Telegraful Roman, 1863 (Anul 11, nr. 1-116)

1863-01-03 / nr. 1

I Telegrafuluie e de doua ori pe septe ] I mana , joi'a si Duminec’a. — Prenume- J Iratiunea se face in Sabim la espeditur’a Ifoiii, pe afara la c. r. poște, cu bani 'gat'a, prin scrisori francate, adresate .catra espeditura. Pretiusu prenumeratiu- Inei pentru Sabiiu este pe anu 7. fl. v. a. feara pe o jumatate de anu 3. fl. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen m I. ANULU XI. Sabiiu 3. Ianuariu 1863. tru provinciele din Monarchia pe anu anu 8 fl. ara pe o jumătate de anu 4 fl. v. a. I i Pentru ptinc. si tieri străine pe anu 12. fl. I J pe '/a anu fi fl. v. a. Inseratele se platescu pentru I inteia ora cu 7. cr. sirulu cu litere liniei, pentru doua ora cu S1. cr. sil f pentru a treia repetire cu 3 V. cr. v. a. 1 Sabiiu 1 Ianuariu 1863. Nu va fi de prisosul arunca o privire seriosa la anulu espiratu spre orientarea ne in anulu inceputu, după ce simte totu natura o impresiune misteriosa, când cifra anului se schimba. Oare se pate, ca schimbarea unei cifre in scrierea anului se aiba putere fermecatore asupra dispuseti unei omului? Nu incape îndoiala; pentru ca schimbarea cifrei anului ne presenta atata cele trecute, catu si cele viitóre, acele ni le infaci si adia in tóta golitiunea, ear aceste le acopere cu velulu intunerecului. Ferice de acela, carele avendu dinnaintea sa cele trecute, remane nemiscatu, si ne tanguitu, dar si mai ferice de acela carele cu fruntea descisa priveste in viitoriu. Noi romanii nu suntemu asta de fericiti, că aruncandu ochii la trecutu, sa nu ne miscamu, si se nu ne tanguimu. Trecutulu nostru de unu sîru de secuii incece ne arata o icóna trista despre starea nostra politico-nationale si bisericeasca, ceea ce absolutismulu si spiritulu neomenosu alu celoru trei secuii din urma ne au croit’o, si a cărei urmări grav inca si asta dî ne apasa. Trecutulu nostru ne convinge, ca țint’a absolutismului era, a ne stinge ca națiune si religiune, facandune de o pila a volniciei altei națiuni si religiuni, pana iau succesu a ne desbina politiceste si bisericesce, si asta a ne pregăti stingerea natiunei si a Bisericei nóstre din cartea celoru vii! Aci la descrierea acestora imi tremura man’a, si-mi da signalulu spre a incetă dela mai amenunt’a descriere a trecutului fatale, si me aduce la anulu mantuirei, ce este 1848. Si ce vediu aei? Vechiu, ca națiunea si Biseric’a isi leapada obecîle absolutismului, isi inaltia vocea cu o convictiune morale vrednica de o natiune si biserica educata si maturisata in scol’a persecutieloru si a necasuriloru, pretindiandu siesi alu seu, si lasandu fiecărui ce este alu lui. Se lipesce mai dintaiu de Imperatulu Imperatiloru, si apoi de Imperatulu seu pamantescu, si se dechiara, ca este gat’a spre aducerea sacrificieloru pe altariulu Bisericei si alu patriei. Cu astfeliu de credintia neclatita trecu natiunea si biseric’a nostra in anii tentatiuneloru, ce sau inceputu cu a. 1849., si inca totu dura, desi cifr’a anului sau schimbatu de atunci pana astadi de patrusprediece ori! Asta este acesti 14 ani din urma au fostu anii tentatiuneloru seducatore pentru natiunele si religiunele, care pana la anulu 48, erau mai multu ori mai puținu apasate si asuprite. Pote fi, ca cetitorii nostri, voru aștepta dela noi o desbatere mai punctuala a acestoru tentatiuni, insa noi aceast’a nu o vomu face, ci o lasamu cetitoriloru, că sa mai gandeasca si ei putintelu, căci altmintrelea aru fi de totu comodu pentru Domniele loru, când jurnalistic’a tost aiearu da loru gala, si ei s’aru tavad in grăsimea comoditatei, că si oamenii din oras’e mai mari, carii nu gatescu prandiulu la casele sale, ci mergu la ospeterii, de prandiescu acolo. Apoi asertsunele nóstre lesne se potu descifra, deoarece substratulu loru este de totu prispetu, de