Telegraful Roman, 1856 (Anul 4, nr. 1-102)
1856-05-05 / nr. 35
ese e doe pe Sibiu la espeditura foiei, pe afuară la C.R. pește, cu bani gata, prin scrisori francate, adresate către espeditură. Cruțiulu prenumerațiunei pentru Sibiu este pe anu 7. d. m. c.; ear I„eELI septemănăt Merțurea și Sșibăla. Prenumerațiunea se face în .. sibiu 3. maiu pe o jumătate de anu 3. fl. 30.cr.. Pentru celelalte părți ale Transilunii și pentru proviniiele din Monarhiă pe unu anuu.. fl. ear pe o jumătate de anu 4. fl. Inseratele se plătescu cu a. cr. șirul cu slove mici. Pentru prunc. și țeri unu anu 12 f. pe j. anu străine pe 6 f. m. c. uu0. iv 1 - Depengă telegrafică. Parte 10 Maiu e. n. „Monitoriul” înșiințează, că Graful Hattela. în 8-lea Maiu au predat Împăratului Insigniile Ordinului Vulturului negru din preună cu o scrisoare a Maiestații Sale Regelui Prusiei. Tractatul de stat între Austria, Franția, Marea Britanie, Prusia, Rusia, Sardinia, și din”7, Martie 1856. Înceua la Paris în”. martie 1856 - în atingătoarele ratificații schimbat acolo în”7, Aprilie teus. (Coapet). Art. 15. Fiindcă după actul congresului de Viena sunt întemeieați principii pentru regularea navigației pe acele râuri, care despărt sau decurg mai multe staturi, se învoesc părțile încheietoare de tractat, ca acești principi să afle asemenea aplicație în viitor pe Dunăre și la gurile ei. Ele declară aceste dispoziții de acum înainte, ca viitoare de drepturile publice eurovene și le pun subt garanțiele lor. Navigația pe Dunăre nu are a fi în viitor supusă pici la vreo petecă emu pare, care nu ar fi prevăzută în dispozițiele articulilor următori ecspres. Prin urmare nici nu se răucă dară nici o vamă, care ar fi basată pe fapta navigației râului, nici vreo dare de la mărai, care se află pe bordul corăbielor. Prescrisele de poliție și de carantină, care se vor slobozi spre siguranca staturilor ce sănt despărțite, sau decurse prin acest râu, se vor compune într'un mod, ca precăt pote fi numai cu putință a favori libera mișcare a corăbielor. Afară de aceste prescrise nu se va pune în cale acestei libere navitații nici un feliu de pedecă. Art. 16. Cu intenție, a pune în lucrare dispozițiele articulului trecut, se va însărcina o comisie, în care să fie representată Austria, Franția, Marea Britanie, Prusia, Rusia, Sardinia, și Turcia fieșcare prin un representant, a desemna lucrările de lipsă și să le isprăvească, ca începănd de la Isaccea, să elibereaze gurile Dunării și părțile mărginașe ale sării, de paturile păsipoase, și de celelalte îngropetoare de navigație petrece, și să se pună zisele părți ale răului și ale mării în cel mai bun stat de navigabilitate. Ca să se acopere costul acestui lucru precum și acelor așezăminte, care au de scop a a secura navigația la gura Dunării și să o înlesnească, se pot ridica tacșe ficsate întemeiate de comisie prin mulțimea glasurilor de o mărime amăsurată, însă numai subt aceea ecpresă condiție, ca în aceasta precum și în ori care alta privință, flamurile tuturor națielor pe râ au sunt de a se tracta cu totul asemenea. Art. 17. Se va pune o comisie constătătoare din representanții Austriei, Bavariei, Înaltei porți, și Wittenberger (de la plecare căte un representant), cu care vor avea a se înpreuna comisarii dela trei Principaturi ale Dunării, a căror denumiri are de a primi Înaltei porți. Aceasta comisie, care va fi permanentă are: 1. Să lucre prescrisele de poliția râurilor și a mavigației. 2. Se înlăture pedecile, fie de orice natură, care sar pune în protiva aplicării dispozițielor tractatului Vienez pe Dunăre; să clauicesti lucrurile 1 lin să dealungul cutim aducă la săvărșire. 4. După desființarea comisiei europene, să picberteze asupra eubținerei navigabilitatei gurilor Dunării și a mlurilor vecine ale mării. Art. 18. Este bine de înțeles, că în vremea unui termin de trei ani trebue să fie îndeplinit comisia europeană însărcinarea ca, și comisia sfaturilor mărginașe, să fie isprăvit lucrurile arătate în Art. de mai nainte subt 1 și 2. Cum va veni acest lucru săvărșit la cunoștința puterilor înpreunate în conferință, ele vor pronuncia, cum vor lua cunoștință despre el, deslegarea comisiei europene, și de aci înainte va fi prevăzută comisia de sfaturi mărginașe permanentă tot cu aceea potere, cu care a fost înzestrată comisia europeană. Art. 19. Ca să se asigureaze sevărșirea prescriselor, care sau încheiat după propundiații princiri prin comuna învoire, va avea fiecare dintre poterile încheetoare de tractat dreptul a pune la gura Dunării în toată vremea doe vase ușoare. Art. 20. În schimbarea cetăților, porturilor, și vericoltelor, care sunt enumerate în articulul 4 al tractatului present, și ca să se asecuteze mai bine navigația Dunării, se învoește Maiestatea Sa Împăratul tuturor rușilor în ospițelor sale în Besarabia. Granița nouă va lua punctul său de eșire, unacometru cătră răsărit dela lacul Burna Sola, va ajunge drumul dela Acherman în linie perpendiculară, va urma acest drum pănă la șanțurile lui Traian, va trage la amenzinaintea Belgradului, dealungul răului Ialpuc, se va sui pănă la înălțimea dela Soratelia, și va ajunge la Caramori Prutul, în jos de râu dela punctul acesta nu va suferi granița veche între ambele p uzini nici o schimbare. Trimișii poterilor încheetoare de tractat vor așeza trăsura graniței noe în detaiui. Art. 21. Teritoriul, cel dă Rusia se va întrupa cu Prinținatul Moldaviei subt suzeranitatea Înaltei porți. Locuitorii acestui teren se vor înpărtăși de drepturil ei și privilegiele ce sau a securat Principatelor, și le va fi slobod în vreme de trei ani, să-și mute locul său de locuință în alt loc subt libera disposiție asupra averii lor. Art. 22. Principatele Romănia și Moldavia vor continua a gusta supt suzeranitatea porții și subt garanțiele părților înteietoare de tractat acele privilegii și drepturi, care le au, aici de una din puterile înceietoare de tractat se va ecserva asupra lor o protecție exclusivă. Nu va consta nici un drept deosebit de mestecare în trebile din lentru ale lor. Art. 23. Înalta poartă se îndatorează a lăsa ziselor principaturi o administrație neatărnată și națională, precum și deplină libertate a cultului, a legislației, comerțului, și navigației, toarei organizație a Lor. Legile și statutele, care sănt astăzi în putere, se vor șidespre alcătuire se vor înțelege puterile încheetoare de tractat fără perdere de vreme în București cu un comisar al Înaltei porți. Însărcinarea acestei comisii va fi: a cerceta despre starea de față a Principatelor, și să facă despre bazele ar pune la o revisie. Ca să se țintească în privința aceasta o deplină conglesuire, se va înpreuna o comisie, în privința cărei SDSSrE