Telegraful Roman, 1862 (Anul 10, nr. 1-103)
1862-06-10 / nr. 46
ciele din Monaruiăne sn an 6.84. E g se 31 r. b. a Telegraful ese de doă ori ne septemănă: Joiani Dumineca. Prenume Ne 40. i ANU L1U ear .. do anu Ai a. v.a. rațiunea se face în Sibiiu la espeditura Pentru prină, mi țeri străinene au foiei; me avfară da 1. r. poște, cu 12. f. pe an 6. fl v.a. sani rara, prin scrisori avanuate. Inserstele ce făsătereulunadresate către espeditură. Prețiul gru învățesrău 7. pe șirul prenumerației pentru Sibiiu este ne 1 Imini cu litere mici, pentru a doua pr. a. ear pe o jumet pe de ar Sibiiu. 10. Iunie. 1802. cu u” și pentru treia repetire 3. ea. 50. ce. Pentru celelalte părți ale Transilvaniei și pentru provin- N - 2 - Î înștiințare de prenumerațiune. Espirăndu cu finea lunei acestei prenumerațiunea neazpă aseia DD, prenumeranți carii au prenumeratu numai ne unu Demecros sau pei luni, deschidemu dela 1a luliu o prenumerațiune nouă și adecă pănă la sfârșitul anului pentru Sibiiu cu. - 3 an 50 cr. „ Monapx. Austr. cu - 4 sa. ? „Provinții cr prin. cu - 6 an. Domnii carii vreți că aibe jurnalul nostru sănt dară rugați ÎN ca pănă la S. Nleros să trimită Numele mi Banii de prenumerațiune la subscrisa Editură. Sibiiu 9 anu 1862, Editura. Despre concordatu. Sibiiu 7. Iuniu. Senatulu imperialurgo De mai multe zile caă lmceseci et sonea desbateri despre Conmopolară. Îngustimea foiloru nostre nu ne iartă a xomsnina a acele desbateri, și pre scurtu atingemu numai atât, că totă cearta se învărtea înprejurulu acestoru două momente, I. înprejurulu Concordatului ca atare, mi PȘ.înpresurulu acelei păreri, ca fondulu școlariu firește, doalu, să ce declare de fondu alu Statului. Scopulu nostru cu acestu articulu este a e spune înțelesulu Concordatului, și urmerile lui prejudițiose pentru celelalte Religii din Monerzi-.tolice, va să zică, cu Papa pentru lucruri bisericești, se numește în genere Concordatu. Părerea unora este, că acelu Statu, care se încheie cu Papa Concordatu, precunoaște Suveranitatea bisericei catolice, căci face cu Papa, ca mi cu unu Suveranu, contractu după Dreptulu popoareloru. Noi nu vremu să ne lăsămu în ventilarea acestei păreri, că adecă este Concordatulu încheiatu între unu Suveranu și Papa unu Contractu după dreptulu popoareloru, uui Contractu de Statu, sau Ba? ai zicemu, că fiindu Concordatulu, cu pe care este asi vorbă, înceiatu arsuni, cându Austria desemna sub unu regimu absolutisticu, dar astăzi se bucură de un regimu constituționalu, pentru aceea Concordatulu numai așa va putea subsista în valoreai, deacă se va aproba prin Austria constituționale, pentru că principiele, pe care Austria constituționale este bazată, nu amintescu nimicu despre prerogativele suprematice ale unei sau altei Biserici, c eschisivu eipunu egala îndreptățire a tuturoru Religielor Christiane, se ce află în Monarhie. De aceea Capii Bisericeloru cordatu cristiane necatolice nu năzuescu pentru vreunu Conși acasta nu facu ei pentru aceea, ca cum aru fi, că Religiele loru nu se considerază de suverane, ca cea catolică după părerea unoru, ci pentru aceea pu nozuescu pentru vreunu concordatu, căci ei ținu ama, că caracterulu Suveranitații alu veri cărei Biserici hristiane este unu ce efemeru pe terenulu Hristianismului, deci ei stăruescu numai pentru căștigarea unei „legi politice după forma constituționale, prin care să se garanteze autonomia Bisericeloru loru, să poată esertiza liberu funcțiele religionarie, a guberna Bisericele loru după primiiele, și Canoanele presurise, să poată administra nesmintitu din partea juriedicțiunei civile fondele lori bisericești și școlare, imi să potă înviința școli confesionale; prescurtu, Ka ci să pună conturbați din partea Statului în convingerile și afacerile loru religionarie, și în libertatea conscienției. Aceste premizându, observămu îndeobște în privința Concordatului, că noi orice Concordatu ținemu de bunu numai întratâta, în cătu acela este efluctulu zeluli arhierescu, și încutu acestu zelu se termurește numai și numai asupra xpierianinopă, cari cană obiectulu zelului arhierescu, și nu vatămă libertatea consciinței celoru de