Telegraful Roman, 1860 (Anul 8, nr. 1-52)
1860-09-15 / nr. 37
146 păta și protestanții posițiunea loru, adeca egalitatea. soăien. imp. de Nocioni, se alătură lăngă descoperirile ce lea făcutu El. Sa Dl. Ea. Șaguna, și Bar. Petrino. Nu pociu refăcea - zice - acea observăciune, că poporăciunea ce se țâne de viserica gr. orientală, a contribuitu de zece ani încoace 4 milioane, spre acoperirea lipseloru pentru cultu și învățămăntu, fără ca să se fie întrebuințatu pentru cultulu și învățămăntulu bisericei numite vre o sumă demnă de amintire, pe văndu din contră pentru celelalte condesiuni din Bănatu, și pentru partea cea mai mare vodatulu sărbescu s'a întrebuințatu în totu din Voiapulu o sumă aproape la 94,000 al., care în acești zece ani sue aproape la unu milionu. Ba caută să descoperiț, că pentru romănii și sărbii din Bănatu și din Voivodatu, nu numai că nu se află instituțiuni mai înnoite de creștere, ci chiaru și profesorii din Gimnasiumu din Timișoara, săntu atătu de sprintenii dotați, încătu, săntu siliți pentru susținerea vieței a se mai ocupa și cu alte lucruri. În comitatele Aradului, și a Oradiei mari, cu tote că majoritatea poporăciunei o facu romănii, puse fără nici o catedră pentru limba romănă. Eu nu vreau mai departe a mai aminti modulu și calea după care se întreprinde acolo proselitismulu, și prin care se seducu poporăciunile romăne la cea mei mare demoralisațiune, și li se dă orasiune a se desbrăca de evlavia loru cea obicinuită cătră religiune, și a micșora respectulu loru celu înpăsvutu și îndatipatu cătră Maiestatea Sa, fiindu că cele mai multe abusuri se întămplă daru în numele Maiestăței Sale. Departe să fie de la mine, va cănda prin observăciunea aceasta ași avea doară adejosi pe connaționalii mei, decătu numai îmi ținu de datorință a aduce la cunoștința în paltului Senatu imperialu aceste împrejurări neplăcute, ca prin aceasta să li se aducă acestora vindecare.” Senat. imp. Cont. Barroli: „Înnainte de toate fiemiertatu, ami esprima mulțumita mea Domnului Petrino, pentru mai multe date, pe care lea împărtășitu înnaltului senatu imperialu. Acelea mi servescu și mie de unu documăntu nou, și eu le primescu așa pe cumu lea împărtășitu, cătu de imposibilă e adeca împlinirea unei probleme a unui ministeriu părăția austriacă, de cărtu și instrucțiune în îm- Toiu acelea împregiurări neplăcute, și poate într'unu cuprinsu mai mare, vinu înnainte și în Ungaria. Eu nu vreau a mai atinge pedreptățile și pe cuviincoasele demăndări ce se facu în privința limbei, și nu vreau a pertracta obiectulu acesta mai departe ca obiectu de discusiune. Episcopulu Strosmaeru, apără concordatulu, și dinpreună cu Contele Seceri, întărește, că concordatulu paru fi unu obiectu de pertractare pentru senatulu imperialu. Episcopulu Mașirevici, (din Timișoara:) „Ritulu gr. orientalu de care se țânu trei milioane de mărturisitori în Austria, n'a priimitu din cele 5-6 milioane fiorini, ce s'a cheltuitu în fiește carele anu, în cești zece ani, nici unu ajutoriu, pe căndu acei trei milioane austriaci (gr. orientali,) în proporțiune trăbue că a contrebuitu camu 11 seau 12 părți spre acoperirea cheltueliloru statului. Basatu pe iubirea de dreptate a înnaltului senatu imperialu, me rogu în numele coreligionariloru mei, ca la pertractarea acestui obiectu să se fee în considerațiune dreaptă și cuviincoasă și cultulu greco-orientalu, cu atăta mai vărtosu, cu cătu pentru cultulu