acea nu face debuintia de nici o deslucire mai pre largu. Trecandu noi romanii peste pragulu anului 1863, si intrandu in salonulu lui, nu vedemu alta decatu tentatiuni, si carasi tentatiuni, căci si acesta anu ni se infaci si adia numai decatu la inceputulu seu cu acelasi caracteru, care au fostu si alu anilorunspirati; despre acestu adeveru, pre care noi iu vedemu nu cu calculatiune profetica, ci cu ochi trupesei, numerii cei dintaiu ai jurnaleloru nostre ne voru convinge pe deplinu. Dupa ce insa anii cei trecuti prelanga tóte tentatiunile loru nu ne iau pututu strică, căci scrînteala de viatia a credintiei nóstre bisericesti si politice nu numai ne-au padîtu de caderea in tentatiuni, ci inca neau feritu si de campi’a seducatóre a esperimenteloru, si căci devis’a nostra din anulu 1848 o amu prosecutatu cu consecuintia logica, sub a cărei scutu amu innaintatu prin ceati’a tentatiuneloru că unii, carii imbrat îsi adia positivulu, si intorcu fetiele de catra negaliuii seci, pentru aceea putemu speră, ca cu succesu bunisioru vomu reuși si din tentatiunile anului nou, remanendu statornici catra devis’a nóstra, carea va efeptui, ca sa nu venimu in tentatiuni, ei sa scapemu de celu vicleanu! Sabiiu 30 Decembre. Domnulu Consiliariu de scule Dr. P. Vasiciu, despre a cărui reactivare amu fostu facutu insolinitare mai inainte, a plecatu astazi la Clusiu spre a-si începe, langa r. Guvernu de tieara, functiunea momentósa ce-su asceapta. Noi si cu ocasiunea aceasta nu potemu a nu ne esprima profundu simtit’a dorintia, cu atotu potintele DDieu sa liena anca multi ani pre Malta veneratului. Consiliariu in favoritoarea pusatiune de a-si potea pune in lucrare cu celu mai doritu efectu bogatele esperiintie si invaparatulu zelu, despre care adatu atatea dovedi, in favorulu scóaleloru si alu culturei poporului nostru Sabiiu 31 Decembre. O scrie telegrafica ne aduce trist’a insoliniiare, că Dómn’a Elisabet’a Gozsdu, multu stimat’a soția a D. Comite supremu Emanuile Gozsdu , a reposatu la Pest’a in 31 Decembre c. v. In ea a perdutu soțialu soția credintiosa, biseric’a si națiunea romana o fiica insufletita pentru binele loru, orfanii si orfelinele unu razimu binefacatoriu, care tinerimea studiósa romana o sigura spriginitore a ei. Inmormentarea reposatei in Domnulu va fi Mercuri, in 2 Ianuariu, la 3 ore după prandiu, candu se vor trage si in Sabiiu clopotele la amendoua bisericele ortodocse resaritene intru onorea acestei fiice române. Fiai tiere n’a usiora! Gazat’a „Botschafter“ aduce o corespondintia datata din Sibiiu, pre carea pentru cuprinsulu ei caracteristica o reproducemu si noi. Cuprinsulu ei e următorului Inca totu domnesce linisce in tiera in privinti’a dietei transilvane ce ne sta înainte. Deaca foile dîarneloru n’aru aduce uneori cate-o scrie privitóre la tempulu conchiamareii cu burtar seama s’aru parea ca suntemu cu decenii departati de dieta. Este o fapta tare considerabila, ca in Transilvania nu se afla nici o foia, carea s’aru fi ocupatu pene acum’a de tienenda dieta. O patientia considerabila se pare a iivuflelî tóte foile transilvane , ori catu suntu de diferite fipte de loru si tendinttele, ce le urmarescu. Catu pentru f ie mageare din Clusiu resignatiunea acelora este fórte ei'1108^8- Ochii loru suntu îndreptați catra uniunea cea ar esecutabila cu Ungaria, prin urmare catra Pest’a. Pe TM1,11 ca nu P ° tu, cum aru vrea ei, nu făcu nici o vorba spre dieta. — Ceea ce se tiene de dorinttele si interesu6 pamentului sasescu, acelea si afla espresiunea loru ii siedinttele universitatei nationale. Activitatea parlamentar* a acestei universități recompenses «a pre sasi pentru diete* Dara si foiu romane nu asteapta cu nerăbdare diet’a si resignatiunea loru este mai tare batatóre la ochi. Amu face conducatoriloru si preluptatoriloru luminati ai w .