Telegraful Roman, 1865 (Anul 13, nr. 1-102)

1865-08-05 / nr. 61

Inseratele se platescu pentru S inteia ora cu 7. cr. sirulu cu litere I mici, pentru a don­» ora cu 5 or. sV [ pentru a trei­a repetire cu 3­7. cr. v. a. I Rfcu 61. XULU XIII Telex­ S ulu ese de doua ori pe nepte­ i man., joi’a si Dum­inec­ a. — I’renum­e­/ ratiunea se face in Sahiiu la capeditur’a f­oiei pe afara la c. r. poște, cu banii gat’a prin scrisori francate, adresate p catru espeditu­ra. Pretin­su prenumeratiu­­ nei pentru Sabiiu este pe anu 7. il. v. a. I ear­ pe o jum­etate de anu 3.­1. 50. Pen­­­tru celelalte parti ale Transilvaniei si pen­­­ Sabiiu, in 511 Augustu. 1865. Im provincie!« din Monarchia pe anu anu­l K fl. era pen juimitate He anu 4 fl. v.a.­­ Pentru prin«. si fiori străine pe anu II­I pe­­­, anu. 0­­l.v. a. La Sitiintimica ile fatia. „Idők Tanúja“ sî după denselu mai multo dîuarie n spunu, ca diet’a tranna se va dissolve. „Debatte“ are o co­respundintia din Clusiu, in carea mai intaiu sa espune chiama­rea dd. Br. Franc. Kemény si Ludovicu losira la Vienn’a f apoi adauge: „Aici se intereseza lumea forte tare de diet In cercurile respective se discuta multa , déca diet­a cea mai­­ aprope se va tine in Clusiu ori in Sabiia, de alta parte n arare ori se aude vorbindu-se, ca nici nu se va mai tine ciel in Tranzi’a.“ In legătură cu chiamarea Contelui Miko la Vienn’a nu aducemu unele date interessante după „Kr. Zig.“ sî adeca „Esc. Sea contele Emericu Miko, carele era pregatitu cu tótu de a pleca la Borszék, au capetatu in sér’a înainte de ple­care unu telegramu de urmatoriulu cuprinsu : „Numai decâti la Vienn’a nu trebi de statu.“ După aceea spune ca in dîlele din urma au priimitu telegrame numeróse dela Vieun’a sî de­­la reg. gubernu ardeleanu. „Debatte“ ne spune totu după coresp­ondintele din Clusiu, ca sî presiedintele dela tabl’a regia, d. Aporu aru fi chiamatu la Vienn­a. Déca se adeveresce scriea acést’a nu scimu, ne vedemu insa per consequential^ siliti a comunică publicului sî scrrea ce se respandi mai prin tóte dînarele despre transpunerea d. presied. Lad. Popu dela tribunalulu su­­premu, la unulu din ministerie sî înlocuirea, acelui cu mentio­­natulu Br. Aporu. Conferintia nona. In numerulu din urma amintiramu, ca iarasi se vorbesce de conferintie regnicolare, ca cele dela 1861. „Herm­. Zig.“ etc. aduce in privinti’a acést’a urmatórele : „Idők Tanúja“— dupa cum se vede— o fóia bine vechiuta in cercurile, cari dau acum tonulu, se ocupa forte multu cu „cestiunea ardeléna“. Fói’a acést’a vorbesce despre conduca­­torulu cancelariei aulice traine de acum, din cuventu in cu­­ventu, urmatórele : „Escel. Lea L. d. M. C. Contele Haller , acesta soldata „nobilu sî cu anima de magiaru, ni se pare a fi alesu pentru „rol’a de a împlini mandatele preainalte ale preagratiosului „nostru Domnu, cari se referescu la bun’a deslegare a cause­­„loru in cestiunea cea încurcata a Transsilvaniei, sî la redu­cerea ei in statulu legitimu , de a realisa cu energia sol­­„datesca, cu predare credinciósa, cu nepartinire sî succesu sî „de a conduce lucrurile iute intr’acolo, ca, falia cu integrita­tea sântei corone ungare sî de o parte cu respectu la legile „sanctiunate, de alta parte la dreptele pretensiuni de autono­mia din partea natiuniloru­craine sî cu deosebire din partea fr­a­­­tîloru nostri Români, agendele dietei unguresci sî in „partea acést’a sa se póta continua pe o cale neteda.“ „Időli Tanúja“ opinéza mai departe, ca lucrulu s’aru po­­té arangiá asta, sa se conchiame de nou o conferintia la A­lb ’a I­u­l­i ’a ; din fia-care din cele patru natîuni sa se conchiame câte 10 membri . Conferinti’a acest’a sa lucre unu proiectu despre ace­ea, ca ce felu de autonomia poftesce Tranni’a; unu altu proiectu despre aceea, ca ce drep­turi v­o­r­u sa-si asecureze cele patru na­­t­iuni ; in ce modu aru fi aplecate cele patru natiuni că sa fia representate in Pest’a, in fine elaboratulu conferintiei sa se substerna spre desbatere dietei din Pes­t’a. „Herm­. Zig.