evangelicu de ambe confesiunile vine înnainte în proectu un ajutoriu d 95,000 al” Așa urmară apoi mai departe distnsiunile asupra bugetului pentru cultu și instrucțiune. În ședința din 11 Sept. n, după ce urmară mai multe discnsiuni asupra bugetului pentru miliție, pentru pensionarea celoru ce au servitu la armată, ș. a., luă apoi cuvăntulu Dl. Ser. imp. Maagheru, și vorbi în favorea presei, și după ce spusă, cum că pressa este unu factoru esențialu al opiniunei publice, și că starea presei în Austria stă așa, încătu nu i se mai poate lua pici unu folosit, zice: „Voința Maiestății Sale a Împăratului, ca să se manipuleze pressa după legea penală, nu sa dusu îndeplinire. Autoritățile administrative, esercează o censură preventivă. Totu ce nu le place, se suprimă. Autoritățile polițiane slobodu ordonanțe, a nu scrie despre acesta ori acelu obiectu. De multe ori se deneagă unei foi, republicarea articulilor din țările dinafară, și foiloru provințiale li se oprește aceea ce a împărtășitu foile vienese, sp. es. republicarea opiniunei majorităței senatului imp. Pesce se basează aseemenea disposițiuni, îmi e necunoscutu. Nu numai jurnale, daru nice chiaru autoritățile presei, numai știu acumu, ce este ertatu și ce e opritu. Astăzi săntu împrejurările presei mai suprimate decătu totdeuna. Spada lui Demostene a admonițiuniloru, fălosăe în cești zece ani din urmă fără întrerupere asupra capeteloru, și în anulu acesta a eșutu mai multe admonițiuni decătu în cei zece ani de mai nainte. Și aceea ce bate aci la ochi mai tare e, că în respectulu acesta poliția e acuzatorulu, judecătoriului și martorulu în una și aceeași persoană, și înculpatulu se judecă, fără ca să fie fostu mainainte ascultatu, și admonițiunile acestea nu vinu înnainte numai acolo, unde se prescrie legea presei, ci oriunde nu este cu plăcere poliției. Vorbirea liberă despre trebile cele mai momentoase ale statului e oprită, iee refugiulu în foile esterne, pentru ca să poată fi auzite numai pe turiști în Austria. Întră asemenea cercu stări, pressa din patrie nici căndu nu va putea ținea concurență cu pressa dinnafară, deorece aceasta se vede a avea un privelegiu, și cată săși Dar nice pressa dinnafară încă nu e tractată deo potrivă, căci pe căndu ses. unei foi, care e învălită suptumanta bisericească, și care într aceea adeseori aduce înnainte unele lucruri și chestiuni rare necreștinești, și păcătuește în contra religiunei lui He, pe căndu acestei foi îi este ertatu a atenta neîntreruptu pe protestanți și jidovi, (dar pe cei de religia gr. orientală??.) reflecsiunile în contra unoru atentate de feliglu acesta se oprescu.” (Va urma.) Sibiiu 23 Septemvr. n. (Trimisu.) Ziua de 2 Octomvr. c. n. se apropie, și pe simțimu datori mai nainte de ce se va aduna comisia, pentru ficsarea unei ortografii cu litere a da deslușire la mai multe întrebări care ni se făcură în obiectulu acesta din mai multe direcții. La întrebarea pentru ce diecesa Ghierlei, nu este representată la aceea comisiune, și de aci dedusa temere că diecesa aceea provocată fiindu dela înaltulu ministeriu de învățămăntu ași da părerea pentru stabilirea unei ortografii cu litere, va da noate o părere cu totul divergintă de aceea a comisiei, răspundemu, că deși Pustritatea sa Dl. Enisconu Alecsi, nu este poatitu de a dreptulu din unu punctu de vedere etic eticu, totuși noi avemu bună speranță, că Prea Sfinția Sa, ca auctoru vechiu a unei gramatici