Telegraful Roman, 1856 (Anul 4, nr. 1-102)

1856-09-19 / nr. 74

§ și Telegrafulu­ese de doi ori pe septemănă: Mercurea și Sămbăta. Prenumerațiunea se face în Sibiu la espeditura foiei, pe afla­­tă la C. R. pește, cu bani gata, prin scrisori francate, adresate către espeditură. Preținlu prenumerațiunei pentru S­ibiu este pe anu 7. fl. m. c., car N2 74, pe o jumătate de an 3. fl. 30. cr. Pentru celelalte părți ale Transilvanii și pentru provinciele din Monarhiă pe un an 8. fl. ear Anulu IV. sibiiu 10. Septemvrie 1850. pe o jumătate de anu 4. fl.­­ Inseratele se plătescu cu 4. cr. Pentru șirul cu slove mii­. princ. și țeri străine pe lunu an 12 f. pe 7/ an 6­4. m. c. Depeșeă telegrafică. * constantinopol 19 Septemvrie (sosită în Triest cu Vaporul „Asia” în 25 Septemvrie seara) Plecarea comisiei dună­­rene s'au mai amânat încă. Sir Bulver a plecat la băi în Brusa. Montenegrinii părăsesc Constantinopolul în număr mare. - monarhia Austriacă. Transilvania. . Sibiiu 17 Septemvrie. Pentru creșterea și învățtura unui poporu se ceru multe feluri de institute, și pentru înte­­meierea acestora se cer mari capitaluri de bani. S'ar părea cuiva că poporul nostru, după starea, în care se află, pu­­i ar fi cu putință a'și întemeia asemenea așezăminte pentru cultura sa; dar nu e așa. Cine nu ție, că din picături se face balta mare și din creițari adunați cu încetul și economisiți cum se cade se pot aduna sume însemnate de bani? Începuturile bune se bine­­cuvântă și de Dumnezeu, și ceea ce nu poate face omulu dela sine, împlinește puterea cerească, când este chiemată cu cre­­dință într'ajutoriu. Curagiu dar la ori ce întreprindere, când e vorba pentru cultura și fericirea poporului nostru și pentru rapgulu de onoare, ce trebue să'l occupe în marea familie a popoarelor din mărita monarhie austriacă! Când s'a păscutu idea acea frumoasă de a întemeia Funda­­ția Franțisc-losifiană pentru ajutorulu studenților noștrii să­­raci, cari se deosebesc prin învățătură și purtare morală, a fost salutată cu bucurie de fiecare doritoriu de înaintarea popo­­rului nostru. Toți cari au știut să prețuiască importanța ace­­stui institutu de facere de bine, au contribuit din toate puterile, ca acea idee norocită să se prefacă în adevăr și faptă. În­­vățătura zeloasă a unora și pilda luminoasă a tuturor au aflatu la poporu inimi calde și pline de bunăvoință, spre a sprijini acestu începutu plinu de speranță pentru noi. Abia sânt trei ani de la întemeierea acestui institutu, și starea, în care se află astăzi, este un semn foarte îmbucurătoru, că el va prospera și va avea unu viitoriu frumosu. Din filerulu văduvii, din creițarulu săra­­cului, din florinulu bogatului și din șumulițele celor mai cu căl­­dură, s'a adunat unu capitalu, din ale căruia interese au și înce­­putu încă de doi ani a se împărți ajutoare potrivit cu sco­­pulu celu filantropicu al institutului. Care sufletu creștinescu nu se bucură, că din ceia ce a contribuit și elu, se folosește astăzi unu număru de tineri săraci, fii de Preoți și de țărani, cari prin silința lor la învățătură și prin purtarea morală fă­­găduesc, că vor fi odată spre folosu și opoare poporului nostru? În conferința dietesană, ce s'a ținut în zilele trecu­­te, s'a văzutu cu cea mai vie mulțămire sporirea acestui in­­stitutu și s'a găsitu cu cale ca cele 11 stipendii, ce s'au îm­­părțitu în anulu trecutu să se urmeze și în anulu acesta mai sporinduse numărulu lor cu unulu. Este adevărat că ace­­ste stipendii numai de câte 30­-50 olorini pe anu sânt un ajutor micu față cu trebuințele unui școlariu, și numai îndestularea cu puținu a studenților noștri îlu poate socoti mare. Cu toate aceste folosulu lor celu însemnat îlu dovedește mulțimea acea mare de