Telegraful Roman, 1858 (Anul 6, nr. 1-52)

1858-01-02 / nr. 1

- „ i­pă alo z Telegraful ese odată pe septe­­e­­ni „e tma­nă: Joia.­­ Prenu­merațiunea se Jt114­1 face în Sibiiu la espeditura fo­­amnamn­ei Diei, pe anfară la C. R. pește, cu bani gata, prin scrisori francate, adresate către espeditură. Pre­­țiul prenumerației pentru Sibiiu este pe an 4. fl. m. cu car pe o jumătate de an 2. fl. Pentru Celelelalte părți ale Transilvaniei 9 f. pe /, an 4 fl 30 cr. Și­ nu pnseratele se plătescu pen­­tru întmiea oară cu 4. 61 AN­­­D și pentru provinciele din Monar­­hiă pe un an 5. fl. ear pe o mătate de anu 2. fl. 30 pr. pen­­tru princ. și țeri străine pe­­ gti cu litere mici, pentru a­cu 6 cr. și pentru a treia repetire cu m. c. șirul­­ Marine­­ dbmaestru contele la- Miltet o dețci. Acum cănd pentru răpausarea mareii și re­­numitului bătrânu alu Austriei în toată ar­­mata împărătească și în toate ramurile soție­­tății se­­ arată o tristeță și jelire adăncă, care se lățește până și preste marginile imperiului a­­ustriac, cupetăm, că următoarele date despre vi­­eața­ lui neuitată și plină de merite,­­ fi bine­­venite pentru ori­care. LPostă Contele Radecți de Radeț s'au născutu în 2 Noemvrie 1766 la Trebniț, într'un opid ce se ține de domeniul Hârșov-Tainiț în cercul Clagau în Boemia. Acest bun zece lângă Moldova și să fie fost moșie străbună a Conților Hra­­dețchi de Hrades. Contele Iosif Radeței întră în 1­ a August 1784, adecă întral 18-lea anu­al vârstei sale, în regimentul curasierilor al con­­telui Caramelli. La 3 Fevruarie 1787 s'au ridicat Radețti la sublocotenent și în 11 Noemvrie al aceluiaș anu la rangu de locotenent primariu, și ca astfeliu întreprinse împreună espedițiunile din 1788 și 1789 în contra Turcilor, și tot o­­dată și ca poițir de ordonanță, al Mareșalului , cămpestru c contele Lasol. În 9­ August 1791 fu căpitanu de cavalerie al doilea, cu doi ani mai tărziu adjutantu la Generalul de artilerie Yeon- Lep care pe atunci luă asupră și supracomanda pe­ La 29 Maiu al fu denumit Radecț­ de maior la unu corpu de pi­­oneri. În anul 1799 se făcu ajutant general al comăndătoriului Melas. La 1­ ia Maiu a ace­­la 5 No­­emvrie colonel și primi în Germania comanda re­­gimentului de curasieri al arhiducelui Albert. Ra­­dhelul se distinse în bătaia de la Hohenlinden și se ornă în 1-lea Aprilie 1801 cu Crucea Te­­resia pă­­ste armia italiană­ aceluiaș anu­luiaș anu fu locuțm­ante de colonel, parte La 1­ a Septemvrie 1805 deveni­tadeței ma­­jor general, luă la campania din Italia și mai tirziu trăi pănă la 1809 în Viena ca Briga­­dir. La 1­ a Iunie aceluiași an ajunse locul ninte de Mareșal cămpestru și în 21 August șefii de stabul feneral. În anul 1810 primi crucea de În anii 1810-- 1812 se făcu consiliaciu de curte belicii, mai târziu luă parte ca șef al ștabului general la cele trei espedițiuni răsboinice în contra lui Na­­poleon și disposiția spre bătaia de popoare la Lipsia se zice a fi eșig deja În timpul acesta fu dănsul și răniiu. dânsul. trupe La 11 Iunie 1814 fu denumit de­­­­. de în Ungaria și servi în vremea campaniei La 18 Fevruarie arangamentul lui se sui din 1815 a doua oară ca șefu al stabului gene­­ral, la general de cavalerie și la 27 Noembvrie se Doi ani după aceea fu denumit de Comandătoriu în I­­talia. În anul 1883 scrise el o instrucțiune de resboiu, care se îndeplini prin Generalul de ar­­tilerie Baronul În anul 1834 eși m. lumină instrucțiunea lui de manevră. În 17 Septemvrie 1836 Radețul se făcu Mareșal cămpestru. Ce contribui Radețchi în espedițiunile din 1848 și 1849 în Lombardia și Veneția, de bună seamă ca o aducere aminte proaspătă și eră scrisă în analele istoriei. contele Radeței s'au căsătorit în anul 1797 cu Contesa Francisca Strasaldo- Grafenberg. Pintre conții săi trăescu astăzi încă contele Teodor Radețui, c. r. Maior general și Contesa Friderica, căsătorită Contesa Vendiaim. Peptul eroicu a lui Ralești se orna de 38 or­­duri de cele mai înalte din Europa, odată Marșul cămpestru cesaro regescu. Cu cele mai gracioase cuvinte împărătești și cu cea mai călduroasă expresie de înaltă re­­cunoștință