Telegraful Roman, 1862 (Anul 10, nr. 1-103)
1862-06-10 / nr. 46
180 t Diplomei nu este prejudițiosu. În Ungaria și Croația ana. 1848, sau așezatu prin Legea dietale perfecta și reciproca egalitate a tuturoru religieloruhristiane, și deacă Legea acasta nu se observeză, nimenu este altulu de vipă, fără numai Capii Bisericeloru necatolice. În Ardealu încă și înainte de a. 1848, au fostu egala îndreptațire pentru religiele recepte, și fiindcă de atunci religia noastră ortodocsă răsăriteană sau număratu între religiele recepte cristietiane, pentru aceea se bucură și ea astăzi de egala îndreptățire confesionale, și nu lasă a se esturba din acastă posiție legale prin năzuiala suprematică a nimănui. Sibiiu 9 Iuniu. i Ilustritatea Da, Dlu Andreiu Mocanii de foenu au binevoitu a darui pe seama zidindei Biserici catedrale din Sibiiu una Mie fiorini Banaust, în Bani vara pentru care marinimosu daru cas dară mulțămire în numele noastre ort. din Ardealu. Pe acestu scopu au întratu în urma colectei pănă la 47.000 a. v. a. carea sumă este însă prea mică, și neajunsă pentru începerea zidirei, căci dela Magistraturu Sibiiului nu sau potutu căpăta locu cu viincosu pentru o Catedrală, ear de saru cumpăra loculu ne Bani, atunci suma susatinsa saru mistui cu cumpărarea locului. Acestu obiectu debue Soborulu celu mai dean poane să Ce hotărească. — Sibiiu 8 luniu. In numerulu trecutu atinseramu despre respunsulu ce la datu Locutietorulu Ungariei catra o deputatiune romana in Oradea mare la cuventarea de buna venire. Despre asest'a aflamu in Nulu „Sonsoghiei” 41—85 intr'o corespundintia din Oradea mare cu data 26 Maiu urmatogele. (S.) Intieleginti a romana din Verisii, intielegandu cumca Esselenti'a sa Contele Palffy Locutienentele reg.alu Ungariei pe 25. Maiu vine la Orade, s'a resolvatu ca se merga la deputatiune si dintra noi spre salutarei, si ca sei descopere neste necasuri ce au romanii pe aici mai cu sâma în privinti'a limbei. Sambata, in 24 dara si plecaramu cati-va , si ajungandu in Orade ne mai conveniramu cu unii de pe Crisiu, cu altii de aici, ne sontvoghigamp ca se=lu salutamu la olalta vi-i A.J... si govagampre Domnul Advocatu Sozmani ca se ne conduca. Escelentia sa sosiem pe la 4 ore dupa prandiui, si numai decatu primi pe deregatorii comitatului, nenendu-le si o vor= Diren care le agita chiamarea. Cnventatu Ess. La sarga deregatorii din Comitatul Aradului si a Timisiarei , suntu si mai respetati romanii pe acolo, si-a adusu aminte si de romani, si de atuncea Adi pela 11 age fusoramu si noi fericiti dara acapetă intrare la Esena si inca conformu voiei Esc. sale tosma in saminariul romanescu unitu de aici. Escelentia Sa a rogatu pe Prea On. Domnu Vicariu capid, tșaghip, că se fa de “fata sub decursulu arcivitiei, sa-si, = dice = "eu n'amp secrete, miaru place ca se potu vorbi macaru in medilocul stradei, numai ca se me audia catu mai multi“, dreptuacea candu dau publicitatii aceea ce mi-a remasu inminte din cuvintele Escelentiei Sale, cugetu ca nu - alta, decatu i implinescu toia. Intrandu dara in sala, Dl. sutăziu, sa ogatoghele patitiunei Ga salutatii, si Parogatu ca se ne fia ragtinitoriu in intrebuinttarea dreptului nostru nationalu, si mai cu sema a limbei materne. Nainte de tote trebue se atinga aci, spunea, Esec. Sa, se vedea a fi fostu, peu informatui despre romanii din Biharia, si in specie din Belpsiu , ca si cei mai nevinovati pasi ai romaniloru , i-erau aretati in fotia reghisplosa, intreleginit'a de agitatoriu , si mai scle Ddicu de ce, nu sciu cine a fostu astă bunu la sufletu, de nea asternutu patulu atata de bine. Aci urmeze unu estrasu din acelu respursu. Noi ilu reproducemu dupa „Buguung” care la data in tota estinderea lui. Si suna asta: „Eu te multiemescu pentru simtiemintele de credintip;re care Dioastra avurati bunatate ale esprimă tocmai acuma. Ce se atinge inse de plansurile, ce au trenuru de bine a le aduce, inainte in numele natiunei romane , suntu silitu a observă, ca, eu nu potu incuviintiă modulu, in care aceste s'au adusu inainte, professo Nu se amintesce nici unu casa fapticu. pentru care elise secera ajutoriu si pentru plansuri generali eu nu potu efectui ajutoriu. Dupastga puteti fi convinsi , ca totu ce sa indugata Maiestatea Sa a ordină in Diploma din Octombre, se vă indeplini pana la litera sea mai de pre urma, si desa acesta nu sa facutu rana acuma, apoi temeiulu pote sa face nu sau adusu inainte la locurile cuviicidse sau nu in modu cuviiin— siosp. Pe langa idle aceste eu suntu eu de si primitu rugaciunea Dvastre inse silitu a de