Telegraful Roman, 1862 (Anul 10, nr. 1-103)

1862-06-10 / nr. 46

180 t Diplomei nu este prejudițiosu. În Ungaria și Croația ana. 1848, sau așezatu prin Legea dietale perfecta și recipro­­ca egalitate a tuturoru religieloru­hristiane, și deacă Le­­gea acasta nu se observeză, nime­nu este altulu de vipă, fă­­ră numai Capii Bisericeloru necatolice. În Ardealu încă și în­ainte de a. 1848, au fostu egala îndreptațire pentru religiele recepte, și fiindcă de atunci religia noastră or­­todocsă răsăriteană sau număratu între religiele recepte cri­­stietiane, pentru aceea se bucură și ea astăzi de egala în­­dreptățire confesionale, și nu lasă a se esturba din aca­­stă posiție legale prin năzuiala suprematică a nimănui. Sibiiu 9 Iuniu. i Ilustritatea Da, Dlu Andreiu Mocanii de foenu au binevoitu a darui pe seama zidindei Biserici catedrale din Sibiiu una Mie fiorini Ban­­aust, în Bani vara pentru care marinimosu daru­­ cas dară mulțămire în numele noastre ort. din Ardealu. Pe acestu scopu au întratu în urma colectei pănă la 47.000 a. v. a. carea sumă este însă prea mică, și neajunsă pentru începerea zidirei, căci dela Magistraturu Sibiiului nu sau potutu căpăta locu cu viincosu pentru o Catedrală, ear de saru cumpăra loculu ne Bani, atunci suma susatinsa saru mistui cu cumpărarea locului. Acestu obiectu debue­­ Soborulu celu mai dean poane să Ce hotărească. — Sibiiu 8 luniu. In numerulu trecutu atinseramu despre respunsulu ce la datu Locutietorulu Ungariei catra o deputa­­­­tiune romana in Oradea mare la cuventarea de bun­a venire. Despre asest'a aflamu in N­ulu „Sonsoghiei” 41—85 intr'o corespundintia din Oradea mare cu data 26 Maiu urmatogele.­­ (S.) Intieleginti­ a romana din Verisii, intielegandu cumca Esselenti'a sa Contele Palffy Locutienentele reg.­alu Unga­­riei pe 25. Maiu vine la Orade, s'a resolvatu ca se merga l­a deputatiune si dintra noi spre salutare­i, si ca se­i desco­­pere neste necasuri ce au romanii pe aici mai cu sâma în pri­­vinti'a limbei.­­ Sambata, in 24 dara si plecaramu cati-va , si ajungandu in Orade ne mai conveniramu cu unii de pe Crisiu, cu altii de aici, ne sontvoghigamp ca­ se=lu salutamu la olalta­­ vi-i A.J... si govagamp­re Dom­­nul Advocatu Sozmani ca se ne conduca. Escelenti­a sa sosi­em­ pe la 4 ore dupa prandiui, si­ numai decatu primi pe deregatorii comitatului, n­enendu-le si o vor= Dire­­n care le agita chiamarea. Cnventatu Ess. La sarga deregatorii d­in Comitatul Aradului si a Timisiarei , suntu si mai respetati romanii pe acolo, si-a adusu aminte si de romani, si de atuncea Adi pela 11 age fusoramu si noi fericiti dara a­capetă in­­trare la Ese­na si inca conformu voiei Esc. sale tosma in sa­­minariul romanescu unitu de aici. Escelenti­a Sa a rogatu pe Prea On. Domnu Vicariu capi­­d, tșaghip, că se fa de “fata sub decursulu arcivitiei, sa-si, = dice = "eu n'amp secrete, miaru place ca se potu vorbi ma­­caru in medilocul stradei, numai ca se me audia catu mai multi“, dreptuace­a candu dau publicitatii aceea ce mi-a remasu in­­minte d­in cuvintele Escelentiei Sale, cugetu ca nu - alta, decatu i­ implinescu