Telegraful Roman, 1862 (Anul 10, nr. 1-103)
1862-07-22 / nr. 58
sa 738 meani D. Paroh gr. cat. din Sibiiu Rusu, în locul Beliinți, D. Ioan Brote D. Casieru din Reșinariu, în locul D. Controloru Pinciu, D. Alecsandru Bacu oficialu în Sibiiu. De mai veri o scrisoare gratulătoriă trimisă dela Comitatul Dăbălți și după ce trecuseră 3 ore după ameazi se încheie adunarea Pentru inscrierea membriloru Asoțiațiunei ca denumitu o comisiune și precumu înțelesărămu sau înscrisu încă mai mulți ca 200 membrii. După ședință se adunară ka la 200 membrii ai asoțiațiunei au unu banchetu în cala băiloru de aburi, ce decursă cu o conversațiune cordială. Mai multe bubuituri de treascuri vestiră începerea și finirea banchetului. Apoi începu iarăși jocul călușeriloru. Nu putemu încheia a nu amintimi D. D. Brașoveni își arătară și cu ocasiunea aceasta zelulu celu nobilu, care îlu păstreză în sinul său pentru prosperarea națiunei noastre, căci pe lăngă toate că știură adăposti arăta numeru de străini prin cășile sale, nu lipsiră nici prănzuri, cini și alte petreceri, la care luară parte mulți dintre oaspeții acoțiațiunei. Prevenirea cu care știură a întimpina pe toți c oaspeții întru totuși pe fiecare în speție, va rămănea neuitată în inimile tuturoru romăniloru ce se bucurară de o ama rară ocntrazitate. După ce ce fiiiră ședințele partea cea mai mare a oaspețiloru plecă la apele minerale dela Elepatac, unii și cătră casă. Voi sluji Ecselenția Sa D. Episcopu Andreiu Baron de Șaguna la capela romănească din Cetate. P. Mitropolit alu Romăniei, Nifon și după ce după amezi îi întoarsă visita plecă cătră săcele unde va sluji aa Slie.”) La amezi primi visita Eminenției Sale Brașovu?” „Iuliu. Concertul, ue ce dedu astăzi la 6 ore în sala cea mare a Gimnasiului din partea violinistei domnișoarei Elisa Țirca și a rinepimei studioase din spaniolă și Sibiiu, cu una din cele mai plăcute și mai nobile petreceri, cu care surprinseră frații Brașoveni pre numeroșii sei oaspeți. Așteptarea noastră de la tinera musicală „În urma celora ce auziserămu din spusele altora, nu era mică; cu toate acestea a fostu întrecută prin prestațiunile Dei, care și criticiloru competinți nepărtinitori și neromăni încă le stoarse mărturisirea, că juna concertantă nu prumai Ce va face, ui este deja o virtuosă în artea cea. Piesele toate fură priimite de numerosulu publicu romănu și neromănu cu 'nsuflețire viiă, dar căndu se finiră căteva piese romăneșci de hore și doine, entusiasmuluirrupse în cele mai sgomotoase aplause, care păreau că nu voru a se mai fini. De repețite ori fu distinsă tinera artistă prin chiamare afară mi ce re toarse cu cununi de flori. Acestea ne aduseră aminte cu vivacitate de laurii, ce-i reportau artiștii Eliniloru din jocurile cane publice, mi petrunși de mulțumire nespusă binecuvăptarămu în tăcere salugara ideă a Asociațiunei, ale cărei frupte noi încă nici că suntemu în clape de axe prețui nedeplinu. Și ama, esprimăndu todeodată complăcerea publicului și cu piesele de căntare („Stefanu celu mare și mumăsea” de Bolintineanu și „Marșulu lui Ștefanu”), ne'ntoarcemu iar aa tinera concertantă, domnișoara Elisa Țirca, și-i urămu din totu sufletul iubire fierbinte și perseveranță de fieru „pn artea pea, ca precum ni ce aretă noauă astăzi, ama și de aci 'nainte, va încă din ce în ce mai multu să o putemu saluta ca prea artistă perfetă și patriotă bună, ca pre o demnă fiiă a Romănimei bvibii 1 August. In fine trecu si acestu anu scolasticu cu tote banatatiie si necasurile seale rentga juristii romani de aici. La finea semestrului urmara esamenele speciale, trece la academiele juridice din Austria dusu libertatea de invetiatura. Dintre 58 de juristi romani, cări fuseramu la inceputulu anului, remaseramu 52; pre doi tineri forte buni avaramu nenorocirea ai retgese la mormentu si adeca pre unulu juristu în anulu II losifu Popu de Botta, pre altulu in anulu demia fiindu absoluti I. Monasie Konstinu, duci parasira Asain anulu suplentu si oferinduli-se posta adeca Iosifa Popa si I. Macelariu, iara ceilalti parasira Academia inainte de a absolvi. Cei 52 remasi se inragta in modulu urmatoriu: în anulu 1 26, în anulu I 16 si in anulu I 10. Esamenele sfesiale inseapga in 8 si tienpga rana in 26 Iulin. Considerandu necasurile „ cu cari are a se luptă unu juristui romanu si cu deosebire acela, care ma avutu ocasiune, se invetie bine limba germana, apoi