fu Radețchi așezat în statu de răpaos în 1857, duratu de destingerile din urmă împărătești, totuși nu avu mult a se bucura netur. După o căzătură nenorocoasă, vătămat greu zăcit bolnăvicios de la sfârșitul vieții sale, la un picior, acest rău pănă Cariera eroică a lui Ra­­dețci dă destulă materie de admirare și între isbutirile lui resboioase începând de la 1793 pănă la predarea Veneției în răsboiul de curănd trecut, fu cea din urmă de bună sașă frupta cea mai fru­­moasă în cununa de lavră, ce împodobea capul său de erou. „Armata împărătească și Împărăția în­­treagă se vor întruni în gândire de tristeță a­­dănc simțită. Un Generalu mare renumit, le fusese scutit într'o carieră lungă, pănă la cel mai din urmă răsuflu, un semnămăntu de onoare strălucit și nereaflabilu, nu mai este. Numai mărimea neperitoriului său suveniru, numai puterea icoanei cel luminătoare pentru toate timpurile poate să ne dea o alinare la durerea cea afundă, pe­ntru că s'a răpit lumii acea figură de răsboinic mărinimoasă pentru totde u­ii, pe care văzima iubirea Înălțatului său Îmbărat, stima și supunerea consoților de arme nenumărați, mul­­țămirea Austriei, admirarea și respectul convie­­țuitorilor, ca un bul comun în întimitate ne­­schimbată a simțului pănă la vara din urmă” Monarhia Austriană. Transilvania. Sibiiu, 31 Dechemvrie: tăb­uri de țeară ce s'a început l Joi­eri se poate tușe­a între cele mai slabe atăt lengru vănzători căi­­­­ sumpărători. Așa le fu soarta turiurilor penetre semestru al acestui anti- econostic în 13 Noemvrie 1857 se înești între după mptin­are:­ 66 germani, 51 magiari, 14 români 1 boemu, 1 elavu, 1 iar 67 roman - 18 de confeeia 2 morari. După confesiuni sânt: confesia angeburgică, de religia răsăriteană, 6 de legea mosaică, Brașov, 27 Dechemvrie, fu iarăși părtașă de norocire Ssvartenberg, carele era des de dimineața pri visitele oficioase ale sapilor tuturor Aicunți­lor privați, că fețele cărora se putea citi mirea cea bună, de care Serenitatea Sa i­­și astă dată pre rovi ruuuieli nun al cetății noastre se vor veane.­­ Astezi înaintea umezii a cercetat osebitele dicasterii, casa de corești si cel așe­zeminte. Mâne - PMIA borgo-Rusu, 23 . Dintre see­­tile întrietătoare de nenorotire nici unele vu­m­­­plu mai adesea coloanelu crilor Ardelene, tămplările nenorocoase de arsură, ce e ce se­­ama desu pe o­bietele, l­oietre sătuțe tăte urme de amar și bricăloșiă pele vindecabilă, toate părțile. Își au, șoim, și vieste, că boala leacuru lor, tocma și prețuitu-vă jurmalu îngre numeroasele 'i povețe și furci țin­­cioare la închinarea stării poporului lostru de rărdu, „ ales­ decurăndu o scurtă și deslușită subrerrare despre modulu în care paote­reștine se scuti pe togdeana de atari primejiii; îcă­­ folosu, dacă la noi se toacă însă tot numai la recia surdului? ce eolosu de învățăturile celi multe și bune, dacă pu le urmează nimeni?­ O bietutu poporu țeranu de răndu îlu escuzu, căci elu puținu străbate însă din lumina alee țăturei, care ne înde se răspnăndeștte sară bine gutăntare; doru nu pot aceia din fruntea lui și l­al comandante a ordinului Teresian, denumi de comandant al fortăreței Olmul­ da Hese. În timpul de pace era Radelul judez obunut cu o oarea armatei și de un timp încoace, dovadă corturi de sie, ea­­ avu m­ăluință deosebită cu învățătura prin mane­­vrele cele vestite întouimine de dânsul asupra răsboinicilor. Cea din tîăia manevră de resboiu măreață, care au fost o șirală potrivită pentru armată, era cea din Ostașvrie 4884 între Eciu și Mincio­­linea pe ce merge tot mai tare crește în ponor. Poimăne, Joi, se va ținea în Biserița rotino­­catolico de aici panahida pentru răposatule­reșal că maestru Contele Radeței, a crii șn­aosare a produsu și pela poi­îm ,„ ceram­ cea mai adencă întristrare. „Numărul auzitorilor de drepeari demia c. r. de aici pe anul esoteriu 153” crescare. lal 185 numărul total al 118 și numai cătră sfârșitul anului s­au uzeci 140: acest număr dă vru­e­au rutenie I­ulu ce încă „Gazeta Vieneză” aduce spărțit următoarele cuvinte: există încă și era și tot bătrănului erou de­­care auzitori, cari - 184.

Next