Telegraful Roman, 1854 (Anul 2, nr. 1-80)

1854-09-15 / nr. 73

e Telegrafulu ese de doi ori pe septemănă: Mercurea și Sămbăta.­­ Prenumerațiunea se face în Sibiu la espeditura foiei, pe afoa­­ră la C. R. pește, cu bani gata, prin scrisori francate, adresate către espeditură. Prețiusu prenumerațiunei pentru A Sibiu este pe anu 7. fl. m. c.; car - sibi­lă 15. Septembre 1844. ---.--. pe o jumătate de anu 3. fl 30. cr. pren­tru celelalte părți ale Transilvanii și pentru probințiele din Monarhiă pe unu anu 8. - ear pe o jumătate de anu 4. - Inseratele se plătescu cu­­ cr șirulu cu slove mici. Pentru prunc. și țeri străine pe unu anu 12 f. ne 7, anu 6 f. m­c. (IS Sculu ). Depeșe telegrafice. Iași 15 Septem. e. n. Principele Gorșacof care merge măne către Sculeni, a predat ori administrațiunea țerei statului administrativu subt președința marelui logofătu și ministrului din lentru Constantinu Sturza. În ofițiilu ce a slobozit generalulu Budberg către acesta svatu se chiamă luarea aminte a lui a păzi în cualitatea acesta legile care încă sănt în vigoare și statutele țerei, și a căuta ca și alții să le păzescă. Ariergarda ruse­­scă a trecutu mai totă Prutulu, de lungulu acestui fiu se așează carantini, și se strică podurile, să între în Moldova au mers spre întimpinare la Folticeni, Telgieși și Oituzu comisari, ca să îngrijească pentru promisiunea lor și li sa făgăduitu cu cea mai mare buna voință ale sprijini întru tote. Trupelor austriace, care au un deșertu le vei căuta. Îndată figura lui, Îndată trupulu omului împreună nește daruri, care la seare care nu se târește pe pământu, nici îmblă în patru brânci, ci se înalță cu privi­­rea către ceru și în tote părțile, măna lui, care este făcută cu atăta măiestriă și prin care elu este în stare a întreprinde lu­­cruri, ce altă făptură nu le poate sevârși de locu, pe lăngă a­­cesta putință de a lăcui subt ori­ce însușire a aerului, pe lăngă leulu celu din deșerturile cele nisipose și arzătorie ale Africei, întocma ca și în zona cea frigurosă de subt poli, unde cetele animalelor se mărginescu pe lăngă urșii cei albi, mai încolo precelința ce o are, de a nu se mărgini numai pe lângă unu a­­pumitu mijlocu de vieță, ci de a se folosi atăt de materie ve­­getabili, căt și de cele animali, toate aceste sănt daruri, ca­­re omulu le are peste toate celelalte făpture necuvăntătorre pre pămăntu. Căt de slabu este omulu care s'a desvoltatu numai trupește, 8,000 turci în 14 acesteea la Eupatoria 40 de mile de mare spre nte lungă unele din soarele cele sălbatice­ elu în deșertu i'ar nordu-vestu dela Sebastopole, și sau pusu în mișcare către Se­­bastopole. O parte din corăbiele de transportu s'a întorc de locu la Varna, ca să ducă la Crima și cele 14,000 reserve fran­­țuzești, ce se află la Varna. c constantinopole 11 Sep. Unu preînaltu Hat-Humaiuu spre a aplica străinu tansimatulu, sa slobozitu. Unu consiliu nou sau așezat în acesta îndreptare spre a consulta despre deplina întrebuințare a dispuse b­ unelor de legi, spre întărirea poterei gu­­berniului, spre înaintarea bunului obștescu, spre manuducerea drep­­tății în toate causele, spre consolidarea finanțelor, și spre înbunătățirea sortei supușilor tuturor. Rumperea legătuinței di­­plomatice cu Persia erăși se negă. Căpitanulu franțuzescu Ma­­pust este trimisu de principele Napoleone cu 12,000 de puște pen­­tru Șamil și a și plecat la Circasia. Ambasadorulu grecescu a sositu aicea. Fuad Efendi este rechi­matu din Tesalia. Flotele aliate să fie ajunsu alaltă eri­naintea Odesei, mai tărziu s'au vă­­zutu la insulele serpentine. Desbarcarea trupelor are să urme­­ze la Eupatoria. Vaporulu austriacu „Custoța” are să facă în toată săptămăna o călătoriă la marea negră. *” Trapezuntu­l Sep. Transporte militare englezești sau trimis de aicea la Carfu, Persia să fie amenințată de turcomani care­ ar fi și luat fortărețele Merv și Meșed. Nu de­parte de Erzerumu sau aprins 70 vase de iarbă de pușcă, ce era destina­­tă pentru armata operativă. * Copenhaga 20 Septem. O procuiămățim­e a admiralilor flotelor aliate oprește locuitorilor de pe insulele Alande toată negoțiațiunea cu rușii. *”Brașovu 20 Sept. C.