Telegraful Roman, 1862 (Anul 10, nr. 1-103)
1862-11-25 / nr. 94
cu litere mici, pentru a doua oră cu 6% cr. și pentru treia repetire cu 37% cr. v. a. telegrafulese de dos ori ne septemănă: Joia și Dumineca. Prenumerațiunea seoace în Siiu aa espeditura foiei, nepolară la c. r. pește, cu sani rara, prin scrisori francate, adresate către espeditură. Premiul prenumerației pentru Sibiu este ne an 7. ol. v.a. ear ne o jumătate de an 3. ea. 50. cr. Pentru celelalte părți ale Transilvaniei și pentru provin ie 94. ANULUFH. Sibiiu. 25. Noembrie. 18502. iiele din Monarhiă pe un an 3.ol.. eapne o jumătate de anu 4. ol. a. a. Pentru prine și țeri străine pe an 12. e. pe 7, an 6. en. s.a. Inseratele ce plutescutru întârea oară cu 7. cr. șirel Sibiia 22 Noem. Transilvania are „Herm. Zeit.“ Sub inscriptiunea „O dieta în urmatoriulu audit vorbinduse despre pregatiri, care se aru face de mai multu timpu la Cancelaria aulica transilvana,de preparari, ce se aru inaintă cu barbatia, ce se se faca posibile catu mai spganda adunare a dietei transilvane. Dieta transilvana vă trebui mai nainte ori mai pe urma a se adună si atunci vomu fi in positiunea esteghia, ce derintie pronuntia representantii Ardelului „ se conclusiuni voru face ei. Noiamu salută adunarea dietei transilvane si pentru aceea, pentru ca ea miaru dă dovada faptica, cumu ca sestiunea despre valibilitatea legii despre unirea Ardelului cu Uncialei independintie a garda aru fi resolvita in favorea provin Ardealului. Intr'aseea negresitu ca sarutarea, justificatu deasa ne amu pune intrebarea: spuna isi voru cugetă gerghese plantii Ardealului referintiele lui catra intregulu imperiu ? si deaca ne ostenimu a dă din presentele simtieminte si aparitiuni unu respunsu la asest'a intrebare. : 1ce e îndoiala ca natiunea saseasca este vara: „de a conlucră la edificarea celoru din luntru relatiuni juridice de statu” ale marelui Principatu Transilvania si a referintielorului catra intregulu imperiu la o dieta transilvana.“ 1 ) (2) AL eE” „as aie Se pute asteptă, la natiunea romana, de si ea incanusa pro-, anunciatu neconditionatu rentgulerea de statu fundamentale din 26 Fevruariu 1862 vă tremite totusi la dieta transilvana deputati cu mare promptitudine, și nu aru fi cu neputinția, ca departe mergatorele rg detensiuni ale conducatoriloru natiunei romanesci se duca la pre intinse desbateri. Mai greu este o divină cumu se voru purtă magiarii și secuii Iatia cu o escrisa dieta transilvana. Condatoria politica fatia cu ungurii a adusu anume in timpii cei mai din urma categoriele ale asia numitei politice inpacatorie la astfeliu de abundanta fertilitate, in catu- sesotindu si tinerea jurnalisticei magiare a Ardilului — de buna sema putemu fi in dubietate: desa magiarii nu vom refusă da dreptulu cu provocare la Art. 1. 1848 a trimite deputati la dieta transilvana - seu ca ei poate sa'i voru trimite în sperantia, ca acolo se strebata cu uniunea Ardelului cu Ungaria inca odata. Firesce ca multură aternă dela ordinea electorale. Deca noi inse privimu indereptu la sortiele si esciptarea ordineloru' electorale in Ardelu ; desa ne representamu somentaria si resultatulu ordinii electorali pentru comitete in comitatele unguresci si in scaunele secuesci , atunci ne pote surprinde baremu dubietatea, desa este facutu si securu, ca elementulu amicabilu austriacu deja la cea mai de aprope, scu anume la vreuna argoare dieta transilvana se va află în majoritate. De vru inse oamenii a face ori cumu unu esperimentu , atunci aga si consultu , a face celei mai aproape diete transilvane mai intaiu multu doe propositiuni: legiuita positiune a natiunei romane in Transilvania si alegerea deputatiloru ardelenesci in Senatulu imperialu anstgiasu. Firesce ca atunci, amu trebui ingrijitu, ca regestile zgopositiuni se nu se transete de., Nu avemu asupra articulului acestui nimicu a reflectă de, catu numai a intghena pe auctorulu