toi­a. Intrandu dara in sala, Dl. sutăziu, sa ogatoghele pati­tiunei Ga salutatii, si Pa­rogatu ca se ne fia ragtinitoriu in intrebuinttarea dreptului nostru nationalu, si mai cu sema a limbei materne. Nainte de tote trebue se atinga aci, spunea, Esec. Sa, se vedea a fi fostu, peu­ informatui despre romanii din Bihari­a, si in specie din Belpsiu , ca si cei mai nevinovati pasi ai roma­­niloru , i-erau aretati in fotia reghisplosa, intreleginit'a de a­­gitatoriu , si mai scle Ddicu de ce, nu sciu cine a fostu astă bunu la sufletu, de nea asternutu patulu atata de bine. Aci urmeze unu estrasu din acelu respursu. Noi ilu reprodu­­cemu dupa „Bu­guung” care la data in tota estinderea lui. Si suna asta: „Eu­­ te multiemescu pentru­ simtiemintele de credintip;­re care Dioastra avurati bunatate ale esprimă tocmai acuma. Ce se atinge inse de plansurile, ce au­ trenuru de bine a le aduce, inainte in numele natiunei romane , suntu silitu a observă, ca, eu nu potu incuviintiă modulu, in care aceste s'au adusu ina­­inte, professo Nu se amintesce nici unu casa fapticu. pentru care eli­­se se­cera ajutoriu si pentru plansuri generali eu nu potu efectui ajutoriu. Dupastga puteti fi convinsi , ca totu ce sa indugata Maiestatea Sa a ordină in Diploma din Octombre, se vă indeplini pana la liter­a sea mai de pre urma, si desa a­­cesta nu sa facutu rana acuma, apoi temeiulu pote sa face nu sau adusu inainte la locurile cuvii­cidse sau nu in modu cuviiin­— siosp. Pe langa idle aceste eu suntu eu de si primitu rugaciunea Dvastre inse silitu a de chiară, ca ep voiu respinge toate acele prele­nsiuni, care trecu peste mentionata diploma. Afara de acesta nebpe se observesu, cu rgostitudine, to­­tusi nu polu se ghespitose, afirmatiunea , ca Dhoastga ati rotea „pasi sa deputatii natiunei gomanesei fiindu ca eu nu sciu, ca Provoca­­ si re­pe­­tentia agitatiunei ospati tegmini, aicea nealcisa rege, pentru ca noi­­ multi emita lui Dolieț, posedemu legi si sanstionate a­­sesngagii dela Maiestatea si. „Deasa insusi Comunele dorescu, că afacerile loru comunali­se se administrese in propri­a sa limba, atunci eu acest­a intra adeveru nu voiu­m­pedecă ; desa insa aru fi adeveratu, ce eu mai ca nu potu crede, ca­rgheotimea agitese poporuluzi» rg­­­hinit­a acesta, trimitu insusi si'ncolo zgotoseale spre subscriere, “sau le porta insusi „ facu se se decretese schimbarea limbei oficioase in siedintte secrete, nea­mestesata si acesta in Comune cu torogatia­­locuitorilor a atienatori de atunci as­ fi silit nunumai a sondemnui seg­­mea na asi potea nici despri ingadui. Daca eu nu sufera a­­vitatiuni pentru limb­a ungurasca, slava se­­arta limba, apoi “fiu convinsi, ca eu in priviinti'a limbei romane nu potu pro­ cede “emise cu mai mare indulgintia si fiindu in 5 Noembre suntu “de ghep, inse totusi amu fostu ca ordinatiunele cele­a se aplică fara diferintia de statu, ” apoi maga parea foarte reu, daca severitatea loga aru lovi unu _preotu ori de ce confessiune. Ca exemplu se va servesca a­­ceea înpregiurare, ca eu din ansa de agitatiune , ce sa aratatu de curendu in sinulu unei altei confesiuni de