trebue se marturisimu ca esamenele au esilu binisioru. Dintre 26 de primianiti cadiurau la esamene, si asestia cu deosebire din grautatile, ce si a sapsata limb'a germana; trei au escelatu; dintre 16 secundianiti 1 a picatu si duci au escelatu; dintre 10 stianiti ma picatu nese unulu si au escelatu trei. Areste totusa cam observatu orisicare opintire de a dosamenta, ca desi romanii suntu majoritatea la Academia, totusi aici suntu sari imvelia mai bine. Dupa finirea esameneloru speciale, incepu esamenulu de statu suntu si 8 romani ad. Iuliu Vogdosianț doane Bodila, Aureliu Brote, Marcu Cetatianu, loane Francu, Daniele Lica, Gregoriu Manaradianu si Nicolau Stravoiu. — Esamenulu de statu preste tolu nu este în stare de a tine pre cineva in cunostintia despre ceea ce sciu esaminanoii, cu atata mai rozînd, desa comisiunea esaminatoria nu este bine intocmita Comisiunea din anulu acesta n'a fostu una dintre cele mai apte. Intre altii sa aflatu intransa si unu Domnu, care nu injghera altu ceva decatu tripartitulu, nu scimu din predilectiune seau din alta causa. O bogata comisiune nu facu ne se despunau atentu pre esamenatoriu, sa tripartitulu dupa lege nu este obiectu alu esamenului judicialu de statu, ba, cumu am auditu, a asteptatu, ca aceasta se o faca ghestondentulu , a carui sogie face, mai putinu, in mana comisariloru sei. Altu Domnu avendu a esamină dreptulu civilu intrebă numai dreptulu de statu si dreptulu internationalu, cumu va fi implinitu acelu Domnu cerinti'a legei, că adesa, se se injghedintiesse calu mai bine despre ssienti'a fi acui, nu pricepu atâta inseama vediutu ca acelu Domnu cu teza a clasifica fara a fi convinsu, despre ceea ce scia clasificatulu. Mai multi avura norocirea de astfeliu de comisari. Characteristicu este ceea ce a disu unu Domnu sarga unu juristu, care saretase „precelintia din procedura penala. Vam fi datu si din dreptulu penalu zgeselitia, dag n'amu avutu timpu se ve intrebamu si deacolo? Aceste cuvinte atatu de naive caracterisezu din destulu totu esamenulu de statu. Raportulu Bieneză de zi împărtășește din Țentrală: Societatea drumului pentru Tica ai statoritu sub supremulu îngineru D. Șneider la prepărățiile dela Aradu pănă la Turnu roșu 31 stațiuni, care sau și începutu lucrulu. Drumulu nu va încungiura peste Blajiu, Micălaea, Frăția, Ogna la Sibiiu, după cumu sau proiectatu la începutu, ăși Ba aa direcția de la Sebeșiu peste Apoldul mare în luncați- ci binului la Sibiiu. La Apoldu ce dăcu socotealaa reeși cuz păpă la 3 tuneluri de felulu edificărei mai ușore, deaca aru fi urcarea prea mare, atunci aru trece în vale perzându trei miluri cu mai puțini viaduci. Trecăndu la viile Chstianului pe lăngă țormarea dreptă a Reisbadului, va ajunge în lunca Sibiiului, greutate ar fi apoi a ocoli la Talmaciu corona țerei întru'ncercu mape spre a 'nainta la pasu. E proba veru că la Tălmaciu va trece peste râulu țibinu și prin muntele de acolo se va face unu tunelu așa, ca drumulu să mergă pe deasupra Tălmaciului la viile acestui satu și apoi de aci a ajunge platoulu dintre Tălmaciu și Porcești. La Porcești se va așeza stațiunea confiniară și de aci sar trece Oltulu, mergăndu pe țermarea stăngă alui 4 stănjini deasupra apei, de unde au fostu odată drumulu Romaniloru. Pe drumulu lungu al pasadei acestei înguste trebue numai 3 tuneluri pe partea austriacă 3 pe partea romănească mi la Lothora o galerie. Toate aceste edificări săntu lesne de făcutu mi apă consta de micu în macsimum 800,000 fl. Offenbaia 9121 Iulie 1862. Astadi ghigheseni antii Somuneloru, Offenbaia, Muncelu, Sagiosan, Bradiesti si Ciora in urmarea Naltei Diplome Imparatesti din 2010 si Inaltului Rescriptu din 21 Dec. 1860 siau declaratu de limba oficiului in tote afacerile loru comunale de susu pana josu Limba Romana si in tralta limba straina numai voiescu a corespunde cu nici una Diregatoria. Sau decisa ca Protocolulu - subscrisu de toti representantii în 2 E-seminage, se se trimita unulu susu la Comitatu, spre solintia, iara altulu se se pastredie in archivula comunala. Se vede, ca si muntenii nostrii se interesiade multu pentru pastrarea pretiuitului tesauru „Limba Natiunei sale“. F. generală horulu întonă o cu o cuvăntare scurtă a D. D. Președinte, piesă romănească foarte frumoasă. Apoi n - Din 9 înprejurăre reprevăzută trebue să amănămu cu publicarea Cuvăntării D. Protopopu Popazu. — de inca nusa intgo