocamdată ne mărginimu a zice cumei arăta, că dorimu luu suolegu, ca romănulu nostru după ce'i place a căuta, a judeca și a asculta pe celu ce'i trage cu arculu pe vioră dela furca peptului, să desbrace odată acelu prejudițu ruginitu, în urma căruia elu crede, că a le coprinde cu unu instrumentu de musică, bunăoară cu cetera, flauta, clarinetulu, trimbița, fagotulu ș. a. l. din profesiune, adecă ca să ți cășigi pănea cu acele, este lucru cu rușine. Din causa aceasta elu în patria sea pănă acum nici că suferi, ca prunculu lui, tocma de aru fi și arătatu o viă înclinare către acele, să se deprindă în unulu seau altulu din aceste plăcute instrumente. În vreme ce în Moldavia și Romănia avurămu ocasiune a vedea feciori de boeri esecutăndu cu cea mai mare preisiune alie romănești pe susu enumeratele instrumente. După părerea noastră, nice unu mijlocu, prin care omulu își căștigă pănea de toate zilele, pe cale cinstită, póte fi rușinătoriu. Rușine este a fura, a hoți, a înșela, a perde g tmpulu celu scumpu ca aurulu în lenevire, nelucrare, a căsca gura toată zioa pe ulițele cetății, fără nici o coprindere, seu cum zice totu romănulu, a tăie căniloru frunze. Și apoi de unde și pănă unde ne făcurămu noi atătu de delicați, cu gustu atătu de rafinatu și cu pările așia de subțiri, în cătu de cutare meseriă să nu ne apucămu, pentru că are de a face cu materie greu mirositorie, cu cutare arte frumósă să nu ne coprindemu, că e rușinătoriă și îngrositoriă, în vreme ce națiunile cele mai cultivate, de exemplu englezii, franțezii, germanii să întrecu între sine cu silința de a esploata totă natura, de a se coprinde cu totu soiulu de meserie, și a nu lăsa necău(va urma) tată și necultivată pe nici una din ariile cele frumose. Monarhia Austriacă Transilvania. Sibiiul Aug. Pe căndu depeșele telegrafice din părțile apusene aduceau știrile cele mai alărmătorie de resbelu și se părea că tonulu celu posomărătu ce vinea din Constantinopole, aru fi tare însuflătoriu de giige, sosi odată vestea ce o arătarămu în numerulu trecutu despre primirea proiectului de înpăciuire alu cabinetului nostru din partea țarului. Acuma dară întrebarea iarăși s'a strămutatu în Constantinopole, și este acesta: oare primira și poarta acestu proiectu? De vomu privi că tote știrile din Stambula sunară în zilele trecute într'unu spiritu resbelicosu, și că fanatismulu între Turci și ura asupra creștiniloru pe oră se totu mărește, atuncea aru trebui cu atătu să ne fie mai multu frică că turculu va refusa primirea proiectului, cu că tu după părerea multoru elu aru avea să se temă de o revoluțiune în mijloculu Turciei căndu saru sub pune. Privindu însă mai cu demăruntulu tonulu gazeteloru străine, și anume: Aazeteloru franțuzești care zicu, acesta știre nu va lipsi a face o apăsare bine plăcută, și a justifica programulu de pace a lui „Paisu” precum a și deminți pe acei ziurnali ce predicau resbelulu în gura mare. Diferința ruso-turcească este dintr'o parte așezată, căci nu mai încape îndoială cum că diplomații voru aduce pe Sultanulu se primească proiectulu, și ocuparea principateloru să nu o privească de casa de resbelu. Gazetele englezești, a căroru judecată despre știrile cele mai noue se aștepta cu încordare, ne spunu că aceste știri au arătatu cea mai bună măluință în barcă, deși ele însuși a primito cu ceva recelă, fiindcă ele nu se încredu știriloru acestora, pănă nu voru vede deșertate principatele de oștiri, care lucru vezi bine, că după pregătirile ce le au făcutu rușii acolo, nu ni se pare a fi pre ușioru. Timesulu zice: Pănă căndu oștirile rusești voru ținea ocupată o parte a imperiului turcescu este vătămatu dreptulu de statu alu Europei într'unu modu flagrante, și arangeamentulu nou trebue să ridice perfectu unu statu, ce stă cu totulu în contra păcii Europei, și independinții orientelui „Privindu din alta parte, cum că în Constantinopole a slobozitu sultanulu în 10 Aug. e. n. unu manifestu care este îndreptatu către poporu fără osebire de relițiune, ne însuflă speranță, că causa acesta se va complana cu atăta mai sunt, cu cătu sultanulu după ce aragă, că și șiua Rusiei