si cu parerea mea a­ ogdi­­. Noembre a ordina in contra ambeloru agitatore porti o severa procedura, de­si cu bucurie potu dice, sa nu a fostu necesaru a aplică acele ordinatiuni. |. carii sciu limb­a romanesca, care în scriere pote ca nu suntu­­ inca dedati, inse in scurtu timpu voru fi deplinu in stare a ce­­respunde cerintteloru spui­n sioase, s­aga despoia in urmarea „astorfeliu de agitatiuni de oficiele loru in vreme ce in loculu „loru nu saru putea afla de locu indivizi apti. Acesta inse­mn „Saru putea suferi din mai multe interese de administratiune. „ Dealmintrea eu trenu de necesaru a atinge si aceea, ca dupa parerea mea la aceste agitatiuni egoismulu si mâni­a dupa o­­„ficia joca o rola cu multu mai mare, decatu ce siaru cugeta „multi a marturisi. Unde de almenirea intro comuna roma­­nesca Notariulu intr'adeveru nu este in posesiunea limbei go­­manesti, acest­a se va transpune în drumulu ap men­u în altu „locu, “cum vă potti aceea Comuna. 7 In fine imi­tiem­ de datorritia, a indrepta catra Du, intre care amu norocire­a salută cea mai mare parte preoti, aceea seriosa admonitiune , ca datorintia Dv. este, a imrasini po­­­porulu, eara nu eaga nu a­u nepaciui, a imparti poporului sfaturi bune, alu indrumă pe cai retacite, seu a spuse de gheoa con­­ducere a loru pe cai retacite unui astfeliu de poporu despe asa­­ruia justu semtiu de dreptu si despre a carui peslintita credin­­tia catra patria si tronu pote produce istoria noastra asta fru­­­moase dovedi. Integresula totugogu poporaloru l­erei este c0= munu si noi ilu vomu sustienea umeru la umeru numai atunci, daca vomu incungiură tota agitatiunea, ne vomu intrece in a­­ceea, care este unu­mai sirguitoriu, crutiatoriu , civ­lisatu credinciosu supusu alu Maiestatei Sale, si care in privinti­a am­a­­si­narii integheseloga comune pretinse de Monaghenia se va lasă a fi condusa de cele mai cuviincioase simtieminte., (Va urma) Sibiiu 9luniu. D. Pamfiliu Valeanu face­­ in foisio­­r­a „Lonsoghiei” o recensiune asupra jurnaleloru nostre, in ca­­re dice despre „Telegrafulu Romanu“ urmatoarele : - a „“Telegrafulu Romanu“ cumu ar lepadă c­erovii­­tele lui Ch­ilu, adesa spurcatele si uru­losele „so ve“ — indala si­ aru castigă mai mare popularitate , eu celu putîmu sumu de acea parere, ca desa s'aga folosi de literele strabune , indata aru fi mai pretiuitu si mai inbratisiatu. Pote unii aru respunde spunea n'a sositu inca tempulu ca jurnalele noastre se se pot a tipari cu litere, si asta si „T. R.4 tie ne mai consulta a esi la lumina in acele vestminte vechi, la a­­­­sest'a respundemu, ca adi tote diurnalele romanesei d'in Austri­a Mi-aducu aminte , candu a 4­­­­­­­­ ț numai intr'aseea, „ea Dv. Si­mbră ati fi in posesiunea unui astfel in insusi cu eschiderea ci eu tienu de obligatiunea mea in servitiulu publicu rea Du, la dreptulu naturei o tienu că unu utilisatu asest­a. Nușm se gasi, ca rugarile “alta semintia de limba. batoresce, natiuni din ca eu astfeliu de in privintia acesta sau procedura in puterea silita in intielesulu­i, de mandatu­­a ve de chiara estegii, onesti | oficiului notari, d -

Next