“ etc. continua : La aceste avemu sa facemu urmatórele observări: Nu este lipsa de energia soldatesca, pentru realisarea man­dateloru Maiestatei Sele in Tranni’a. Maiestatea Sea sa po­runcească si — de bucuria ori de frica — Transsilvanenii vom asculta. Déca insa cercurile cari dau acum tonulu , la aceea , ce vrea sa duca in împlinire , voru sa-si câștige si conlu­crarea parula a Transsilvaniloru, trebuie sa ne pronuntiamu in contr’a unei noue conferințe Alb’a-Iuliane din causa, ca majo­­ritatea Sasiloru sî a Româniloru de catra Unguri la o ase­menea conferintia e evidenta sî pentru ca o conferintia denu­mita n’are dreptulu de a se pronunția in numele Transsilva­niei. Pentru ca iau placutu provedintiei aceloru autori ai ve­chiei constitutiuni traine, ca cu privintia la impregiurarea, ca Magiarii suntu putini in Tranni’a, acestia sa se imparta in doue natîuni , asta incatu după proiectulu lui „Idők Tanúja“ aru ave sa intre in conferintia 20 Magiari sî Secui, asia dara togm’a jumetate din numerulu membriloru. Sa presupunemu acum, ca intre cei de alte natîuni sa se intemple, după cum s’au intemplatu la 1861, ca sa fia sî renegați, sa presupu­nemu, ca s’aru află numai unu renegatu : sî eata 21, adeca majoritate absoluta , carea apoi aru poto decide ce aru vrea despre noi. Pe lângă acestea, la ce asta departe înapoi ? Diet’a Tran­­niei, carea inca nu e dissoluta e aci. Acest’a e aceiași dieta tranna, care au priimitu diplom’a din 20 Octobre 1860 sî pa­­­tent’a imp. din 26 Febr. 1861 intre legile Tranniei si legile acestea suntu sanctionate de Maiestatea Sea. Firesce , ca póte se va turbură cine­va de legea elec­torala, pe a carei base s’au conchiamatu diet’a. Dara nu ade­­veru nici legea cea vechia nici parlamentarismulu pura teore­tica nu corespunde Tranniei. In Tranni’a nu merge cu reducerea la numerulu ca­­peleloru, fara de a se uită mai antâiu, déca pe acel’a se a­­fla o palaria, unu capla cu seu o căciulă, sî déca interessele cele mai disparate voru aterna dela cuotientele unei ingrozitóre regule de trr, atunci un’a seu alt’a națiune cauta sa remâna pe josu. De aceea, cum amu dîsu, aru fi diet’a tranna instanti’a cea potrivita, înaintea carei’a sa se aduca întrebările lui „Idők Tanúja“ Déca „regimulu ungurescu“ vrea sa se identifice cu pro­iectele lui „Idők Tanúja;“ asta sa aduca întrebările sele îna­intea dietei traine de acum, sî suntem­u convinși , ca va capata unu respunsu la intielessu.“ Sabiiu 4 Augustu. Eri s’a tînutu siedinti’a comitetu­lui Associatîunei estraordinaria sub presiedinti’a D. Consiliaru de finantie Petru Maniu. La acesta siedintia D. Secretariu secundaru I. V. Rusu citesce raportulu concepuții pentru Adu­narea generala a Associatîuiei, care cu unele modificări ne­însemnate se priimesce. După aceea se ia inainte o causa așternuta Associatîuiei din partea D. Advocatu din Abrudu Mat. Nicol’a in privinii’a unei realități vendute a Associatîuiei, carea causa insa se releaga la Ad. gen. Se considera cu plăcere sî se recomanda ad.gen. descoperirea ce o face Comitetului inve­­ttatorulu din Becleanu com. Solnocului S. Moldovanu despre o gra­dina cu mai multe sute de ullpi întemeiata sî grigita de den­­sulu, precum si dorinti’a lui de a fi remuneratui sau premiatu. Mai r­omentósa sî de insemnatu e harthi’a dini Mangiuc’a, urmata la provocarea din partea comitetului in privinti’a u­­nificarei ortografiei române. Dlu Mangiuc’a, că fostu profes­­soru spune ca se ocupa mai de multi ani cu lucrulu acestu alâlu de delicatu cum e celu alu ortografiei, sî ca possede cunoscinti’a limbiloru romane, slavice, germane si are cunoscin­­tie despre limb’a celtica dacica etc.— se recomanda deose­bitei atențiuni a Ad. generali. Siedinic’a cea mai de aprópe va fi cea preliminaria in Abrudu. — Audîmu ca Sambat’a trecuta aru fi arsu in Sieir’a­mica. — Unu telegramu a „Herrn. Zig.“ etc. ne impartasiesce, ca

Next