Telegraful Roman, 1855 (Anul 3, nr. 1-103)
1855-09-21 / nr. 75
Telegrafulu ese de doi ori pe; septemănă: Mercurea și Sămbăta. Prenumerațiunea se face în Sibiu la espeditura foiei; pe aflată la C. R. pește, cu bani gata, prin scrisori francate, adresate către espeditură. Prețiulu prenumerațiunei pentru Sibiu este pe anu 7. fl. m. c., ear cu jumetate de anu Pentru celelalte 3. fl. 30. cr. părți ale in Transilvanii și pentru provinciele Monarhii pe unu anu 8. fl. care o jumătate de anu 4. fl. Inseratele se plătescu cu 4. cr. șirul Pentru prunc. cu slove mici și geri străine pe unu anu 12 f. pe 7, anu 6 f.m. c. 7 . Depeșe telegrafice. ” varșovia 14 Septem. c. v. General adjutantul Gorșacof înștiințează din 11 Septem. Dușmanii au desbarcat la Eupatoria cu 20,000 de oameni. El dară trebue să aibe acolo mai mult de 30,000 de feciori. Vrăjmașul face în toate zilele atac asupra aripei stăngi a posiției noastre. În 10 sa întămplat o lovire cu infanteria noastră, după care sa retras dușmanul pe coasta de la Arcuști. În 11 iarăși sa coborăt după suiș și face drum. *După știri din Constantinopol diferenția între lordul Redelii pentru denumirea lui Mehmed Ali de ministru nu sa fost așezat. Cuutare la Sărbătoare Înprațării sfinteii Crucii, întocmită și rostită de Ecselenția Sa, prea sfanțitul nostru EOpiecon Andreiu Baron de Șaguna. „Știm, că celorr ce uoesc pre Dumnezeu, toate în se lucrează spre vpne(ogrimari). Dum ce vom propus Dbniiilor lecultătorii învățătura Bnserioiii noastre despre prăznuirea Dumnneș natur șii a sărbătorilor, sămn dații voe a vă arăta ofitenia șit mărimă Prazniculuii de astăzii al înălțării ofiiteii vruiți a Domnuluii și Mântuitoruluii nostru ineșu, ca să vedeții, ce lucru de mântuire vremelnică și vecinică prăznuește astăzii creșminătatea în toată lumi. Ei sau arătat în cuvântarea despre Prazniecul sfituluii Constantin și Elena, cum împăratul Constantin au cornit cu semnul vruciii pre Macsentie păgânul, carele stăpânea la apus, și cum după acea împăratul Constantin și Murczea împărăteasa Elena sau botezat, și sau făcut creștinii, și în sfârșit câtă evlavie și răvnă au avut ea pentru sfânta lege luii Dumnezeu. Prn fiind că atât Constantin, cât și Elena au avut o deosevită cucernicie cătră Sfânta Cruce a Domnuluii, care sau ocăpat pre eți î din dușmmănia păgânuluii Macsentie, cea împărăteasa Elena au hotărât a întreprinde o călătorie la Ierusalim, ogna ca să se încine acelor locurii sfinte, oride Domnul au pătrânt, sau răstignit, au murit, și au înviit, și alta să zidească Biserică deasupra mormântuluii Mântuitor blau, și să cerceteze după sfântă crucea luii. Decii împărăteasa sosind la Ierusalim și făcând încpnăciunii la locurile cele sfinte, oânde omnul născut Fiul luii Dumnezeu au săvârșit lucrul mântuireii pentru tot neamul omenesc, aunevoit foarte mult împreună cu fostul Patriarh Macarie al erușalimuluii pentru aflare loculuii, uride era Crucea Domnuluii ascunsa. Și după multe ciretării sau adus veste împărăteștii, că cruce Măntuntorouluii se află supt înanțiile omeii Capuști Adoleștii, ce o făcuse împăratul păgân larian într' o un munte mare. Decii împărăteasa înflăcărată de evlavisa, ce o avea cătră cruce domnuluii, au eșit la locul cel însemnat împreună cu Patriarhul și cu mulții prenții și creștinii, și sosind la capniște Adolească