­r. Comisariu civile pentru princi­­patele danubiane pleacă mine spre București, unde va sosi în 22. D. Gr. de Artileriă de Hes a plecat în 18 din Brașovu, a fost primitu la graniță sărbătorește, va petrece doue zile în Ploeț­, și în 22 va întra în București. nismulu animalelor cu cela alu plăntelor. Însă precum se în­­nalță animalulu prin capacitatea de a se mișca de sine, peste ho­­tarele plăntelor, care numai vegeteză, tocma așa este de mare deosebirea între omu și între bestiă, fiind că acela are în lă­­untrulu seu o putere de a se desăvârși pe sine și secsulu seu, care la acesta'i lipsește cu totulu. Toate plasele de animale vor remănea și peste mii de ani totu aceea ce au fost înainte de a­­cesta cu mii de ani. Vulpea cea deșteptată și maima cea mai a­­geră nu va naiita secsulu seu la perfecțiune nice cu unu firu de peru. Cu totulu altfeliu merge treba la omu. Cercarea și per­­fecționarea lui așa zicănd numai cunoaște margini. Și ceea ce a­­flă și descopere unu omu, nu'i folosește numai lui, ci tuturor generațiunilor viitorie, căci omulu are capacitatea de a străplăn­­ta aflările și iscusințele sale la urmașii sei cei mai de­parte, apoi aceștia încă au darulu de a trage din acele folosuri și de a desevârși aflările acele pănă în nemărginitu. Și toate arată în omu, că elu este născut de a merge tot mai departe cu a sa perfecțiune, privim acum la decursulu desvoltărei. Precum la prunculu celu micu poterile sufletului se desfă­­șură mai încetu și mai tărziu decăt cele ale trupului, tocma așa merge lucrulu și cu generațiuni întregi. Negreșitu, că au trebuitu să trecă multe sute de ani, pănă cănd omenii au înce­­putu a'și cunoaște puterile sale cele înțelesului, ale prețui și a se folosi de acele. Prin urmare veacuri au trebuit să treacă, pănă ” Constantinopole 16 Sep. După știrile ce au venit ai­­cea au sosit trupele aliate 25,000 franțezi, 25,000 englezi și Omulu și întâia lui pășire spre desvoltare. Omulu cănd se naște, este ființa cea mai slabă și mai lip­­sită de ajutoriu pe acestu pământu. Ami trebue să treacă, pănă cănd să fiă elu în stare a se folosi de puterile trupului seu, a­ și mulțămi întăiele trebuințe fisice. Însă de­și grupulu omului se desfășură și desvoltă mai încetu, noi în elu aflăm daruri și toteri, care în altă ființă necuvântătoare pe lume nu se află de locu­ seau nu în aceea mesură în care le are omulu, încerca a se lupta numai prin poterile sale cele trupești cu leulu și cu tigrulu, cu elefantulu și altele ca aceste, lângă darurile cele trupești are și altele sufletești. Însă elu pe aceste se desvoltă mai tărziu, însă sănt multu mai prețuite și mai nobili de căt cele ale trupului, numai aceste îlu înalță peste toate ce­­lelalte ființe căte se mai află pe pămăntu. În modulu acesta ne convingem, cum că omulu nu numai se ține de o plasă mai înaltă a animalelor, ci că nemulu­lui este unu soiu de ființe de unu rangu mai înaltu, celu puținu cu atătu mai înaltu peste împerăția animalelor, cu căt aceasta este mai înaltă de­căt împerăția plantelor, și aceasta eră și mai pre­susu de­căt împerăția mineralelor. flăm În organismulu trupului și în­trebuințele cele zirești a­­ce e animalelor, dreptu o rudire a structurei omenești cu organismulu celu puținu atăta rudire, cătă este și între orga­­S. .

Next