este o amenințare a independinței și întrebtatei Tsitiei, provocă pe tute poporele spre aperarea ei, degă nn Garu suce de a complana aceste siferințe. În vorbele aceste de prevoru cei mai mulți a privi că și porta aru ai aplecată a se sub și în sfărșitu nici că are alta ce face, căci după ce poterile, care amu trecutu pe partea ei s'au învoitu cu proiectulu Austriei, nu remăne alta nici porții, decăzu să muște în mărulu celu acru, deși îi va constrănge gura. Mai bine însă cu gura strinsă decătu cu capulu spartu. Brașovul Aug. e.n. Despre ființa de față a Serenității Sele Gubernatorelui militare și civile principelui Svartepbergu în Timișu, s'a trimisu „Mesagerului sibianu” următorea știre: Personele oficiolateloru de graniță cu alți DD, ofițeri și amploiați din brașovu s'au adunatu naintea cazarmei spre întimpinarea Serenității Sele, către 4 ore spei înaltulu Sepe și au primitu cu adăncă reverință. Serenitatea Sea observă, că dorește mai nainte a lua în vedere noulu drumu din predelu, apoi să cerceteze edificiele erariali, mai vărtosu întrebă principele de capelă, cărea vrea să facă cea din fără visită, în comitivă numeroase sui predelulu, și Serenitatea Sea mersă pănă la puntulu de graniță la pichetulu romănesculu, unde amploiații vănei romănești avură onore a se representa principelui. La întortere luă Serenitatea sea noulu drumu, cu de amăruntulu în vedere, și enuntie D. r. n prentru ghiimez a sa îndestulire. Drumulu va fi jinutu sulu acestoru doe lune cu totulu pre După ce.. sea a coborătu predululu, a zvetu comitatu de preotulu Carantinei la capelă unde după dorulu principelui i s'a datu binecuvăntarea, s'a făcutu o apăsare afundă în toată comunitatea, căndu a văzutu acesta pe Serenitatea sea îngenunchindu ca și ea, și adăncu aplecată a primi cu mare devoțiune binecuvăntarea și a da ecsemplu frumosu arătăndu cea mai mare devoțiune către S taină. Deși timpulu era ploiosu totuși a tertetatu principele tote localitățile cu atențiune și a izprăvitu acesta treba dabea pela 87/ore sera căndu apoi s'a întorsu iarăși înderăptu la Brașovu. Austria. Viena 10 Augustu e. n. Astăzi către seară la 6 ore s'a sevărșitu în biserica castelului din Șepbrun cu o cerimoniă solemne cununia de procurațiune a D. Arhiducesei Maria Henrieta cu principele Leopoldu din Belgia, Duca de Brabantu, Maiestatea Sea împeratulu și preînaltele mădularie ale familiei s'au adunatu nainte de 6 ore în sala tronului, și la 6 oare purceseră la biserică subt premergerea statului de curte, ce era deplinu adunatu în sala mare, prin apartamente, unde gardele împerătești formară spalie. Mai nainte merseră toți Arhiducii, nemijlocitu după ei Maiestatea Sea însuși, de laturi generalele Adjutante M. C. L. Contele de Grioe, și Supremulu Camerariu conte e Landecoro vechi. Înălțata miresă mersă după premergerea statului de curte alu sea încongiurată de toate Arhiducesele ce se aflară atunci în Viena, și urmărită de damele curții în serviciu. Garda împărătescă servea de amăndoe părțile preînnalteloru persoane de comitivă accesoriă. Înaintea întrărei bisericei înpodobite serbătorește în timpină D. Principe Arhiepiscopu din Viena subt resunetulu trimbițiloru și alu timpaneloru în fruntea multoru preoți preînalta curte. După ce Maiestatea Sea împeratulu s'a așezatu subt baldachinu, au pășitu D. Arhiducesa Maria Henrica, și Arhiduca Carolu Ludovicu ca procuratorele înălțatului mire la altariu, și celelalte persoane se așezară pe scaunele sele, în a căroru frupte erau acele a napciului apostolicu, și a ambasadorelui ecstraordinariu alu Belgiului. După sfintele cerimonie, ce le sevărși D. Principe Arhiepiecopu, s'a căntatu cănturu de laudă a lui Ambrosiu de capela de susică a curții, și după aceea s'a datu binecuvântarea sontificale, apoi părăsiră preînaltele persone subt resupetulu trimbițeloru și alu timpaneloru biserica, ca să se întorcă înderăptu în te, iară batalionulu regementului principe de Svartenbergu, cera așezatu în piața clotelului, dedu trei salne. După i. a fostu cercu în galerie, la care s'au adunatu t'tă nobleța cattate de curte și corpulu diplomaticu întregu. - t -