Telegraful Roman, 1855 (Anul 3, nr. 1-103)
1855-06-11 / nr. 46
.34 punct, a întrebat el daca Statele germane străbătute de Dunăre, și mai cu seamă Bavaria, vor fi reprezentate la comiste. Baronul Procheșa răspune că ecsistă între Austria și Bavaria convenții privitoare la navigația cursului de sus al răului, și că acum nu era vorba decât a regula navigația Dunării de jos. Proiectul propus în art. 6-lea, de a neutraliza delta Dunării, pe cât aceasta va fi trebuincioasă la sloboda lucrare a comisiei permanente, fu lepădat de înputerniciții rusești, prințul Gorșacof zicând că nu se va îndupleca la o învoire care ar semăna unei desproprietări piezișe. La planul propus care dă membrilor comiesiei permanente privilegiul pe eeiteritorialitate, prințul Gorșacov făcu băgarea de seamă că aceasta ar fi a aplica Rusiei un princip ce nu e aplicat decât porturilor din Levante. Lordul Ion Rusel face băgarea de seamă că, daca nici una din aceste combinații nu ar fi priimită, ajunge de neapărată trebuință a hotărâ și enumăra cu ccsactitate atribuițiile și drepturile comisiei permanente. Prințul Gorșacof răspunse că se învoește bucuros asupra acestui punct, și că crede de a sa datorie a declara formal că toate observațiile ce avu prilejiu a face în decursul desbaterilor, nu ținteau nici de cum a opri în oricare chip sloboda navigație a Dunării, căreia, din potrivă, Rusia dorea a vedea hândurlă ceva mai desăvârșită desvoltare. În privința chestiei desbătută în aceasta seanță, împoternicitul otoman a păstrat aceeași rezervă ce a exprimat în seanța trecută. Împuterniciții hotărâră a împărți membrilor planul propus de baronul Procheș, și de a-l lua în cercetare în seanța viitoare. (Urmează iscăliturile). Adusul la Protocolul IVII. Desvoltarea punctului 2-lea. 1-iu. luat parte, așezând prin art. 108--416 printipii care au a regula navigația asupra comunicațiilor litorale care străbat deosebite State, puterile continente găsescu de cuviință cu reciprocitate a simula că pe viitor acești principi vor fi asemenea aplicați și la partea de jos a Dunării la punctul unde acest râu devine comun al Austriei și al imperiului otoman pănă în mare. Aceasta punere la cale va forma pe viitor o parte din dreptul public european și va fi garantizat de către toae părțile contrăgătoare. 2-lea. Aplicația acestor principi trebue să aibe cu desăvărșire de scop de a înlesni comerțul și navigația astfel încât navigația pe această parte a Dunării să nu fie supusă la nici o pedecă nici plată ce p ar fi într'adine așezată prin stipulațiile din urmă; cu toate acestea privilegiile și scutirile întemeiate pe tractatele vechi sau pe capitulații din vechime cu Statele litorale acestei părți a răului, vor fi păzite nestrămutat pe viitor, prin urmare nu se va lua asupra a toată întinderea Dunării sus zice, nici o plată subt cuvânt de navigație pe acest râu, nici vreun drept de la mărfurile aflate pe bordul , și nu se va aduce nici o pedică slobodei navigații. Măsurile de preîngrijire ce se vor socoti neapărate, în ceea ce privește vama și carantina, se vor mărgini la ceea ce e de neapărată trebuință, și vor fi puse în armonie cu trebuințele slobodei plutiri. 3-lea. Spre a face să piară piedica cea mai de căpetenie a plutirei pe Dunărea de jos, lucrările trebuincioase se vor întreprinde și sfârși în cel mai scurt soroc putincios, atât cu scop de a curăți gura Dunării de straturile de nisip ce împiedecă plutirea, cât și de a ridica și toate celelalte pedici materiale de din susul râului, în cânt trecerea celor mai mari vase neguțătorești pănă la Brăila și Galați să fie scutită de primejdiile, pedicile și perderile împrotiva cărora s'a luptat pănă acum. Pentru acoperirea cheltuelelor trebuincioase la aceste lucrări și așezăminte, neapărate asigurării și înlesnirei plutirei, o taclă cuviincioasă se va lua dela vasele ce vor pluti pe Dunărea de jos, cu condiție intre bine ca subt aceasta privință cum și subt oricare alta, steagurile spațiilor să fie tractate pe acelaș picior de egalitate. 