Telegraful Roman, 1862 (Anul 10, nr. 1-103)
1862-11-25 / nr. 94
„-- - sarasitatii cu aseminea necazuri, că apoi adevaratu de multe ori = ba mai totudeuna in aseminea casuri - nu numai ca lasa locu in capetele tineriloru juristi spre Mamadirea ssienlelogu în memoria, (?) ci inca si celea castigate le izgonescu.— duri Facutusau proiecte, deschisusau carari, inventatu sau mo, impartitu sau consiliuri de catra multi barbati eminenti si eruditi ai natiunei noastre pentru ajutorarea studiosioru nationei nóstre ; si chiaru astadi cu destula indestulire. si sonsolatione vedemu fundate mai multe izvoaghe curgatâre de mioate si lapte prin lagrantulu zelu alu nemuritoriloru Barbati Visericesei si mirenescie , daru apoi nu vedemu prin unele parti , că candu aru fi datu omenimea mâna cu tempestatea , asemenea si aceea - purcede totu pre calea secetei - de unde prea firesce urmaza „ ca izvorele curgatore de miere si lapte pentru nutrirea tine ghimei sidioase, se fia carnu, inicercate , si apoi ferusca D nediep, desa aseminea seceta vu mai dură multu ; plantete natiunei noige prin urmare inca voru secă , apoi atunci: „perirea ta din tine Iegaite”! Ei, daru se nu incepu cu allegorii, ci sami cautu de HR. cru scojulu acestui articululiu este, spuna faspit a se pricepe mai susu, prin ce modu nou usioru s'aru rotea inlesni subsistenti'a juristiloru nostrii romani? Esa daru cumu dupa opiniunea mea individuale. Se punem cu fiecare Tractu, sau Protopopiatu consta numai din 20 Beserici - alte constau toate din 40—50. — semnu ca fiecare Veseghisa are Popa, Cantoru , Crasnicu, la felea mai multe si Dascalu - sai are ori care Veseghisa, Saratori celu pucinu 7. se contribue anuntim Popa 40 x. v.a. Cantorulu 20 x. Crasniculu si fiecare Curatoru 10 x. ce cu bucuria ori care aru si implini * 6se o sumulina de 1. 40 x. v.a. dela unu Tracu cu 20 Beserici, 28 f., cu 30 Veserici, 42 f. cu 40 Beserici 56 f. si asia mai dediu. ) Lenga astea, fiecare Beserica are saspii a sea, cu mai putini seu mai multi bani si ori, soimu si aceea, ca in intielesulu Sanonelogu 8. S. Apostoli „Averea Besericei e averea seracilorut ***) si deea se cuvine de acolo a adjutoru pre seraci, ca catu mai vertosu dara pre juristii nostrii? a carora mama, I. Nationea e seraca se intendemu daga si din averea Veseghiciloru, dela cea mai seraca amuntim macaru 3 f. dela cea de midiulocu 6 f. si dela cea de fronte 10f.,g. a. care abundeza (?) cu vistieria bine aru fi si mai bine = „prezenta astea, inse remanemu. Se mai punemu, precumuca intr'unu Tractu de 20 veserici suntu 5 segase, 10 de midiulocu ; si 5 de fronte, somragative aru gesalta dela Besericele unui aseminea Tractu 125, f. v. a. Personalulu Besericescu aru produce 28 £.v. a. dela poporulu acelui Tgasta, dela aru fi bine indemnatu si sarasitatu celu pucinu 100 f. v. a. eata daru unu izvoru anualu dela celu mai micu Protopopiatu, de 253 f. v.a. — deci cu acesta frumósa suma, au maru potea subsistă ori care juristu, cu tote celu sugruma în si esterne binisioru, fara de asi mai bate sapulu cu alte greutati, decatu cu studierea (?!) — 1) Ago dice pote agesine, ca iusioru a scrie, daru cu greu a adună, adevaratu tote suntu grele celoru ce numai propriu, datu nu dispunu, inse acelea greutati se voru usiară numai decatu incepandu la brazda, astadi baga Tatalui, Serescu e ilustrata Natiunea noastra, si respective Veseghis a noastra romana pre langa nemuritorii Archipastori, si cu multi Capi Tractuali prea eminenti, cu zelu neadormitu pentru crescerea tinerimei nóstre , si prin imensa inmultirea întrelegintiei si a barbatiloru juristi, fara cari nu e mântuire, leaga acei Sari. Ministrii gata spre servitiuri in totu momentulu si la tóte cerinttele , suntu aseminea mare parte a Preotimei, braiiele acestoria carii si pana acumu sau invartosiatu in asemenea lucru, credemu ca voru procede si mai departe, cercandu si asemenea mesuri, si atunci „Viue Domnulu“ si cei carii pana acuma n au fostu zdrobiti de zaduhulu dilei, si greutatea lucrului, voru urma acelora, spre acestea intreprinderi precatu de usidre,, si de simtibile necesitate, pre atatu si de mare prosperitate pentru natiunea noastra. +) De se va considera de Barbatii competenti acestu articulatiu alu meu, cu care miamu luatu cutezatarea initiativa a me ii în fatia Onog. publicu, atunci credu ca in directiunea asta pote voru mai urmă cele necesarie, de mi, bataru sumu linistitu, caci mi amurgonunsiatina dintre celea mai momentane fantasioni , * ce sa nasipta in launtrulu meu, avându din candu in candu ocasiune parte a conversa cu multi tineri juristi, parte ale sietii cate o epistola îndereptata sarga una sau alta rudenia, precatu jeluitore de sogie, pre alalu si zbiegatoge dupa adjutoriu forte. **) Georgiu Popoviciu. Popagesag. Protocolulu Siedintiei Comitetului Juristiloru tienute la Sabiiu in 22/10 Noembre 1862, findu fatia D. D. Petru Manu, Dr. Pavelu Vasiciu, R. Nicolai Popea, P. Ioan Hania, Alexandru Bacu , Dr. Avraamu Tincu si vin- Pressedintele referedia, ca aistogele decretate spop $. 