Telegraful Roman, 1864 (Anul 12, nr. 1-102)
1864-06-25 / nr. 49
Telegraful« ese de doua ori pe septemj /fl A mana: joi’a si Duminec’a. — Prenume-1 “T •'< rațiunea se face in Sabiiu la espeditur af foiei; pe afara la c. r. poște, cu banii gat’a, prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretiulu prenumeraliu jnei pentru Sabiiu este pe anu 7. fl. v. a.l feâ ’bSîîîil ear’ pe o jumetate de anu 3. fl. 50. Pen— 1 CTmWIIII stru celelalte parti ale Transilvaniei si pen-s hi 2. hsuhi 1 bill. iinteia ora cu 7. cr. sirulu cu litere mici, pentru a doua ora cu 5 cr. s. f pentru a trei’a repetire cu 3 V. cr. v. la ANTLU XII. stru provinciele din Monarchia pe anii anu 1 8 fl. era pe o jumătate de anu 4 fl. v. a. I Pentru princ. silieri străine pe anu 17 I pe V, anu. 6 fl. v. a. I Inseratele se platescu pentru Invitare de a prenumera „Telegrafulu Romanii.“ Finindu-se cu 30 iuniu cal. vechia abonamentulu Cloru abonați pe semestrulu I. alu anului curinte, lanuariu— luniu, sî pe triluniulu Aprile — Iuniu, prin acést’a se deschide abonamentu nou la „ Telegrafulu Romanu a pe semestrulu alu doilea alu anului curinte. Conditiunile românu cele cunoscute : Abonamentulu pe anu, pentru Sabiiu 3 "[2 f. pentru Tranni’a 4 f. pentru principate 6 f. Abonamentulu pe % «nu. pentru Sabiiu 1 f. 75 xr. pentru Tranni’a 2 f.— pentru principate 3 f.— Sabiiu in 713 luniu 1864. Redactiunea si Editur’a. Presidiulu Associatiunei transsilvanea aflata cu cale, Siedinti’a Comitetului Assoc. ce eră sa se tina in 5 Iuliu cu a. c. din lips’a agendeloru curente mai urgente, a o împreuna cu siedinti’a Comitetului tienenda in 15 Iuliu c. n. a. c., c. n. atâta mai vertosu, ca câtu ca speréza, cumca pe atunci sî do. membri ai Comitetului voru pote lua parte la siedintia, in numeru mai completu. Dela presidiulu Associatiunei transsilvane. Sabiiu in 4 Iuliu n. 1864. Amesuratu condusului adusu in ssedinti’a 11. a adunarei generale a Associatiunei transsilvane, tinute la Blasiu in 8 Septembre c. n. 1863 p. 36, adunarea generala a Associatiunei transsilvane pe anulu 1863/4 se va tine la llatiegum 1 Augustu după calendaring nou, a. c. Ceea ce prin acest’a, in sensului lui 25 din statutele Associatiunei, se aduce la cunoscinti’a publica. Dela presidiulu Associatiunei transsilvane pentru literatur’a româna sî cultur’a poporului românu. Sabiiu in 7 iuniu c. n. 1864. T. Cipariu, m. p. Vice-pressedinte. I o a n n e V. R u s s u, m. p. Secretariu 11. Diet’a transsilvana. Siedinti’a din 11123 Iuniu 1864. (Citirea III. a art. de lege pentru tribunalul a supremii.) Protocolulu siedintiei din urma se citesce in limb’a magiara, sî după o observare a lui Obert , ca protocolulu e prea pe lungu,—la propunerea Presiedintelui se va verified de nou. Presiedintele dă spre citire harthi’a Comissarului regescu Contelui Czemnevill e die Gmunden 15 luniu a. c., prin carea aduce la cunoscinti’a dietei, ca Maiestatea Sea a priimitu cu multiumire manifestatiunile de bucuria, ce le-a esprimatu diet’a transsilvana cu ocasiunea aceea, candu s’a publicatu sanctiunarea inarticularei natiunei române.