Telegraful Roman, 1856 (Anul 4, nr. 1-102)
1856-09-15 / nr. 73
Telegrafulu ese de doi ori pe septemănă: Mercurea și Sămbăta. Prenumerațiunea se face în Sibiu la espeditura foiei; pe alfa 48 . Pentru celelalte ră la C. R. poate, cu bani gata, prin scrisori aruncate, adresate către espeditură. Prețiusu prenumerațiunei pentru Sibiu este pe anu 7 fl. m. c.); ear P prevumerația pentru țerile de coroană dela începutuli lui Fistomvrie pănă la M șitul lui Dechemvrie e 2 f. m. c. eară pentru țerile din afară 3 f. m. C- îne o jumătate de mul. d.cr. alensilvinii și pentru provinciele din Monarhiă pe unu anuu. dl. ear pe o jumătate de anu 4. el. Inseratele se plătesci cu 4. cr șirul cu slove mici. Pentru prunc. și veri străine pe unu anu pe anu eo. ș. c. Degreșă telegrafică. ” Niza 18 Septemv. lovte tuciturile lor. Văduva Împărăteasă a Rusiei se a așteaptă aici pe la mijlocul lui Octomvrie, și Regele Sardinei pe la sfârșitul acelaș luni. Despre destinația femeilor.. Femeile pe câmpul politicei. Marienburg Catarina, soția lui Petru celui mare, carea prin pretenția cea mare, și jertoirea scumniilor sale, au mântuit pre bărbatul său din periclul, în care'l aruncase răsboiul turcesc, și au scăpat imperiul său tiner de o foarte grea. Și în Germania au fost un timp, în care, precum tot ce era franțuzesc, se imita la curțile cele mai multe, așa și măluința șuierilor, încă cea de soiul cel mai neleguit și mai de jos. Mainicăria nu merseră așa de departe, ca în Wirtemberga, unde la începutul sutei trecute o coconiță de prevent, amanta principelui Eberhardu Ludovic, prevedea cum se cade sfatului din lăuntru, împărția onori și semne de grabă și înfunda prerudiții și favoriții săi în dregătoriile cele de frunte. Și domnind Carol Eugen, în epocele despotismului, pe cănd nepriceperea capilor îndrăsnia înăbuși flacăra geniului celui înalt al unuia dintre cei mai mari poeți, al lui Șiller, și a pedepsi cu cruzime pobila și liberala îndrăznire a unui alt poet, Subart, și atuncea o muiere, amantă a Principelui, jucă rotul irodindei, șii în Sacsonia, mai cu seamă pe cănd domnia August cel Tare, în Prusia în zilele regelui celui dintăiu Frideric și apoi eaîn Bavaria stăpănind răși într'ale lui Frideric Wilhelm P. Carol Teodor, ba chiar și la curți de Principi bisericești se știură vărâ multă vreme muierile în trebile oficioase, care, dacă nu puteau face mai mult, barem derivau o parte a veniturilor statului în cassele lor private, apăsau prejudiții și întroducea o sistemă a domniei, ce nu recunoștea, ba da îndărăpt meritul cel adevărat, și prefera pre cei lingușitori și mituitori, înota aceste metrese ale Principilor în desmierdările viețeipe cănd poporul cel supt și stare gemea în ticăloșie; cum acelea se grămădea cu mărgele și petrii scumpe cumpărate cu sudoarea și săngele sudiților, ne arată minunatul Șiller în drama sa „Cabala și iubirea” în persoana favoritei „Ladi Milfort” - numai că istoria nu cunoaște pre nici o amantă de Principe, carea, precum ne nălucește poetul pre engleza aceasta, ar fi lepădat viața aceea rușinată cu toate strălucirile ei. Unde sunt femeile deasupra, acolo bărbații trebuie să fie seau să se facă numeroși. Un caracter adevărat bărbătesc însă nu va cădea niciodată în curse de aceste. Pentru aceia se sparseră de personalitatea regelui Carol HI a frumoasei Aurorei de Chenngemarc, pre care din Suedia intrigele se trimisese înainte August cel mare, zicând că mijlocitoriu mai bun nu poate di. Contesa cea fermecătoare prin frumsețe și grație, căreia Au„ Mai de multe ori sau cercat femeile, și au avut o influință rea pe un câmp, de la care ar fi trebuit să se rețină, adecă câmpul politicei. Explicarea pricinei e foarte lesne. Politica au fost pentru toate vremile numai în mânile stăpânitorilor, și a încrezuților lor. În ea se cuprinde măiestria, de a avea încurgere asupra oamenilor și prin ei asupra împrejurărilor, măiestria de a conduce, și a A precum și intrigile cu ...3.Și pentru un astreliu de lucru și au femeile o aplecare, și un talent deosebit, și acestea leau și întrebuințat dânsele, și spre bine, însă durere mai de multe ori spre rău. Istoria veche, cea nouă, clară chiar și cea mai nouă poate să ne învețe foarte mult despre influențele femeiești și intrigele, care leau pricinuit ele în lucrurile statului și pe câmpul politicei din afară și din lăuntru. Pentru de a numi numai cele mai însemnate pilde, despre influența femeilor în soartea popoarelor întregi, să le aducem aminte de Ecaterina de Medici, mama lui Carol al V-lea din Franția, carea au pricinuit singură omorul cel înfiorător al Protestanților (nunta de sănge din Paris) în a. 1572; - să ne aducem aminte de Henrieta din Franția, carea prin slăbiciunea sa au contribuit foarte mult la moartea cea tristă a soțului său Carol al V din Anglia; - asemenea Maria Antoanete, soția lui Ludovic al I6-lea pe drept este învinovățită de istorie, în drama revoluției franțuzești, cunoscutele concubine ale lui Ludovic al 14 și 15-lea; Madama Mentenon, carea prin sfințenia ei cea fătărită conduse pre regele la niște măsuri foarte aspre în contra Protestanților, din carea pricipă cu miile din cetățenii Franției și părăsiră țeara, și străplântară în Germania industria și cultura franțuzească. Madama Pompador, carea, pentru o glumă, cu carea o vătămă Frideric al 2-lea, mijloci împreunarea Franției cu vrăjmașii acestui rege, din carea apoi se născu bătaia cea de șepte ani. Nicăirea n'au fost așa puternică influința femeilor în politică, ca în Franția, pentru că nicăirea n'au avut politica un caracter așa personal, aicea ea se purta de cătră caprițele și gust, căndi o văzu întăia oară îi căzuse la picioare, ajunse rușinea, de regele Șuediei, eroul cel dur, în modul cel mai rece și negalant nu vorbi cu ea despre alta, decăt îi lăudă cispatimile stăpânitorilor, eară nu de cătră interesele poporului. Vele cale rele mari și bune de drum, sară în privința diploma- Totuși și în alte locuri au pus mâna muierile pe roata istoriei. Acel „păhar de apă” care pe un duce renumit (Malborug) dinpreună cu partida lui sau aruncat din grația stăpânirei Englezești, au tras pe Anglia de la alianța în contra lui Ludovic al 14-lea și așa au contribuit mult la schimbarea stărei Europei, acela au fost mai mult, ca o aflare dramatică; tot așa acea fetiță de tică o mănă cum venise. (va urma). Cum- 2 Monarhia Austriacă. Transilvania. Sibiiu 15 Septem. Jurnalul „Sărbeci Dnevnice (Ziariul Sârbesc) în Nrul 69 din 30 August a. c. publică un articul foar