Telegraful Roman, 1853 (Anul 1, nr. 1-102)

1853-08-05 / nr. 61

” 212 fazan converea cu țeranulu la mesele lui de pepețe. Apoi unde este ta­­lentu și aplecare, după primitiulu pedagoriloru, resultatulu în­­treprinderei gotdeana este în bucurătoriu. Despre musica inegrumentale deocamdată ne mărginimu a zice cumei arăta, că dorimu luu suolegu, ca romănulu nostru după ce'i place a căuta, a judeca și a asculta pe celu ce'i trage cu ar­­culu pe vioră dela furca peptului, să desbrace oda­tă acelu preju­­dițu ruginitu, în urma căruia elu crede, că a le coprinde cu unu instrumentu de musică, bună­oară cu cetera, flauta, clarinetulu, trimbița, fagotulu ș. a. l. din profesiune, adecă ca să­ ți cășigi pănea cu acele, este lucru cu rușine. Din causa aceasta elu în patria sea pănă acum nici că suferi, ca prunculu lui, tocma de aru fi și arătatu o viă înclinare către acele, să se deprindă în u­­nulu seau altulu din aceste plăcute instrumente. În vreme ce în Moldavia și Romănia avurămu ocasiune a vedea feciori de boeri esecutăndu cu cea mai mare pre­isiune alie romănești pe susu e­­numeratele instrumente. După părerea noastră, nice unu mijlocu, prin care omulu își căștigă pănea de toate zilele, pe cale cin­­stită, póte fi rușinătoriu. Rușine este a fura, a hoți, a în­­șela, a perde g t­mpulu celu scumpu ca aurulu în lenevire, nelu­­crare, a căsca gura toată zioa pe ulițele cetății, fără nici o co­­prindere, seu cum zice totu romănulu, a tăie căniloru frunze. Și apoi de unde și pănă unde ne făcurămu noi atătu de delicați, cu gustu atătu de rafinatu și cu pările așia de subțiri, în cătu de cutare meseriă să nu ne apucămu, pentru că are de a face cu materie greu mirositorie, cu cutare arte frumósă să nu ne co­­prindemu, că e rușinătoriă și îngrositoriă, în vreme ce națiu­­nile cele mai cultivate, de exemplu englezii, franțezii, germa­­nii să întrecu între sine cu silința de a esploata totă natura, de a se coprinde cu totu soiulu de meserie, și a nu lăsa ne­cău­­(va urma­) tată și necultivată pe nici una din ariile cele frumose. Monarhia Austriacă Transilvania. Sibiiu­l Aug. Pe căndu depeșele telegrafice din părțile apusene aduceau știrile cele mai alărmătorie de resbelu și se părea că tonulu celu posomărătu ce vinea din Constantinopole, aru fi tare însuflătoriu de giige, sosi odată vestea ce o arăta­­rămu în numerulu trecutu despre primirea proiectului de înpă­­ciuire alu cabinetului nostru din partea țarului. Acuma dară în­­trebarea iarăși s'a strămutatu în Constantinopole, și este a­­cesta: oare primira și poarta acestu proiectu?­­ De vomu privi că tote știrile din Stambula sunară în zilele trecute într'unu spiritu resbelicosu, și că fanatismulu între Turci și ura asupra crești­­niloru pe oră se totu mărește, atuncea aru trebui cu atătu să ne fie mai multu frică că turculu va refusa primirea proiectului, cu că tu după părerea multoru elu aru avea să se temă de o revoluțiune în mijloculu Turciei căndu saru sub pune. Privindu însă mai cu demă­­runtulu tonulu gazeteloru străine, și anume: A­azeteloru franțuzești care zicu, acesta știre nu va lipsi a face o apăsare bine plăcută, și a justifica programulu de pace a lui „Paisu” precum a și deminți pe acei ziurnali ce predicau resbelulu în gura mare. Diferința ruso-turcească este dintr'o parte așezată, căci nu mai încape îndoială cum că diplomații voru adu­­ce pe Sultanulu se primească proiectulu, și ocuparea principate­­loru să nu o privească de casa de resbelu. Gazetele englezești, a căroru judecată despre știrile cele mai noue se aștepta cu în­­cordare, ne spunu că aceste știri au arătatu cea mai bună m­ălu­­ință în barcă, de­și ele însuși a primito cu ceva recelă, fi­­indcă ele nu se încredu știriloru acestora, pănă nu voru vede de­­șertate principatele de oștiri, care lucru vezi bine, că după pre­­gătirile ce le au făcutu rușii acolo, nu ni se pare a fi pre ușioru. Timesulu zice: Pănă căndu oștirile rusești voru ținea ocupată o parte a imperiului turcescu este vătămatu dreptulu de statu alu Europei într'unu modu flagrante, și arangeamentulu nou trebue să ridice perfectu unu statu, ce stă cu totulu în contra păcii Europei, și independinții orientelui „Privindu din alta parte, cum că în Constantinopole a slobozitu sultanulu în 10 Aug. e. n. unu manifestu care este îndreptatu către poporu fără osebire