Telegraful Roman, 1853 (Anul 1, nr. 1-102)
1853-11-25 / nr. 93
Mi teplograeulu ese de doi ori pe pseptemănă: Mercurea și Sămvăta. Prenumerațiunea se face în Sibiu la espeditura foiei, pe aflată la C. R. pește, cu bani gata, prin scrisori aruncate, adresate către N2 94. Pp.MMI VIÎ espeditură. Sibiiu 25. Noemvre 1833. Prețiulu prenumerațiunei pentru Sibiu este pe anu 7. fl. m. c.. ear pe o jumătate de anu 3. fl. . cr. Pentru celelalte părți ale Transilvanii și pentru provinciele din Monarhiă pe unu anu 8. fl. ear, pe o jumătate de anu 4. fl. Inseratele se plătescu cu 4. cr. mirulu cu slove și cr. anului Depeșe telegrafice. Berlinu 28 Noem. c. n. D. Ministru președinte de Manteifeleu a deschisu la 12 ore camerele. Partea din tăiu a cuvăntărei, cu care lea deschisu a atinsu trebile din lontru. În privința întrebărei pentru scumpete este de lipsă susținerea negoțiațiunei libere. La sfărșitulu cuvăntării zice D. Ministru președinte, consultările începu într'unu punctu alu timpului căndu îngrijirea capătă valore, că pacea europeană, ce se păstră pănă acuma s'aru pote turbura prin încurcăturile orientali. Stăpănirea nu vre și nu poate ascunde, cum că îngrijirea este bazată pe fapte, ea însă privește cu încredere în viitoriu. Prusia sprijinită pe toterea propriă a sta și în conșciințeză despre ea, ca și pănă acuma, asta și de acum înainte va continua în toate părțile acele năzuințe active, ca să dee lucrului de pace și de cumpătare în acesta trea de urmări întrebare o limbă atătu de neatărnătoriă, cătu și nepărtinitoriă. De voru lua însă orice versiune aceste evineminte, providenția a pusu pe regele în fruntea unui apărătoriu, prin omoarea patriei rădicatu, unicu poporu, și stăpănirea va lua la tote, ce va fi chrămată a întreprinde, numai adeveratulu interesu alu țerei, care este nedespărțitu de acelu alu coronei spre direcțiunea lucruriloru sele. Londonu 28 Noem. în unu consiliu secretu, ce ea ținutu subt președința Maiestatei sele s'a hotărătu amănarea parlamentului pănă la 3 Ianuariu. După depeșele telegrafice din București din 16 Noem, a fostu ajunsu principele Gorceacof în ziua aceea în Giurgiu unde a inspiționatu trupele. Turcii au părăsitu în fuga mare insula mocanulu și s'au retrasu la Rusciucu. În Calafatu își ținu posițiunea de mai nainte. Baronele Budberg care este denumitu de comisariu ecstraordinariu pentru Moldavia și Romănia, se afla după știrile mai prospere în 15 Noem. încă în Petersburgu, consulele generale de aici este denominatu de vice-președinte alu Romăniei. Campania ruso-turcească de la anulu 1810. mă oiurnalele de „Delta” aruncă în unulți din numerii sei din urprivire asupra resboiului ruso-turcescu dela anulu 1810 și ne spune, cu ce greutăți avură a se lupta muscalii atunci mai nainte de a pute încheie lupta pe cale cinstită. Principele Bagration primi la anulu 1810 dela împeratulu Alecsandru o altă aplicațiune și comanda primariă asupra armatei rusești de la Dunăre se dede în măna contelui Camenschi. Generalele acesta tocma atunci cuprinsese Finlandulu și cu prilegiulu acela desfășurase strălucitorie talente militari. În Petropole se măguleau omenii chiaru cu nădejdea, că cu vreme pe acestu generale îlu voru pote opune împĕratului Napoleone. Contele Camenschi, ca unu omu tineru, întreprinzetoriu și deșteptu ce era. Însă unu resboiu în contra turciloru, are merite foarte frumoase, chiaru și atunci, căndu osmanii, ne vrându a urma tactica europeană, se luptau după datina loru vechiă în mase neregulate, însă cu cea mai mare amărățiune, era împreunatu cu cele mai cumplite greutăți. Ori cătu ti băte, ei totu se aflau iarăși în numeru completu pe cămpulu bătăliei, și la sfârșitulu unei campanii îndelungate, a unei campanii