lui, ca deasa natiunea romaneasea seau conducatorii ei, camu ii place lui se dica , ceru in toate egala indreptatiere cu celelalte natiuni ale tierii, tara de care nu poate fi inttelegere duratorie si amisabile, este acasta de parte meggatoge pretensiune ale conducatoriloru natiunei romane, si pre dpseaza la desbateri intinse, deca si sa nu acordă acesta ? Braseu 21 Novem. a. c. Alaltaeri la 2 si 1, ora dupa pranditi fagarii sursprinsi prin intonarea unei bande ce ne anuntta sosirea Instintatei Sale Comitelui natiunei sasesci. Primirea a fostu ca si altadata destulu de cordiala. . Dintre Magistratualisti megsega cativa cu cateva Calesei si cativa salageti dintre poporulu Brasiovului vechiu spre alu in timpină si alu aduce cu formă pompeloru obicinuite. . Sosindu ilustritatea Sa. „ i sau facutu de satga tote bransiele curtenire de buna venir. Ssiamp dupa anuntiulu jurnaleloru ca Îl. Sa vine si aici, să pre aici, pentru regularea prea multoru neajunsuri „ carisgessun pamentulu regescu din dividi mai tare. Iostitatea Sa este pretiuita si de poporulu romanu, că unu caracterul mai aplecatu spre dreptate, insa voru dovedi faptele. Audimu, ca va mai remanea pe aici vreo 3-4 dile, bine C de lucru are, sasi de si se chiama si pre la noi sa hie„Hiuimu in Constitutiune, totusi poporulu e prea nemultiemitu Cu, asta viatia, Seraculu romanu a inceputu a cuget, ca literile ertati pentru elu santa litere moarte. Aici in Brasiovu suntu, a 8000 suflete gamani; cerculu Branului totu romani fara, alta amestecatura, Sacelele cu satele din juru mai totu romani, si in unele sate eusesti precumpanescu romani , si totusi voru sei privesca de sasi. De limba, apoi necisa este vorba. Incurcaturi sateti trebue, Despre aceasta roate se'si faca sineva inchipuire dela esprimarea unui romanu care dise: „Stii cum ne aflamu noi acumu ? sub clocire, si decalu o asemenea rpsesiune, jalnica , mai bine absolutismu, caci sub acesta eramu mai putinu despretiuiti; suntemu dati in prada altora. Se vorbea ca cu venirea Comesului se se reorganise dia, Magistratului se vorbea despre pensionarea unoru betrani, si inlocuirea unoru romani, inse nedatatu nu s'au intemplatu. — Ceea, ce se va fi dirigiatu in secretu, nu neau venitu inca la urechi. Atâta timp vediatu ca facandui'i si Preotimea nostra cuvenita cortenire si bineventandu'lu 'i s'a respunsu ca orgimesse cu bucuria, provocandu-o se'si descopere lipsele cu confidentia etc.; mai departe i sa imparta situ Ilustritatei Sale dagegosele aretari si cereri ale Preotimei nóstre de aici în privintt'a dotatiunei, pentru că se impuna Pusty. La Deregatorieloru Somretente 'detormtia spre a implini odata hotarirea Inclit. Universitati din 22 Maiu a. c. si ale face atente asupra acestui actu, ce neci dupa 6 luni de zile nu se puse in lucrare. Eri cerceta Pusty. La tote Cancelariile. Adi tienu adunare cu tote Deregatoriele Orasiului si ale Districtului fiindu si câte unu alesu, in care se desbata intaiu pastrarea paduriloru apoi Drumulu de feru si in fine dotatia Preotimei, pentru care vorbi D. Baritiu foarte ageru. Mane vomu mai vedea ceva si ispravilu.. Petrosanu 8. Noem. 1862. Unu modu usioru de subsistentia a juristiloru Romani. *) Subu titula aseesta la antea cugetare aru vre: Grecine se întielega ca vreu a afirmă precum ca juristii nostri romani aru rorea subsistă si vră mai usioru, mai cu pucine spese prin Academii decumu s'au dedatu pana acuma; - propusetiunea siplanulu meu inse e cu totulu de alta natura, vreu daru a descoperi unu nou medilocu, si inca, forte posibilu, pentru ca turistii nostrii romani se rota subsistă dintro di intralta, fara asi mai preocupă facultatile, mintii, mai multu pentru mancare si imbracaminte , și fara de asi mai consumă organe.e ă | articulu : Omenii Li 1 *) Publicamu asesta articulu numai ca se nu simu invinuiti ca amu fi oprita izvorulu de venituri pentru turisti, se i propune D. Ropoviciu. C.