de relițiune, ne însuflă speranță, că causa acesta se va complana cu atăta mai sunt, cu cătu sultanulu după ce aragă, că și șiua Rusiei este o amenințare a independinței și întreb­tatei Tsitiei, provocă pe tute poporele spre aperarea ei, degă nn Garu suc­e de a complana aceste siferințe. În vorbele aceste de pre­­voru cei mai mulți a privi că și porta aru ai aplecată a se sub și în sfărșitu nici că are alta ce face, căci după ce poteri­­le, care amu trecutu pe partea ei s'au învoitu cu proiectulu Austri­­ei, nu remăne alta nici porții, decăzu să muște în mărulu celu a­­cru, de­și îi va constrănge gura. Mai bine însă cu gura strinsă decătu cu capulu spartu. Brașovu­l Aug. e.n. Despre ființa de față a Serenității Sele Gubernatorelui militare și civile principelui Svartepbergu în Timișu, s'a trimisu „Mesagerului sibianu” următorea știre: Personele oficiolateloru de graniță cu alți DD, ofițeri și am­­ploiați din brașovu s'au adunatu naintea cazarmei spre întimpi­­narea Serenității Sele, către 4 ore spei înaltulu Sepe și au pri­­mitu cu adăncă reverință. Serenitatea Sea observă, că dorește mai nainte a lua în vedere noulu drumu din predelu, apoi să cer­­ceteze edificiele erariali, mai vărtosu întrebă principele de cape­­lă, cărea vrea să facă cea din fără visită, în comitivă numeroase sui predelulu, și Serenitatea Sea mersă pănă la puntulu de gra­­niță la pichetulu romănesculu, unde amploiații vănei romănești avură onore a se representa principelui. La întortere luă Sere­­nitatea sea noulu drumu, cu de amăruntulu în vedere, și enuntie D. r. n prentru ghiimez a­ sa îndestulire. Drumulu va fi jinutu sulu acestoru doe lune cu totulu pre După ce­­.. sea a coborătu predululu, a zvetu co­­mitatu de preotulu Carantinei la capelă unde după dorulu princi­­pelui i s'a datu binecuvăntarea, s'a făcutu o apăsare afundă în toată comunitatea, căndu a văzutu acesta pe Serenitatea sea îngenun­­chindu ca și ea, și adăncu aplecată a primi cu mare devoțiune bine­­cuvăntarea și a da ecsemplu frumosu arătăndu cea mai mare de­­voțiune către S­ taină. De­și timpulu era ploiosu totuși a tertetatu principele tote localitățile cu atențiune și a izprăvitu acesta treba dabea pela 87/ore sera căndu apoi s'a întorsu iarăși înderăptu la Brașovu. Austria. Viena 10 Augustu e. n. Astăzi către seară la 6 ore s'a sevărșitu în biserica castelului din Șepbrun cu o ceri­­moniă solemne cununia de procurațiune a D. Arhiducesei Maria Henrieta cu principele Leopoldu din Belgia, Duca de Brabantu, Maiestatea Sea împeratulu și preînaltele mădularie ale fami­­liei s'au adunatu nainte de 6 ore în sala tronului, și la 6 oare pur­­ceseră la biserică subt premergerea statului de curte, ce era de­plinu adunatu în sala mare, prin apartamente, unde gardele îm­­perătești formară spali­e. Mai nainte merseră toți Arhiducii, nemijlocitu după ei Maiestatea Sea însuși, de laturi generalele Adjutante M. C. L. Contele de Grio­e, și Supremulu Camerariu conte e Landecoro vechi. Înălțata miresă mersă după premer­­gerea statului de curte alu sea încongiurată de toate Arhiducesele ce se aflară atunci în Viena, și urmărită de damele curții în serviciu. Garda împărătescă servea de amăndoe părțile preîn­­nalteloru persoane de comitivă accesoriă. Înaintea întrărei bi­­sericei înpodobite serbătorește în timpină D. Principe Arhiepi­­scopu din Viena subt resunetulu trimbițiloru și alu timpaneloru în fruntea multoru preoți preînalta curte. După ce Maiestatea Sea împeratulu s'a așezatu subt baldachinu, au pășitu D. Arhidu­­cesa Maria Henrica, și Arhiduca Carolu Ludovicu ca procuratore­­le înălțatului mire la altariu, și celelalte persoane se așezară pe scaunele sele, în a căroru frupte erau acele a napciului a­­postolicu, și a ambasadorelui ecstraordinariu alu Belgiului. Du­­pă sfintele cerimonie, ce le sevărși D. Principe Arhiepiecopu, s'a căntatu cănturu de laudă a lui Ambrosiu de capela de susică a curții, și după aceea s'a datu binecuvântarea sontificale, apoi părăsiră preînaltele persone subt resupetulu trimbițeloru și alu timpaneloru biserica, ca să se întorcă înderăptu în te, iară batalionulu regeme­ntului principe de Svartenbergu, c­era așezatu în piața clotelului, dedu trei salne. După i. a fostu cercu în galerie, la care s'au adunatu t'tă nobleța cattate de curte și corpulu diplomaticu întregu. - t -

Next