Telegraful Roman, 1865 (Anul 13, nr. 1-102)

1865-11-25 / nr. 93

31 membrii pârtiei acesteia, cetindu-se sî intrebandu-se déca s’a intielesu, sî carasi vedeai dan­du din umeri sî dîcendu, nul’am intielesu, dara amu vediutu ca au vorbitu frumosii sî cu mă­iestria sî alte mai multe de feliulu acest’a. — In fine presiedi Conferintiei provocandu sî pe Iasi sa-si descopere părerile loru dep. Ran­cher au respinsu, ca ei inca nu si-au presiptu punc­­tulu loru de manecare, din care causa cere disaliune cu aceea, ca indata ce voru fi gata cu formularea votului loru, voru fa­ce cunoscuții presidiului, si asta se va pute continua conferin­­ti’a privata dietala, unde sa-si pota descoperi părerile loru că deputati sasasci. Cu acést’a s’a finita cea dintâiu siedintia a conferintieloru private dietale, A dou’a s’a tinutu Vineri in 19 Noemvre, unde Banni­­cher si Manger au datu espressiune parerei deputatiloru in cuventuri lungi, ca ei voru sa intre la revisiunea articulului de lege despre uniune, caci ei uniunea nu o privescu de fapta complinită. Din contra dep.­sus. dela Brasiovu Bömb­es s’a descoperitui, ca densulu recunosce uniunea Ardeiului cu Un­­gari’a de fapta complinită si doresce ca diet­a dela Pesta sa incuviintieze asigurarea drepturiloru natiunei sasesci, a univer­sitarei, a alegerei de comes si a intregitatiei parventului sa­­sescu. Se intielege de sine, ca Ungurii pre catu au primitu de cu placere sî vivate entusiastice votulu lui Boemclies pro atâtu de cu neplăcere au ascultatu descoperirile lui Rannicher si Manger. Ce este mai multu : prof. Doj’a au facutu atentu pe Rannicher, pentru unele espressiuni, cari după parerea lui potu sa aduca asupr’a lui Rannicher o pedépsa, pentru ca nu apera interesele natiunei magiare, care lucru după legile des­pre uniunea celoru trei natiuni recepte este detoriu. Ram­­icher insa nu au venitu nici de­cum in confusiune, ci au respinsu cu barbatia vorbele lui Doj’a, ceea ce se va vede din cuvcntarea lui mai bine, carea o sî recomandu atentiunei „T. R.“ Mai vorbi­ndu sî alții din partea Unguriloru s’a inchisu sî conferinti’a acest’a ultima. Astadi Sâmbătă in 20 Noemvre au fostu a 3-a siedintia dietala; obiectulu dietei au fostu rescriptulu regescu despre re­visiunea articulului 1. de lege din an. 1848 despre uniunea Ardeiului cu Ungari’a. Dintre multii oratori inscrisi au vorbitu numai 12 si adeca­m ordinea urmatdre : Zeicu ablegatulu Comitatului Clusiului, — Metropolitulu Bar. de Siagun­a, — Hosszú ableg. com. Clu­siului,— Rannicher abl. Sabiiului,— Boemclies abl. Brasiovu­­lui,— Vechteru abl. Brasiovului,— Leszai alu Orastiei,­ — Bre­­nerberg,— Dr. Raliu alu Mercurei,— Cont. Betleni Farkas din Cetate de Balta,— Gull dela Sighisiór’a si Ladislau Tisza din com­. Turdei. ,Celu dintâiu oratoriu unguru, Zeicu, după o cuventare lunga au facutu moțiune pentru o adresa câtva Maiestate spre a rendui conchiamarea Ardeiului la diet’a dela Pesta, caci le­gea uniunei este o lege, ce posede tóte criteriurile unei legi obligatóre. Acést’a s’a primitu, se intielege de sine, de câtra membrii de nationalitate magiaro-secuia cu aclamatiuni. Alui doile oratoru au fostu Metropolitulu Baronu de Lia­gun’a. Cuventarea acestui’a, care fu rostita in limb’a româna, ti o alatura aici după stenografia , până va pote fi insa publicata trebuie sa am­intescu pentru informare publicului fótei DTale, ca oratorulu de astadata nu au seceratu „eljenuri“ ca in con­ferinti’a privata, ci ha ha sî hal­juk (sa audîmu.) Era unu as­­pectu frumosu sî interesantu de a face studii psih­ologice sub decursulu acestei cuventuri. Vedeai adeca pe fetiele mem­­briloru dietei, Unguri si Secui, o seriositate de unu aeru a­­pasatoriu, sî in adeveru era pentru ce, caci cuvintele oratoru­lui cadeau ca nisce petri grele pe animile loru , nu aveau insa incatrâu, l’au ascultatu cu atențiune până in sfârsîtu. Esce­­lenti’a Sea oratorulu au facutu in fine o moțiune, carea au tre­­saritu pro forte multi. Moțiunea se vede din finea cuven­­turei. *) Alu treilea oratoru fo­los. Hosszú românu, carele vor­­bindu unguresce, ca sa fiu intielesu, au sprijinitu moțiunea lui Zeicu cu aceea, ca elu crede tare ca dieta dela Pesta va m­ul­­tiumi pretensiunile natiunei române. Alu patrulea fii Rannicher cu o cuventare forte memora­bila, care a­ici calea au produsu