chiară, ca ep voiu respinge toate acele prelensiuni, care trecu peste mentionata diploma. Afara de acesta nebpe se observesu, cu rgostitudine, totusi nu polu se ghespitose, afirmatiunea , ca Dhoastga ati rotea „pasi sa deputatii natiunei gomanesei fiindu ca eu nu sciu, ca Provoca si repetentia agitatiunei ospati tegmini, aicea nealcisa rege, pentru ca noi multi emita lui Dolieț, posedemu legi si sanstionate asesngagii dela Maiestatea si. „Deasa insusi Comunele dorescu, că afacerile loru comunalise se administrese in propria sa limba, atunci eu acesta intra adeveru nu voiumpedecă ; desa insa aru fi adeveratu, ce eu mai ca nu potu crede, cargheotimea agitese poporuluzi» rghinita acesta, trimitu insusi si'ncolo zgotoseale spre subscriere, “sau le porta insusi „ facu se se decretese schimbarea limbei oficioase in siedintte secrete, neamestesata si acesta in Comune cu torogatialocuitorilor a atienatori de atunci as fi silit nunumai a sondemnui segmea na asi potea nici despri ingadui. Daca eu nu sufera avitatiuni pentru limba ungurasca, slava searta limba, apoi “fiu convinsi, ca eu in priviinti'a limbei romane nu potu pro cede “emise cu mai mare indulgintia si fiindu in 5 Noembre suntu “de ghep, inse totusi amu fostu ca ordinatiunele celea se aplică fara diferintia de statu, ” apoi maga parea foarte reu, daca severitatea loga aru lovi unu _preotu ori de ce confessiune. Ca exemplu se va servesca aceea înpregiurare, ca eu din ansa de agitatiune , ce sa aratatu de curendu in sinulu unei altei confesiuni de si cu parerea mea a ogdi. Noembre a ordina in contra ambeloru agitatore porti o severa procedura, desi cu bucurie potu dice, sa nu a fostu necesaru a aplică acele ordinatiuni. |. carii sciu limba romanesca, care în scriere pote ca nu suntu inca dedati, inse in scurtu timpu voru fi deplinu in stare a cerespunde cerintteloru spuin sioase, saga despoia in urmarea „astorfeliu de agitatiuni de oficiele loru in vreme ce in loculu „loru nu saru putea afla de locu indivizi apti. Acesta insemn „Saru putea suferi din mai multe interese de administratiune. „ Dealmintrea eu trenu de necesaru a atinge si aceea, ca dupa parerea mea la aceste agitatiuni egoismulu si mânia dupa o„ficia joca o rola cu multu mai mare, decatu ce siaru cugeta „multi a marturisi. Unde de almenirea intro comuna romanesca Notariulu intr'adeveru nu este in posesiunea limbei gomanesti, acesta se va transpune în drumulu ap menu în altu „locu, “cum vă potti aceea Comuna. 7 In fine imitiem de datorritia, a indrepta catra Du, intre care amu norocirea salută cea mai mare parte preoti, aceea seriosa admonitiune , ca datorintia Dv. este, a imrasini poporulu, eara nu eaga nu au nepaciui, a imparti poporului sfaturi bune, alu indrumă pe cai retacite, seu a spuse de gheoa conducere a loru pe cai retacite unui astfeliu de poporu despe asaruia justu semtiu de dreptu si despre a carui peslintita credintia catra patria si tronu pote produce istoria noastra asta frumoase dovedi. Integresula totugogu poporaloru lerei este c0= munu si noi ilu vomu sustienea umeru la umeru numai atunci, daca vomu incungiură tota agitatiunea, ne vomu intrece in aceea, care este unumai sirguitoriu, crutiatoriu , civlisatu credinciosu supusu alu Maiestatei Sale, si care in privintia amasinarii integheseloga comune pretinse de Monaghenia se va lasă a fi condusa de cele mai cuviincioase simtieminte., (Va urma) Sibiiu 9luniu. D. Pamfiliu Valeanu face in foisiora „Lonsoghiei” o recensiune asupra jurnaleloru nostre, in care dice despre „Telegrafulu Romanu“ urmatoarele : - a „“Telegrafulu Romanu“ cumu ar lepadă ceroviitele lui Chilu, adesa spurcatele si urulosele „so ve“ — indala si aru castigă mai mare popularitate , eu celu putîmu sumu de acea parere, ca desa s'aga folosi de literele strabune , indata aru fi mai pretiuitu si mai inbratisiatu. Pote unii aru respunde spunea n'a sositu inca tempulu ca jurnalele noastre se se pot a tipari cu litere, si asta si „T. R.4 tie ne mai consulta a esi la lumina in acele vestminte vechi, la asest'a respundemu, ca adi tote diurnalele romanesei d'in Austria Mi-aducu aminte , candu a 4 ț numai intr'aseea, „ea Dv. Simbră ati fi in posesiunea unui astfel in insusi cu eschiderea ci eu tienu de obligatiunea mea in servitiulu publicu rea Du, la dreptulu naturei o tienu că unu utilisatu asesta. Nușm se gasi, ca rugarile “alta semintia de limba. batoresce, natiuni din ca eu astfeliu de in privintia acesta sau procedura in puterea silita in intielesului, de mandatua ve de chiara estegii, onesti | oficiului notari, d -