Telegraful Roman, 1859 (Anul 7, nr. 1-52)
1859-06-11 / nr. 24
adresate către espeditură. Prețiul prenumerației pentru Sigilu este pe anl. fl. 20 cr.av a.ear pe o jumătate de an 2. el. 10 cr. Pentru celelalte părți ale Transilvaniei spăna ll. lume, 1830, și pentru provinciele din Monarhiă pe un an 8. fl.25 pr. ear pe o jumătate de anu 2. fl. 627 pr. Pentru pripu, și țeri străine pe Fo 45 cr pe jfan4 ol.72 cr. na se plătesc ru întarea oară cu 7. cr. șirul cu litere mici, pentru a doua oră cu 57 cr.și cu 3% cr. v. telegraful ese odată pe septemănă: Joia. Prenumerațiunea se face în Sibiiu la estg editura foiei; pe affată la C. R. pește, cu bani gata, prin scrisori francate, N2 24. acum ca. Fașii ințare de Momumurețiune. Diindcă cu sfărșitul lunei lui iunie se sevârșește semestrul întăiu, și cu acesta și prenumerațiunile Domnilor abonați carii au fost prenumera: numai pe un semestru, așea negrăbim a aduce la cunoștința publică, că „Telegraful Roman” vaepși tot cu același prețu și format și în al doilea semestru ca și pănă acuma, odată pe săptămănă- Jura, de a avea acest jurnal să binevoiască a nu întărzia cu trimiterea banilor de prenumerațiune, espectăndui în artii francate cel mult pănă la sfărșitul lunei acesteia. Prenumerațiunea se poate face la D.D. Protopoși, și la toate dregătoriile c. r. de poștă. Sfinți ! Sa Înpamu Prea sfințiuul postru Părinte Episcop, înțălegăndu despre răjpirea fiilor sei sufletești, carii se aflau cu atăta neodihnă și nerăbdare în urma columniilor răspăndite despre carii păcurăm pomenire în N rul trecut, sau văzut motivat a slobozi cătră Prea Onorații PȘP. Protopopi o scrisoare arhierească, în care prin cuvintele cele mai dului îi mângăe părintește, arătăndule că călumniile răspăndite săntu numai niște minciuni obrasnice, făcăndu să 'nțălogă tot odată și aceea, că Prea Înnălțatul nostru Împărat și acuma se află cu acieași inimă caldă cătră Reselenția Sa, și prin urmare cu același simțiminte părintești cătră pațiunea romănă, cu care sau îndurat a fi totdeuna. Întră calomniile și minciunile răspăndite ce cășunare o așea neodihnă și mândire în inimile clerului și a poporului nostru, era mai cu seamă faima aceea, cum că: Esselenția Sa s'ar aula suntu pază, ba unii o scornisere și mai cu coarne, cumcă s'ar fi dusu suptu escortă la Belgrad, anunează că întralt buu și mai departe. Noi trecem aciși Cerculariul Esselenții Sale în întregul seu cuprinsu, carele sună în următoriul vin prea Cinstiților S. Protopol și, Administratori protopopeștii Deși sânt convine, că nu pumai Eparhia noastră întreagă,, și prietenii Bisericei și ai Nației noastre, ci și vrăjmașii lor eau putut convinge din viața și lucrările mele, ce în 13 ani am arătat, și sevârșit, cum că toată viața mea, și toată lucrarea mea este bazată în frica lui Dumnezeu spre împlinirea poruncilor dumnezeești și împărătești, și spre înnaintarea Moralului, și a binelui obștescu, totuși cu mirare trebue să observezu, că se află o plasă de oameni, carii cu purtarea lor înrăutățită, ce numai din năravu fudul și nesocotit poate purcede, nu numai nu vreau să vină la o convingere morală, ceea ce cu deosebire le ar aduce roduri foarte bune, ci încă orbiți de patimă, rătăcest tot mai mult și mai mult, repodind încă și în zilele de as - tot feliul de minciuni, și clevete infernale asupra Persoanei șele, ca prin acele să aducă pre Pr Cinstiele Voastre și pre Preoțimea și Eparhioții poetrci din Eonausie și în îndoială despre starea o vecrite secă și cetățeană. Eu sânt silit a vice, că fosile, cele urâte, ți în tot Ar care plesa adeea de oameni leau ai dealul, și au venit și la cunoștința preoților și Eparhioților noștrii, despre care mai mulți dintre Părinții Protopopi miau scris cu întristare și mâhnire,zic, că veștile acele urâte sănt minciuni anumnne și malițioase aurietrioare din mintea stricată și din ininia torturățită și dușmană Biseritei și Nației noatre. Minciunile acestea istodite au după convingerea mea și glorie vostică, jiar despre aceasta nu voiu să zic aci mai mult. Prea Cinstiților vitrini să mi credeți, să clevetitorii aceia știu prea bine clopotele sale și le facu acele numai spre acele copu, ca poi să nu simțim nici darurile Sfintei și unei noastre Biserici, nici bunătățile Înpărțatului nostru Împărat, de care prea Înnalt același aia pe face părtași pre poi, carii îi sâptem credincioși, ca și pre alții de oricare Religie