au poruncint, ca să o risipească, șani să sape pănă la temelia capișteii, întrucea împărăteasa cu Patriarhul și cu tot clnrosul și poporul oe ruga luii Dumnezeu, ca să se îndure li bucura cu aflară pritențiuni. Șa ștă, pre care au fost răstignit ogramn născut fiica luii. leape începură săpătoriii să sape, au eșpt ann pământ ognmoros cu totul plăcut, șicăpând maii departe au aflat treii crucii îngropate, alecă orna 4 Mântuitoriuluni și două ale celșir loii tâlharii, cariii au fost cu Domnul răstignirii. Precăt aflarea acasta au umplut de cucurie pre împărăteasa Elena și pre toții ceii de față, pe atâta se tânguia și toții, că nu știa, care dintre cele treii este a Măntuntoruluii; împărăttesa au rânduit, ca lustrele cruciale să se aducă în Oraș și Dumnezeu va arăta, care din ele este acea, pre care au fost Domnul răstignit. Pre când se întruneu în Ierusamin, sau întâmplat, de ducea într' acea vreme pre ogri mort la jigropare, atuncii Patriarhul au poruncint, ca să otte oameniii cu mortul, și să se pue cruciile pre mort ogna Liâ în luna ori lun, câte ogna, zncând, că acea cruce va în a care prinduse pre mortul va încuiă. Dumnezeu bogat ființd cu mnța sa, au miluit și cu acest prilej pre Biserica sa, căcii prinduse pre mort cruce, pre care 13 fost răstpngnit HU, au înviat mortul, și așa sau descoperit lămurit împărăteasii 1 Elumii, Patriarhuluii și tot cariosuluii și poporuluii, care înșiru acele crucii este a mântuit orvauii. Decii împărătisa și toții cealalții numaii decât o au înciinat cruii eii de viață făcătoare a Domnuluii, și o au sărutat. apoii Macarie Patriarhul suinduse pe om loc înnalt au făcut înnălțare sfiteți crunii, și o au arătat la vreșiminii, cariii cu emerente zoteas Doamne molueștene. Și de atunci i sau început praznicul înnălțăriii instnteii fruiiii Domnuluii, și se ține pănă în ziua de astăzii, și va rămânea în toate vecurile. Ști vom să nu rămână amn neam în neam prazniicul acesta al înălțăriii instnteii crucii a Domnuluii? Soare puteaba capelea zace, că însemca nu are ce să încețe pre creștinii despre Crucea Domnuluii? Cine nu știe, că însușii Dumnezeu au arătat vunăvoința sa cătră împăratul Constantin, fiind acesta încă păgân, și că cu armele și otengurmetele împodobite cu semnul Cruniii au cununt pre păgânul Macsentie; apoii au birnit și pre vrăjmașii i ozii dela răsărit cu sempul vrucii șii au luat orașul Cazantia, carea este cea lumeni, și pre cară apoii o au numit după numele ozu Constantinopol, care nume Au remas pănă astăzii. Șa în sfărșat alevând Constantan șn al treilea războu cu ocniții la răun Dumiii du enrunt șa pte aceștia cu tutelă Cinistopteii Crucii a Domnuluii, au doară găndiții voii, Oepțiași Lecultătorii ! că este cinneva, care ar ști povestii cu demăruntul toate minunile ne oau făcut prin Crucea Domnuluii? îndestulațară din parte mii cu acea, ca să vă opun căutare, care Eneernița astăzi o aduce Cimetoteii vrani, zicând: „Cruciii tale ne încinăm Stăpâne, șii „sfită înviarea ta o lăudăm și o slăviam. Șin întralt loc: „vrute este păzitoare a toată lumi; Cruci „podoaba Bisericiii; Crucea stăpânia împărațiacii; Crucea mită spre Cred pțioș nașul; Crutea olaba îngeruliur, șii „vraciuir rană. Rusabiul șn aur creștinii precum dînn cele maii sus zace ații putut înțelege cugetul sfinteii Manciii noastre En- pentru a-