sensatiuni neplăcute in Unguri si Secui, asta incâtu oratorulu au fostu silitu a ascepta cu continuarea cuventurei sele, până s’a dom­olitu spiritele in ur­­m’a admonitiuniloru din partea presidiului. Cuventarea lui Ban­nicher este plina de citatiuni istorice privitóre la cestiunea uniunei, din care causa ii permitu a atrage atențiunea on. re­­dactiuni sî asupr’a acestei’a. Urma după aceea Boemelies, carele au repetîtu cele ce au dîsu sî in conferinti’a privata sî adeca , ca uniunea o pri­vesc © de fapta complinită sî asceapta dela dieta din Pesta garanția pentru remanerea in întregime a drepturiloru escep­*­tionali ale natîunei sasesci. După acestea au vorbitu Vechteru totu in intielesulu tovaresiulu seu. Lészai din Orestia au cerutu, ca sa se faca destula sî asceptariloru Româniloru. Brennerberg cunoscuții dela dieta din Sabiia, pe carea o au fostu parasitu, au vorbitu de o potriva cu Boemches. Aci au urmatu Dr. Rad­u bravulu Românu, carele ținu o cuventare de totu nimerita si pre carea inca o a­ siu reco­­m­enda spre publicare in intregulu ei cuprinsu. Densulu in cele din urma au spriginitu moțiunea Metropolitului Siagun’a. In urma lua cuventulu contele Betlenu Farcas, carele se nevoiea a combate pe Metropolitulu Siagun’a, pe Rannicher sî pe Dr. Rak­u, după parerea nóstra nu au dusu nimic’a, de­si din partea conationaliloru sei au seceratu aci, maliuni de éljer nuri destule. Alu unspra diecele oratoru­lu Gull din Sighisiór’a carele au spriginitu pe Ran­icher cu o însuflețire, care in diferite rânduri l'au trasu in unele espressiuni si espectoratiuni san­­guinice, care au produsu in taber’a magiara unele strigări de neplăcere si osendire. Celu din urma oratoru­lu Tisz’a de la Turd’a, carele pre­cum se póte presupune inca se nevoiea a refrânge pe oratori' Români si Iasi. Insa trebuie sa marturisimu ca cuventarea densului nu au fostu ne­plăcută , pentru ca oratoruilu au do­cumentata o modestia laudarera pe sceniulu parlamentarul. Fiindu tempulu înaintata peste doue ore după amedi pre­­sidiulu s’a enunciatu ca de óre ce mai suntu inca multi ora­tori inscrisi, se va continuă desbaterea obiectului luni in 22 Noemvre la 10 ore înainte de amedi. Programulu pentru caletori’a Maiest. Sele la Bud’a-Pest’a ’lu publica „W. Zig.a in urmatórele: Marti 12 Dec. 1865.­ Plecarea din Vienn’a pe trena separata (pe trenulu de medianopte.) In Marcheg primirea din partia Comandantelui tierei si a Tavernicului. Dupa amediadi la 2 ore sosirea la Pesta La stațiunea din Pesta primirea de câtra comandantele si representantii cetatii. Primirea representantiloru cetatii Bu­d’a după ge­n2 tr?06 peste punte. In palatiulu reg. in Bud’a primirea de câtra procesii tierei precum de câtra judecatoriele civile mai inalte apoi concomita­­rea până la pre’naltulu palatin. Te Deum in capel’a forteresief. La 5 ore prândiu, la care voru fi chiamate notabilitățile din cleru , militia, si mireni. M­e­reuni 12 Dec. 1865: Introducerea oficio­ateloru preotiesii, civili si militari. După amedi la 4 ore prândiu. J­o­i 14 Dec. 1865.­ Înainte de amedia-di V­e­n­i S­a­n­­cle in capela. La 11 ore deschiderea dietei. După araédia-di la 5 ore prândiui, la care vor­ fi chia­­mati magnați si ablegati. Vin­er­i 15 Dec. 1865., înainte de amédia-di audivitia publica. După amédia-di la 5 ore prândiu, chiamati magnați si ablegati. S­â­m­b­a­t­a 16 Dec. 1865., înainte de amedia-di cerce­tarea instituteloru publice si a locului de datu la semnu. După amedia-di la 5 ore prândiu, chiamati magnați si ablegati. Dom­in­eca 17 Dec. 1865.­ La amédia-di presentarea deputatiloru unulu câte unulu. După amedia-di la 5 ore prândiu, chiamati magnați si ablegati. Luni 18 Dec. 1865, înainte de amédia-di audivitia. După amédia-di la 5 ore prândiți chiamati magnați si ablegati. Marti 19 Dec. 1865., înainte de amédia-di cercetarea unora institute militari. După amédia-di caletori’a la Vienn’a. *) A se vede mai susu cuventarea in sasi. Red.) Adansu la „adncésurca district. Naseudii la Bucovin’a.4* (Continuare si capeta din nr. din urma.) Tote acestea au urmatu cu scirea si concesiunea înaltului reg. Gubernii si alu Inciitului Presidiu districtualu, după cum dovedescu acest’a documentele autografe respective, aflatóre la predusele în alte locuri. Totu in adunarea din 19 Apriliu 1864, s’au provediula

Next