4A-lea. Punerea în lucrare și controlul stipulațiilor așezate la articulii de mai sus, vor fi puse subt garanția Europei; puterile continente vor numi îndată după încheierea păcii delegați cari, după ce vor cerceta localitățile, vor înfățișa representanților ziselor puteri, adunați în conferință, un raport ecract și deslegat asupra pedicilor de astăzi aduse slobodei navigății pe Dunărea de jos, cum și asupra lucrărilor și mijloacelor ce urmează a se întrebuința spre nimicirea lor. Acești delegați, lucrând în calitate de sindicat european, vor așeza și bazele unei legislații regulate și unei poliții de rău și mare, care după ce se vor întări de puterile continente, vor avea pe viitor puterea de legiuire întru ceea ce privește navigația Dunării de jos. Fiecare din părțile contrăgătoare va avea dreptul de a pune de stație unul sau doă vase de resboiu la gura răului. 5-lea. Sindicatul european, pe căt va fi chemat a lucra ca autoritate esecutivă, va fi alcătuit conform stipulațiilor Congresului de Viena, din delegați ai Statelor litorale ale râului. Această comisie esecutivă va fi permamentă și va purta titlul de Comisie pentru navigația Dunării de jos. Aceasta comisie va fi însărcinată, cu priimirea tuturor și conform măsurilor luate îndeobște, cu punerea în lucrare a actelor încuviințate de puteri pentru desființarea medicilor la sloboda navigație a râului, cum și aplicația principilor de bună orânduială de poliție. Într'aceasta va fi înputernicită cu depline puteri trebuincoase pentru ca să poată îndeplini însărcinarea sa cu desăvârșire fără a nevoiați nici amânări. Chipul cu care va fi constituită această comisie permanentă ce va lucra în numele Europei, precum și misia ce e chemată a împlini, se vor însemna într'un act special, și punerile la care ce acest act va corespunde, vor fi îndatoritoare pentru câte trele Staturi litorale ale 6-lea, răului. Spre a se înlesni și grăbi lucrarea comisiei permanente, Rusia, care stăpânește insulile ce formează delta Dunării de jos, va priși de a putnei așeza pe canalul de Sulina linia de carantini ce se afla altă dată. Asemenea se va îndupleca a nu mai ținea nici înființa asupra acestui punct nou așezăminte militare, care ar împiedeca navigația vaselor pe acest râu. Va declara asemenea pe cât aceasta va fi cerută de lucrarea comisiei permanente din care și ea însuși va forma o parte integrantă, că e dispusă a considera ca ținut neutru insulile sus zise, ce formează delta Dunării, păstrănduși cu toate acestea jurisdicția sa asupra supușilor săi statorniciți pe acele insule. Actul congresului de Viena la care Înalta Poartă n'a Întămplări de zi. Un ucaș al împăratului Alecsandru amănă recrutația îngubernamentul Secatarinoslav pănă la 15 Septemvrie, însă în celelalte gubernamente sa dat poruncă a se grăbi cu ea, în cetăți și orașe sau inscrie bărbații pănă la vărsta de 37. Asupra acestei rândueli face O. D. P. un articol unde vrea să arete căt e de slabă Rusia, și zice că de sar fi sculat toți asupra ei, nu ar fi putut ținta lupta! După înștiințări oficioase din Cherci sau pușcat un rus din porunca generalului Bronv care au vrut să pună foc în aceasta cetate. În afara de la Mamelon a căzut și un general și 3 coloneli de ai aliaților. Într'o corespondință din Paris se zice că deacă îmbulzeala cercetătorilor de ecspoziție nu va crește în proporție mai mare ca pănă acuma, atunci aceasta va aduce pentru Paris, și pentru toată Franția cea mai mare daună, căci în anul acesta se află în Paris cu mult mai puțini oameni ca de altădată. După gazeta germană din București generalul Cnicean nu a fost înmormăntat cu cea mai mare pompă, au fost petrecut de toți senatorii, cari au dus Coșciugul scimbănduse, și de Prințul, de toți consulii străini, de amploiați în uniformă, și de unii din popor. Garnizoana militară cu banda ei a petrecut pe reposatul. Mitropolitul cu clerul său, au săvărșit ceremoniele de îmmormăntare. Au luat parte la aceasta jalnică și 80 ofițeri c. ria Din . Moldaviei vedem că D. Vetine care au așezat telegraful în Moldova și au format elevi, au aplibat la