56 leap impertitu competintiloru, dar lui G. Candrea, fiindu datoru P., i-a datu numai: 2011, mai departe, ca acesta do somentiadia, ca datoria sea oa licuidatu si ea aspma, findu bolnavu, se goaga pentru restulu de 5 A. Se i se dea cei 5 l. En 88.. Petru Fodoru, caruia. 56 i se resolvase ajutoru de 25 1.,adeverinduse mai tagdîn, ca. trage unu stipendiu de “statu de 60 A., si asta neprimindu cei 25 1.), se roga ai se dă si lui, cu altora. Cererei lui nu se poate face destulu , deorece Comitetului deduse acelu ajutoriu cu subpositiunia ca nu trage, si alte stipendii. §. 59. Inghistalirghimionita Ioann Postarulu pe temeiulu Atestatului de rapregtate si de maturitate, cere unu ajutoriu.— I se gesolvedia 25 fl. v. a. p. 60. Alesandru Velisanu, din partea Comitetului. — iuristu tertianitu , cere unu ajutoru Se i se resolvedie, ca mai nainte se produca a) Atestatu dela somretintele referinte mugorolitanu din Blasiu, ca nu este impartasitu cu vreunu stipendiu de „acolo; b) Atestatu dela Protopopulu seu tractuase despre considerabila stare a parintiloru sei. .. 61. Ambrosia Vegsani, iuristu primianitu, cere unu ajutoriu.. “Ise resolva dia unu ajutoriu de 25 f. cu acelu adausu, ca casa asia este de stogia, in câtu pentru venitoriu nui pole asigură,niioe unu ajutoriu. .. 62. emutie Domnulu Iacobu Muresianu prin epistola sea din 1 Noa. s. respunde la recursiunea acestui comitetț de subu „23. ca obligatiunea dela D. Visia oau primitu prin D. Sanonicu Mihali, si cra numai dânsului o pote retrimite, cra sameta de 5 %, o va trimite dânsulu Comitetului. Respunsulu acesta sa se trimita in copia Domnului Canonicu Mihali, că sa bine toes sa a da Comitetului in causa aceasta desluj*sirile debuinciose. §. 63. Domnulu Pressedinte propune: a se scrie Dlui administratoru Comitatensu I. Puscariu la Dissu Szent. Magion, Dg. 1. Ratiu Advocatu provincialu in Turda si Gavriilu Manu jude supremu la Denji, ca sa insarcina dia a) pre losifu Soraseanu b) pre Grigoriu Manaradianu si s) pre Andreiu Francu, de a ghentoase sumele de bani imprumutati din fondulu iuristiloru. — Se aprobedia. p.64. Pressedintele sniama atentionea membriloru asupra imrectivei in contra loru, ce o aduse „Amiculu Ssolei” in Nr. seu 44. Sa se respunda la punctele de invinuire prin „Telegrafulu Romanu“ si razgundie. |. „ 5 | *) Ne indoimu tare. R. **) Frumosu de calculatu daru greu de scosu. R. x) 19 — R. +) Asta e, deaca banii saga adună asia usioru cum calculezi Dia. Amu fi doritu se fi facutu o incercare, apoi se fi scrisu. ++) Amu fi doritu se incepi Dta cum diseramu, apoi se fi scrisu. Adesa intrebuintindu estgesiunea D tale : se fi dispusu ega nu propusu. *) Nimica alta , intru adeveru decatu fantasioni. R. **) Deca te ai fi lasatu de fantasioni si ai fi adunatu baremu 50 A. din partiele D-tale are tendute cu bunu esemplu, faceai cu multu mai bine turistiloru, decatu a asterne unu planu, nezgasticu că acesta. Juristi Domnulu meu nu au lipsa de planuri de bani, caci arginta necesitate nu'i egta a astepta. „Ei suntu multi, banii ce'i pastraramu din anulu trecutu sunin si pentru nesesitatea din tati propulîni, si de aceea apelamu la indurata mana a buniloru patrioti, ca se ajutare calu se pote mai degraba. Asi dara ai avea si Dia campu frumosu de a te produce, adeca se iei o shagua si cerusa, si se mergi pe unde sghedi, ca vei fi ascultatu, apoi spuindu necesitatea in termini scurti tori, se primesci ce ti se vădă, si cu lista buniloru contribuitori se trimiti la Comitetulu iuristiloru stimulitia adunata , si atatu comitetulu , catu si iuristi iti voru fi muttiemitoghi. aru fi planulu celu mai simplu fara de cuvinte bombastice Asesta si espresiuni. escursite de acaroru adeveru se pare ca te indoiessi insusi. V.