și Nație, carii însă îi sânt Lui credincioși. Deară în săptămânile trecute ați pauzit spre mâhuirea voastră elemente goale și minciuni obraznice despre mine, acum auziți spre mângăerea voastră adevăruri de la mine, ca să știți starea mea, și adecă: 1. că din izvor sigur am înțelesu înainte de 14 zile, că Maiestatea Sa Cesaro-regească sau descoperit cătră un Bărbat de Stat despre mine într'un chin foarte fericitoriu pentru mine și pentru noi toți, întrebând despre aflarea mea, și adăogând, că în mine are mare încredere, și poruncind acestui Bărbat de Stat, ca întorcânduse acasă la Sibiiu, sămi facă mie acestea cunoscute în Numele Maiestatei Sale. 2. că subt 7-lea Iunie a. c. cal. nou pro Rges. - mau înștiințat pre mine Înpvaltul Presidiu al apoftului, că Maiestatea Sa Cesaro-regească prin hotărârea Prea înraltă din 25 Maiu și a curg. cu plăcere sau îndurat a priimi la Prea înnalta Cunoștință Adresa de Loialitate, ceea ce eu în numele meu și al Clerului Eparhial am fost așternut în.. Maiu a. c. 3. că și cu acest prilej mărturisescu, că acele bunătăți, carii neau dat Preaînduratul nostru Împărați Franțieclosie I. și adecă libertatea Bisericei, Neționalității, și ștergerea iobăgiei, ne vor rămânea neclătite, și peturburate pentru toate veacurile. Deci vă poftescu pre Prea Cinetrele vostre, ca s. să nu suferiți dela nime nici căt este negru subt unghie, ceea ce vedeți, că este spre vătămare Bisericei, și Nației; și fără întărziere să arătați mie, și la Judecata competentă spre tămăduire astfel cu de asupriri. P. ca, deacum veți mai auzi dela cineva niște vești dehonestătoare despre mine, era unul ca ceva, oricine să fie, săi arătați fără întărziere și fără cruțare mie și la Judecată spre dovedirea vleretelor scornite. Și ca în înțelesul acestor dove puncturi să povățuiți pre toți preoții și vreștinii noștrii, nu să arătăm tuturor, că noi înțălegem nostră în Patria noastră. Fr.Amijdorea să nu suveriți aici uu uretiue asupra Mitei, ci să arătați mie și la Judecată tre tot visul, carele va cuteza a vice, că nai Roțan am avea vreun cuget rău asupra Stămnnței tești, și că am avea ferule.” -supcrăvii din alte țeri. V. dui deacă ne vom purta astfeliu, atunci vrăjmașii poetici vor avea respectul cuviincosu cătră Biserica și Nația noastră, precum avem și noi cătră a lor. Din acest circulariu să înfduți și Preoțimei, și unde se va afla de trebuință, acolo să se procotească în Biserică spre putul și mângăerea tuturor Eparhioților nostrii. Fiind cu binecuvâtare arzierească ș. a l- Sibiiu 10 iunie. Atăt adresse de loialitate, căt și ovcerte satriotice, în urma sbenimintelor răsboiase tot mai sosescu la lovurile mai înnalte De curăndu se așternure Serenitatei Sale Principelui Guvernătoru asemenea adrese și din partea comunelor din cercurile: Valasut, Zorani, Betleen și Blaj. Contribuiri patriotice au venit la presidiul Locouinței. Dela c. r. Consilieri la tribunalulu suprem D. D. Paul Istvanfi de Madefalva din seara sa 100 fl. v. a. Aloie Pop de Svirud din leafă 60 dl. v. a. de la c. gheorghie Buc din leafă 20 d. r. Adjunct de tribunal v. a. Alesandru Beteg proprietariu în M. Senghi au dat un cal de trasu ușor, și Contele Fr. Toldolaghi din Coronta, un altu calu de trasu greu, fără de bani. Comunele din Pretura Mediașiului, au trimisu pe seama răniților din cste 7 măji de scaune. Din cercul Brașovului D. Eduardu cav. de Șovlen 100 ol. Comuna bisericei grecești din Brașovu în obl. urbariale 2000. al. D. Fr. de Poca posesor în Niutod 10 ol. 50 cr. dechiarăndu că vrea a da căte 5 fl. 25. cr. pe lună pentru un husariu ungur, care se va distinge în răsboiu. Din cămpul răsboiului. Trupele c. r. austriace se află astăzi concentrate pe linea râului Mîincio, lăngă cetățile: Peșuiera, Mantua, Verona și Legnapo au o putere foarte mare, unde se așteaptă o lovire vuruncenă, o lovire otărâtoare. Se zice că trupele framcosarde ar avea de cuget a începe operațiunile luptei cam în următoriul cip: de cătră apusu prin corpul ce merge din Milano în contra Peschierei și Verona, de cătră meeză zi prin corpul Principelui Napoleon, carele merge în voatra Malteei, de cătră răsărit prin o diversiune marină vătră Lepeano. Împăratul Napoleon va amenința pieptul, iar Veneția se va bombarda la Lido. Împăratul Napoleon dinpreună cu Regele Victor se ocupă a pune pe picior o armată de 60,000, și acesta 2 Doritorii și starea noastră a tuturora, 1 -