studenți, cari îl ceru, privindu'lu, ca uniculu mijlocu al subsistinței lor la școală. Dacă cu o sumuliță atâtu de mică nu'și poate asigura studentulu hrana, îmbrăcămintea, cvartirulu sad­ trebuințe, celu puținu își procură cu dânsa cărțile de lipsă pe tot apulu, care taie o sumă însemnată pentru unu copilu săracu sau sirmanu de totu. Câte lacrămi nu s'ar merge de pe obrazulu multor părinți și studenți săraci, când această tânără Fundație ar fi în stare de a împărți la unu mai mare număr de studenți buni și ajutoare mici, precum face acum! Dar cariera studiilor este lungă și pe lăngă osteneli și sudori de sânge este împreunată cu chieltueli, care precât se prelungescu, pre atât se par și mai grele. Stipendiile ce se dau acum și care nădăjduim a se îmulți cu creșterea fondului insti­­tutului, vor fi totdeauna o mare mângăere și ajutoriu pentru stu­­denții noștrii din clasele gimnasiale, dar cu trecerea lor la Aca­­demie cu anevoe credem, că le vor fi de mare folosit. Aici pe lăngă deosebirea prin studii serioase, se cere ca studenții să se deosebească și din afară prin comoditate mai multă, prin îmbră­­căminte mai bună și printr'o viață în tot chipul mai scuturată de pulberea din gimnasiu. Dar când unii din studenții poștri cu ta­­lente eminenți ar voi a merge sau s'ar găsi cu cale a se trimite afară din patrie la Universități sau alte institute înalte de în­­vățătură, spre a se desăvârși și a fi odată laudă și față popo­­rului nostru, putea se vor ei îndestula cu stipendiile ce se dau acum­? Și Doamne, cât e de mare trebuința noastră de a căștiga individe ca acestea, și tânăra noastră fundație cât nu este sa în stare de a da stipendii mari numai din interese fără a stri­­ca capitalulu! Avem toată speranța, că fundațiea noastră va spori cu încetulu; dar trebuința este grabnică și nu suffere amânare, pentru aceea în conferința diecesană pomenită mai susu, s'a des­­bătutu și întrebarea: prin ce mijloace s'ar putea îmmulți și grăbi creșterea capitalului institutului? Între multe propuneri ce s'au făcut, doue mijloace s'au afflat mai sigure și mai practice: cele din turn, ca DD. Protopopi și Preoți dela toate Bisericile din diecesa noastră să îngrijască pentru ca într'o Duminecă sau sărbătoare de peste anu, să scoată unu diseu și ceea ce se va adu­­pa dela bunii creștini, să se trimită la cassa fundației; al doilea mijlocu este, ca intelligința noastră, care știe mai bine a prețui învățătura și scopulu­celu făcătoriu de bine alu acestii fundații, să se provoace spre a se îndatori prin subscriere de bună voe, ca să dee pe tot anulu unu minimu ce va voi. Cat pentru punerea în lucrare a mijlocului din­tâiu credemu, că scaunulu episcopescu va lua măsurile trebuincioase și printr'unu circulariu va încunoștința pe DD. Protopopi și Preoți despre cele ce au a face la vremea sa, cânt pentru al doilea mijloc DD. din inteligința noastră, cari s'au afflatu față la conferință cu cea mai vie bucurie s'au și gră­­bitu a subscrie minimulu anualu, ce s'au îndatoratu a da. DD. ne­­guțetori, cari au luat parte la desbaterile din conferința aceasta încă au urmatu pilda intelliginței și s'au îndatoratu a circula între toată neguțetorimea o listă de subscriere de ceea ce fiecare va binevoi a da pentru creșterea fundației. Atât ceea ce se va aduna cu discuții dela Bisericile diecesei, cât și ceea de va eși din subscrierile inteliginței și a­le DD. neguțători se va publica tot­­deauna prin foile „Telegrafului Roman.” După ce am arătatu resultatulu desbaterilor în această con­­ferință, nu ne mai rămâne alt decât să ne adresămu acum cătră DD. Protopopi și Proți, dela a cărora căldură și zelu atărnă mai mult creșterea și înflorirea acestui institut al nostru. Socinții-

Next