Telegraful Roman, 1862 (Anul 10, nr. 1-103)
1862-08-05 / nr. 62
Telegraful ese de doă ori ne septemănă: Joia și Dumineca. Prenumerațiunea se face în Sibiiu au espeditura foiei; pe aseară la c. r. pește, cu sani gata, prin scrisori francate, adresate către espeditură, prețiul prenumerației pentru Sighiiu este ne an 7. fl. Ba. Cap pe o jumet pe de an 3. ea. 50. xp. Pentru celelalte părți ale Transilvaniei și pentru provini. 02. 4culuh. ciele din Monarhiă pe un an 8.el. earne o jumătate de anu 4. o. v. n. Pentru princ. mi țeri străine pe an 12. 8. pe an 6. ea. v. a.tru întâiea oară cu 7. cr. șirul cu litere mici, pentru a doza oră cu 6% cr. mi pentru a rpela repetire cu 37% cr. v. a | Sibiiu. 3. August 1802. Inseratele se plătescu pen . ; „4 Cuventarea ce a tienut'o.abitumentulu Paghina Duvlea la rodulu Turcului Eseleniiei Sale R. Episcopu. Andreiu Baronu de Siaguna cu ocasiu| | „Pest. SI. din Biena că cancelariulu aulicu ungurescu mănă soluțiunea cestiunei naționalităților cu mare zelu. Pre Înpaltul autografu, care lamu înpărtășitu în Nzul trecutu, sa înpărtășitu Lobuuiinței cu aceea observațiune, ca ea să întocmească de locu o comisiune, care să facă cu graba proiectul de lege cerutu de Maiestatea Sa. Despre memorandul care să'i fie datu unii dintre Cavalerii ungurești cancelariului Cont. Forgac, este atăta adevăratu, că un numer dintre domnii ungurești, carii sau aflatu în Rohici au vorbit despre situațiunea patriei și au depus părerea sa într'unu memorandu. Cuprinsulu de căpetenie al acestui memorandu zace în dovedirea, că revoluțiunea din 1848-49 este fătul relațiunelor europene de atunci, însă nu flucsul legilor din 1848, unu conceptu, ce nu sa arătat mai din tăiu în acestu memorandu. Mai tărziu a cugeta iie Romanii din acesta treapta Ve intemmina si Verghivesse reCruietra 1 Secinia îndeplini o obligațiune patriotică, dăndu privatim aizusta hartie cancelariului ungurescu. Vice-președintele de mai nainte aa locuțiinței, Bar. Sinnei, care numai ne asociră din Chisingen, nu a jucatu aci nici o rolă. Contele Haler, supremul Comite din Bihor, cunoscut din schimbarea enncroneaop sale cu Cont. Forgac despre conchiemarea comita- Acesti Romani se simtu fericiti Esselentia dandu-lise datelor, a petrecutu săptămăna aceasta ceva și în Biena mia cu acea mare “caldura si placere, cu care fiii cei buni sau indatinatu totu depna a primi, pre bunulu si scumpulu loru parinte , care avendu de a se ingriji si luptă pentru fericirea densiloru abea dupa 9 scu 10 ani pote crasi ase ivi in mediloculu loru. densii sciurgea bine Esselentia ca chiaru cu venirea acesta roozeta Transilanieie înpărtămește. ast pusu unu iundamentu ia Si Peghisighea Don siune a intempină si a primi în rege pan'a Escelentiei Vostre pre celu din tannu barbatu alu natiunei si alu besericei ; caci anu, care fundamentu vă remanea prein sesori nestramutatu de ori ce temrestati amenintiato de si de ori ce viscole reqpistose, si cu acesta memoria eterna a Escelentiei Vostge, desi ei se afla in marginele patriei, sciu totusi si spnossa tóte ostenelele si tóte sacrificiele aduse de Escelentia Vostga pe altariulu natiunei si alu besericei, care nu numai ca le spnosse, ci a si gustatu din rodulu acelora, si inca forte multa, caci mai nainte cu vreo 14 seau 15 ani, sanda seraca inse legatu'a poasta natiune era ameninttata cu perire si candu sfanta si, mais'a noastra Veseghiea se află in starea cea mai deplorabila, Esselentia Vostra sunteti asela, care inarmatu cu intielepciunea lui Solomonu si spiranele lui Hectore, ati statu in medilocu si alungandu norii ce ne facu viitoriulu obscuru, ne ali luminatu carilele, si ne ati condusu pe densele. Acestu poporu Escelentia scie in fine si aceea ca Esselentia Vostra p'ati venitu, ci ca sunteti trimisi