multu ostenitoarie rușii nu isprăviseră alta ceva, de cătu că cuprinseră căteva fortărețe în Bulgaria și acum erau siliți a se retrage peste Dunăre în Romănia spre a se așeza în cartelele cele de iarnă, se ține de cele mai grele resboie. Principele Bagration are să mulțămiască numai la desorganisațiunea ce a întratu în oastea turcească în urma turburăriloru făcute de către Ianicari, în anulu 1809 a luatu în a sea potere șapte fortărețe de la Dunăre, care s'au închinatu din lipsa munițiunei. Sângură Brăila s'a împrotmtu doue lune și a suferitu mai multe asalte, dintre care numai unulu i a constatu pe muscali 6000-7000 feciori, mai după ce fortăreața 'și consumă totă munițiunea, o cruță nice în privința unoru cuiburi ticălose, nice unu ingineru Astfeliu de locuri din Europa nu le aru ține vrednice de o apărare, se ținu căte odată doue pănă în trei septăși fiindu că omulu nu le poate lăsa neatinse la spatele sele, așia ele pricinuescu beli ducelui multă perdere de timpu întărzie operăciunile lui. Împregiurarea aceasta a făcutu în mai multe rânduri cruce peste râvna cea resboiasă a grafului Camenschi și a fostu causa de elu făcu mai multe greșele în lucrările sele. Cu pacea dela Tilsitu muscalii și îmulțiră armata loru dela Dunăre, și aveau în anulu 1810, după cum se spune, 110,000 ostași, unu numeru, care alăturăndulu cu isprava ce s'a căștia fi exageratu. În zilele cele din tere ale lui Marțin generalele Camenschi trecu Dunărea pe la Hârșova în fruntea unei armate de 60,000 feciori, unde principele Bagration în campania de mai nainte făcuse unu capu de podu adecă săpase șanțuri tari în partea cealaltă a Dunărei prin care se apera podulu ce și lu făcuse peste Dunăre. În deșertu se aruncă seraschieriulu cu graba la Basargicu o fortăreață lăsată în stare cam desolată. Fiindu că marele veziru Chioru-Pașa se închisese în castrele dela Șumla, așia contele Camenschi în mersulu seu către bulgaria n'a aflatu nice unu dușmanu înaintea sea și a pututu să pună măna pe mai multe locuri însemnătoare. Zicu, Rasgradu și Turtucaia Obsidiunea de la BasarAcesta din urmă ave să sprijiniască armatei trecerea peste Dunăre pe la Oltenița. Turtucaia ce se află pe o culme de delu, a fost cotropită de bombele muscălești și silită după o obsidiune de douezeci de zile ca să se închine. Totdeodată și obsidiunea Silistriei, care s'a fostu întreruptu în timpulu de iarnă. Obsidiunea acestoru doue fortărețe și a altora căteva locuri mai mice a datu de lucru armatei rusești în timpu de trei lune. Se apropie luna lui Iuniu și Basargiculu și cu Silistria încă totu se mai ținea. Seraschierulu Pehlivanu apăra cu bărbăție aceste locuri, întreprinse escursiuni dese, și deși se respingea totdeuna, totuși eră vinia la atacu. Două corpuri muscălești de armată se așezară în o escursiune ce oăcu cu 1200 ostași de ai sei, a devenitu prinsu, prin care împregiurare garnisona s'a descurăgiatu cu adeveratu, fără ca gubernătorele să se moaie; elu lăpădă toată închinarea ce i se propuse. În urmă la 3 Iuniu rușii coprinseră fortăreța cu asaltu, perzăndu mulțime de ostași. Scoțându afară 600 de bărbați, carii se închiseră într'o clădire solidă și apoi de acolo capitulară, totă garnisona a fostu silită să trecă Înd principele Eugenu și Montecuculi, miți austriaci, gatu, apare au fostu zisu, gubernătorele subt Turcii păstrează care nu măne, trage doi generali renucă unu resboiu în contra turciloru căci elu deveni bătutu și silitu a se recondițiuni forte la Rassova înaintea lui giuruiu Basargicului, se începuse întreprinse de nou Bravulu seraschieru de împreună cu toți locuitorii la cum că Nuse închină onorifice pentru garnisonă, întru apărarea locuriloru tari o perseveranță, pe care și i