— Diet’a aduce Maiestății Sele noue manifestatiuni prin : Sa traiasca ! Hoch î sî Julien ! — La presidiu au incursu doue petitiuni de concediu: un’a a Br. Salmen pe 9 septemâni pentru mergerea la bai, a dou’a a lui Zimmermann pe 4 septemâni, care prin sinodele protestanteloru, ce se tîna de fatia la Vienn’a , este impedecata de a se presenta. Dupa ce C. Schmidt pledeza pentru acordarea concediei, care Gaitanu observa , ca după regulamentu numai la 1/6 din membrii dietei se potu da concedie, se acorda. Eránosz sub sterns o petitiune a satului Mártonfalva, in care acesta se plânge asupr’a asupririloru , ce i se făcu din partea opidului Csik-Szereda, cu care a fostu incorporatu făra dreptate. — Se da comitetului de petitiuni, pre care Mog ’aluróga a grăbi cu lucrările sele. Dep. Reghinului Schuler— Libloy sî 14 consoti interpeleza regimulu, care va face ceva pentru regularea navigatiunei pe Muresiu, pentru aducerea unei legi privitore la politî’a rurilor a sî la ordinea navigatiunei, sî cu deosebire pentru delaturarea vâmiloru dela gaturi , prin cari se impedeca comercialu forte multu ? Pressedintele promite , ca va cere dilucidurile de lipsa dela un presidiu gubernialu. La ordinea dere i e citirea a trei ’a a articulului de lege pentru tribunalulu supremu, care cu unele observări stilistice făcute de Koronka , Balomiri si Alduleanu, se priimesce. Presiedintele aduce la cunoscinti’a casei. Ca buroulu dietei s’a ’ngrijitu a face sî representatiunea respectiva câtva Maiestatea Sea, precum sî comitiv’a câtra Comissarulu regescu. Ambele se dau spre citire, sî cu unele observări privitore la forma se priimescu. Mai departe e la ordine citirea articulatul de lege pentru limbi, aprobata de Maiestatea Sea, precum sî representatiunea sî formula de sanctiunare, ce este datin’a a se substerne Maiestatii Sele spre sanctiunarea deplina a articuliloru de lege. Tele Betele respective se citescu in tote trele limbile parte de referint. Schuiler-Libloy, parte de notarii casei. In fine dep. Prof. Hanni ’ a , ca referințe alu comitetului de verificatiune, refera dietei despre actele de alegere ale deputatîloru nou intrati Klein sî Plecker,— care suntu tote in ordine buna sî se priimescu. — Cu acestea siedinti’a se ’ncheia. Siedinti’a din 1866. Iuniu 1864. (împărțirea ticrei. Drumulu ferata. După cetirea protocolului in limba româna si priimirea lui fara observări, pressedintele provoca pre membrii comitetului pentru petitiuni, a se aduna in acea dî la 5 ore după amendi. Mitr. Conte Liulutiu cere concediu pe 8 septemâni, pentru de a merge la bai, ear Cipariu de 14 dîle, pentru de a preste de la esamenele de maturitate in gimnasiulu din Blasiu. Li se acorda. Pressedintele pune la ordinea dîlei operatulu comissiunei pentru drumulu leratu, dar mai nainte da ,spre cetire trei proiecte de legi, venite prin comisarulu c. r. impoternicitu. — Celu d’antâiu din acestea este: Proiecții de lege, despre schimbările necesarii in impartirea politica a Marelui Principatu Transsilvani a, spre asierarea unei administrațiuni si justiții regulate. § 1. Din Municipiele de până acum se desfiintieza : Comitatele Doboc’a, Turd’a, Cetatea de balta si Alb’a superior se infiintieza din contra unu Municipiu nou;— sî in consunantia cu acestea, se voru face in marginile municipielorucu statare de acumu înainte schimbările corespundiatore. § 2. Deci Marele Principatu Transsilvani’a va susta in viitoriu din urmatórele municipii : 1. Municipiul Deesiului (Comitatulu Solnocu) ; 2. Municipiulu Clusiului (Comitatulu Clusiu); 3. Municipiulu Albei Iulici (Comitatulu Alb’a) ; 4. Municipiulu Devei (Comitatulu Unedor’a); 5. Municipiulu Sabiiului (Sasimea) ; 6. Municipiulu Fagarasiului (Districtulu Fagarasiu) 3 la