su litere, va lua parte la această comisie, și ne va onora cu înnalta sa persoană. Căzuțâne de provocarea așida în privința aceasta opinie în scrisu, aceea nu poate vătăma buna înțălegere din causă, căci aceste opinii încă se voru așterne comisiei spre desbatere ca și opiniunile celoralalte două diecese romăne din Ardealu, fiindu ele nu dela înnatulu Ministeriu de învățămăntu, ci dela înnalta Lobouiință provocate spre aceasta. La întrebarea pentru ce la o treabă comună și atătu de însemnată cumu este aceasta, iau parte numai Ardeleni, răspundemu, căci așa sună înnalta ordinăciune ministerială, provocănduse toate Locouințele țăriloru de coroană, unde se ladă romăni în numeru mai însemnatu, ca să urmeze asemenea în treaba aceasta. Noi mărturisimu că bucuroși amu fi văzutu la aceea comisie unu pumeru mai mare alu inteliginței Ardelene, daru împrejurările nu îngăduiră o înțălegere mai întinsă, și furămu buni bucuroși mai bine a vedea și mai puțini bărbați de specialitate adunați la o consultare asupra obiectului acestui arăta de monentosu, decătu a ne mulțumi numai cu opinii diverse scrise. Aceasta însă nu restrânge pe nimenea ași da opinia sa asupra acestui obiectu sau în jurnalu, sau dea dreptulu cătră Guvernu, precumu s'a și făcutu din mai multe părți pănă acuma, priă sine iga et stpadio, și nu cumu se făcu în corespondința de sub Surulu în Nrul 36 alu Telegrafului romănu, unde abusănduse încrederea dicasterială cu care s'a trimisu la membrii comisiei o încercare de ortografie venită dela înnaltulu Ministeriu de învățămăntu, se batjocorește auctorulu ei în totu chipulu, deși acesta precătu știmu este unu bărbatu meritatu în literatura noastră, și poate avea și elu zemsiurile și părerile sale ca și altulu. Dacă membrii comisiei se voru slobozi în astfeliu de desbateri, ca să puzi cu batjocuri precum se făcură în Nrul Telegrafului romanu mai susu însemnatu, atunci nu vomu păși de parte. Noi avemu să pășimu din punctulu de vedere practicu lăsăndu toate desbaterile peroditoare filologiloru, aceasta se vede a fi observatu și confrații noștrii din Principate, carii admiră ortografia cu sedile, cărei unii vreau săi indice răsboiu vecinicu. Mai departe aru aoi de doritu, ca noi toți ro mănii, deși locuiau în diverse provincii și sub diverse împrejurări, aci să ne înțălegemu, și pentru aceea referentulu obiectului acestui nu autrecutu cu vederea acea împrejurare, că Guvernulu Principateloru romăne, a posti tocmai în posiția aceea, în care noi ne aflămu astăzi, și a poruncitu să se stabileze o ortografie, după care să se țină toți amploiații și aceasta făcănduse sa publicatu din partea Ministeriului din năuntru prin un ordinu de zi în 8 Fevr. 1860, în Monitoriulu din București arul 30. Toate acestea nea venitu la mănă și se voru așterne onoratei comisii spre desvatere. Făcăndu atestea cunoscute sperămu că și frații noștrii din Bănatu, din Ungaria și Bucovina, voru păși asemenea, ș'atuncai ne vomu întălni la punctulu dorințeloru, de amu pleca ori din ce direcție. Sibiiu 13 Lengn. În Nrul 35 alu acestui jurnalu, anunțăndu eșirea Calendariului, 1861 în tipografia noastră diecesană de aici, ne an, aromiserămu de odată a face cunoscutu on. publicu și cuprinsulu aceluia. Același în mărime de 5 coale și totu în formatulu de pănă acumu cuprinde afară de lupile și serbătorile de preste anu, următoarele: Genealogia curiei domnitoare împărătești a Austriei; Vredniciile /