de provedintia la Romani ca Moise la Evrei, si ca din dielu si revna nationala, ati parasitu, Parintii, Fratii si numurile, ati lasatu totu ce putea fi smessp, ca asta mai multu se puteti ajută decadiuta nóstra romanime, si chiaru pentru asest'a Esselentia poporulu acestui tienita precumu si toata Comanimea se inchina atotu patintelui in certuri, €ra pre Esselentia Vostga Ve adovedia pre ramenii, dandu-Ve unu in treilu se traiasca. L.D. nea escursiunei sale la Zegnessi. Esselentia! Daca debilei naturi omenessi i-s'aru fi asignalu si acelu daru , câ adeca se-si toata esprime si manifestă intocma tóte demtiementele interne , atunci si eu, care dein partea locuitoriloru romani ai acestui tienulu , suntu alesu de interpretele simliem interioru loru, measi usiura de sarcina impusa, de a esprime ferbintea amore, fiasca supunere si adorarea ce o au romanii acestui tiebulu satga Esselentia Vostga. Liviiul August. Erice adună o mulțime de oameni de toată clasa, în vecinala cară Gușterița, ca să petreacă la mormăntu remășițele parohului svangelico-luteranu de acolo și renumitului învățatu M. Ahner. Reselenția Ca D. generalu Comendantu Conte de Montenovo cu adjutantul general și încă cu un General, amploiații de toată branșa, o mulțime de preoți din satele vecine, uni cetățeni din Sibiiu declură onoarea cea mai de pre ujmă nestorului sciențiloru. Fiindu reposatulu membru onorariu al asociațiunei transilvane romăne sau rănduit din partei, D. Cone. de finanțe P. Manu, Dg. Vasic și Dg. Nemeș ca representanți ai ei la ceremoniile funebrali. Vecinicai pomenire. în priviința cestiunei naționalitățiloru se scrie rurmătoarele: vin rri Din izvoru securzi ce împărtășește știrea, că G. Poamanu, care și ca consiliariu alu tribunalului provinciale din Mureșiu-Oșorheiu avu lupte din respectu naționale pentru că îndrăznia refera romănește din preună cu ceialalți colegi ai sei de națiune romăni, acumu denumitu fiindu de Înaltul Împăratu de asesoru aa tabla reg. judecătorească pentru Ardealu, a dară de pedece, puse din partea prezidiului tablei, căndu șia esprimatu dorința de a pune jurămăntul în limba romănă, conformu pronunciată din înălțimea tronului, cu egala îndreptățire, Asupritulu nu a omisu a recurge la presidiul pn. gubernu provincialu, înse de acolo încă a căpătatu resoluțiune negativă plină de mustrări, pu care i se demăndă ca jurămăntul să lu depună fără întărziere în limba maghiară. Se pricepe de sine că după atăta perseverare, asesorulu romănu cu o atătu de rară abnegare de sine și cu periclulu de a i se sista salariulu, a recursu au în curier. din Viena. Pe fiăcare romănu bine simțitoriu îlu înteresează foarte multu, ne resultatu sa ave acestu casu de precedenția cea momentoasă pentru Romani. Noi săntești de avea ne înfrăngiveră credințiă, că înalta curte pătrunsă de sănta dreptate va delătura pedeea, însufleținduse de adeverulu, că aru fi cea mai mare asuprire pentru toți romănii de dincoace, dacă lor în oare care pusețiune a vieții nu le aru fi permisu a și manifesta credința și alipirea cătră domnitoriulu în limba propriă și a ce lega a oficiu mi pentru viitoriu cu jurămentulu rostitu în limba dulce și străbună. De sub Buceciu in ia Augustu 1862. Onogate Domnule Redactorul Fiemuertatu a replică numai putine sinceru (?) din „Telegrafulu Romanu“ cu la respunsulu celu datu 8uliu 1862 N-go. 54 putine disp. daru moi socotite, ca cele ale Domniloru respunsetori nesocotitu parute, marginindume numai pe langa neste date cari voru fi in stare se arunce fariseismulu” acelui respunsu în aerulu intrnesimei si de care se vă putea convinge ca nu le amu scosu din cetina ta ia ALU îl redomni respinsetori ie transpunu retacindu, ci chiaru frun= j avuti o mai lungă audiențiă la Cancelariul aulic nu. d [ » . u