alte Religii. Prescurtu atunci precunoaștemu Concordatul de practicu, deacă este bazatu pe cuvintele Mântuitoriului dela Ioannu (7- 18,) unde ama cetimu: „cel se grăește de cine cauntă măni- sa; ear celu ue ca,gă mărirea aceluia, pre carele Tatălu sau timieu, acesta este adevăratu, mi nedemarent este întrânsulu.. Și fiindcă în Concordatul încheiatu între locra Aserpie absolutistică și [lana sântu mai multe puncte, sape Bisericei catolice „pictau niște prerogative suprematice cu vătămarea altoru Religii necatolice, pentru aceea vremu să credămu, că acelu Concordatu negreșitu se va modifica astfeliu, precum aceea cere natura unui Statu constituțional, ce precunoaște egala îndreptățire a tuturoru religieloruhristiane, vremu să credemu, că Statulu austriacu constituțional va delega ierarhiei catolice acea asistință, ce regimul austriac absolutisticii o da în prejudiciul altor Biserici christiane. Între cele mai simțitoare vătămări pentru Bisericele necatolice, se face ierarhia catolică ne paza Concordatului ct numără nedreptu, cununia căsătorielorumestecate, și divorțiulu loru, reversulu pentru creșterea coțiilou în Catolicismu fără osebire de seclu, de negarea înmormănterei hristianului răposatu necatolicu în țintirimulu catolicu, firește acolo, unde nu se află țintirimu de Legea riparatului Cându ierarhia catolică pretinde pentru sine căsătorielori mestecate, atunci arată o supremație, cupuinele și unu zelu, care numai cu asistința unui regimu absolutistiu înu poate efectua cu vătămarea ordinei uie, mi a Dreptului parohialu, ce nici unui Parohu, fie de ce .. i ce e pote ddenarara eli, și xpieziani ris qui pase sieși astfeliu de crelu suprematicu prin asistința regimului civilu, și așa puține ordinea cea naturale de dătătoare de măsură, și arbitrulu său, și nui pase, Ele vatămă dreptulu parohialu al părții necatolice prin cununia căsătoriei mestecate, ce se cuvine în parte ei, și în parte Bisericei feței necatolice. Apoi când gândimu la reversulu, pre care Parohul catolicu îlu pretinde dela fața necatolică, că ea pre toți copii săi fără deosebirea sensului îi va crește în Biserica catolică, și voru gi catolici, și în sfârșitu că cununiele mestecate nu le săvârșește cu rugăciuni, ci prin asistență pasivă, va să zică, fără de rugăciuni și binecuvăntare în forma bisericească, și că astfeliu decumonii nu ce precunoscu de sacramentale din partea altoru Religii hristiane, atunci care nu urmează, că ierarhia catolică vatămă în acelu momentu sfințenia Tainei căsătoriei, și ordinea cea bună, și dreptulu parohialu de alta Lege cristiană, vându practisează sub scutulu regimului civilu cu numele căsătorieloramestecate prin asistință pasivă? Ierarhia catolică merge și mai departe în zelulu său, căci sub scutința regimului civilu leagă de Legile Bisericei sale pre fiecarea față necatolică, carea aru vrea să se divorțieze dela soțulu sau soața ca Catolică, căci pretinde, aa profesul blegământu divorțialu ca sălu tracteze și sălu decidă cu oși pentru partea necatolică. Aci zău se face părții necatolice cea mai mare nedreptate, pentru că una ea nu este datoare a precunoaște asistința pasivă de o acțiune sacramentale, și alta ea nu este datoare a observa Legile divorțiale ale unei religii străine, și totuși ea este silită a ce supune la toate acestea, căci aria Bazelulu Apxiepesasi catolicu sprijinitu de Statulu fostu absolutisticu, ear de Statulu modernu constituționalu este, ori nu este sprijinita, încă n'avem probe îndestulătoare nici rgo, nici sontga, frații bucovineni aru trebui să ne dee date adevărate, și cu deosebire despre spiritulu funcționărei a noului loru Șefu civilu, carele pn Ardealu nou plus șiga știea să reprezente absolutismulu, stira acumulalismului, și egalei îndreptățiri a se acomoda constituțioconfesionale? În Ungaria, Croația, și Ardealu au pututu avea Concordatulu valore ne timpulu suspentărei constituției, de carea aceste țări și pănă la a. 1848, se bucurau, earu după încetarea regimului estraordinariu, și punerea în lucrare a Diplomei din 20 Oct. 1860, re vine a zice, că Concordatul? nu mai atrăta nna vonona prin omu losilomi eARAERNASRUNIN i