Telegraful Roman, 1865 (Anul 13, nr. 1-102)

1865-09-19 / nr. 74

Inseratele se platescu pentru intera ora cu 7. cr. siculu cu litere mici, pentru a dou’a ora cu 5% cr. IV pentru a trei’a repetire cu 3­­/2 cr. v. a. NTM Î4. AMPLU XIII Telegrafulu ese de doua ori pe septe- 1 mau : joi’a si Duminec’a. — Prenume-1 rațiunea se face in Sabiiu la espeditur’a f­oiei pe afara la c. r. poște , cu bani I gat’a prin scrisori francate, adresate­ catra espeditura. Pretiusu prenumeratiu­ [ nei pentru Sabiiu este pe anu 7. 11. v. a. 1 ear’ pe o jumetate de anu 3. fl. 50. Pen­­­­tru celelalte parti ale Transilvaniei si pen­­t­ r Sabiiu, in 19 Sept.­­1 Oct. 1865 tru provinciele din Monarchia pe anu anu 8 fl. era pe o jum­atate de anu 4 fl. v. a. Pentru princ. si­lieri străine pe anu 12 pe­­­r anu. 6 fl. v. a. Sabinn 16 Septembre. La corespundinti’a lui D. M. din „Concordi­a“, pe care in numerulu premergatoriu o anu priimitu in colonele nóstre, si trad­eza despre acei barbati na­­tionali, cari ara fi sa se alega de deputați români, Diu B. a­­duce in „Gazet’a Transsilvaniei urmatoriulu comentariu : „Candidarea acest’a de deputați publicata prin Dnulu D. M. in „Concordi’a“ pare sa fia prea bine venita intru atât’a , incâtu acei Români transsilvani, cari potu spera, ca pre te­­meiulu legei din 1791 voru lua parte la alegeri, voru grăbi a se determină mai curendu pentru un­a dintre cele doue alternative cu care se ocupa ei actu , adeca , sa alega séu sa nu alega, sa trimita deputați la dieta seu sa nu trimita. Noi din parte-ne pentru casulu, candu Românii s’aru de­termina a lua parte la alegeri, inca avemu a ne adressa catra alegatori cu o rogare, a carei împlinire noi o dorimu din a­­dencuru sufletului nostru, eara aceea este ca : Românii alegatori sa-si dea voturile lor si n­u­m­a­i la can­didati de acei­a, cari si voru face cunoscuta mărturisirea loru de credintia politica sî o vom publică pe aceea de tempuriu prin vre-un­a din foile politice, eara mai multu sa nu voteze nimeni orbesce, precum vota candva alegatorii numiți Kortesek, fara ca sa fiu auditu până atunci macaru de numele candidatului. In casuli de fatia, adeca pentru diet­a din 19 Novembre formularea articulului de credintta politica este pe atâtu usoara, pe câta cestiunea in sine si e importanta, can­­didatulu adeca are a deb­lara simplu in publica : Eu N. N. deca voiu fi alesu deputatu, voiu votu necon­­ditionatu in c­o­ntr’a uniunei Transsilvaniei cu Ungari’a; eara votulu meu se va reclîmă in urmatórele cu argumente etc. etc. Séu : En N. N. déca voiu fi alesu deputatu, voiu votu neconditionatu pentru uniune in boem’a precum este aceea formulata in art. I din 1848, eara votulu meu etc. etc. Seu : Eu N. N. voiu vota pentru amanarea (diferirea) ori­carei discursiuni sau revisiuni a uniunei Transsilvaniei cu Ungari­a, pana atunci, până candu nu se vom complana sî impeca tóte diferintiele sî divergintiele cele mari din sfer­a dreptului publicu care esista intre corona si intre poporulu Ungariei, cum sî intre compressulu tieriloru austriace numite de dincolo de Lau­’a sî intre Ungari’a ,­eara temeiurile mele etc. etc. Mai in scurta, Românii sa-si ia prea bine sem’a ce făcu sî cui au sa-si dea voturile loru, pentru ca anulu 1865 sa nu le fia mai fatalu decâtu insusi anulu 1848, de aceea sa-si des­chidă ochii, sa înfrunte ori ce intrige sî — earasi dîcemu — in casu candu aru alege, sa nu-si dea voturile până nu se voru informă forte bine despre simtiemintele sî despre carac­­terulu publicu ala candidatului. Ear déca cumva in locu de a priimi professiuni de cre­dintia politica am fi sa se dea deputatîloru instrucțiuni ca sî pana la anulu 1848, in acestu casu sa-si ia alegatorii carasi sem’a pe c­i­n­e voru fi insarcinandu cu compunerea instructiunei, pentruca in trecuta s’au intemplatu abusuri cum­plite cu instrucțiunile. Sașii mai nainte de a candidă începură a tine in tóte ținuturile conferintie private dese si binistpru cercetate. Ne vine a crede ca Românii inca vom face intocmi a sî astă voru statori unele macsime, după care se aiba a se intocmi pe viitoriu. Numai ce­va mai multu devotamentu sî abnegare de sine.“ Până aci parerea Dlui B., ear parerea nóstra este : ca a­­legatorii romani sa aiba program’s b­ru facuta, sî sa o dea de­­putatîloru­l om cu insarcinarea, de a se tíne straniu de aceea, sî sa o trimita la jurnalele române spre publicare. Noi amu tacutu până acum, căci ne-amu lînuiu de pro­­v­erbialu românu , grab’a strica treb’a­ sî nevreadu a preo­cupa parerea nimenui’a, amu vrutu a ne informă din tóte pâr­­tîle, că sa ne putemu formă unui conspectu despre convinge­rile politice ale barbatîloru noștri. Sî ea la acestu conspectu: Suntu unii, cari dîcu, ca unu comgresu natiunalu conchiamatu de Archiierei s’aru priimi cu celu mai mare disgustu;— alții cazasi conduși de oportunitate afirma­­ ca Archiiereii au prii­mitu însărcinare a stă in fruntea causei natiunale până candu națiunea nu va deliberă altcum, sî astă suntu datori a conchia­­mă congressu, caci caus’a natiunala sa póte periclita; la care observa alții, ca Preasant­ele Sale sa fia lasati a-si mai vede odata cu totadinsulu de nenumeratele lor afaceri eclesiastice , si de tóte neajunsurile sî necasurile clerului­— mai suntu alții, cari afirma, ca ide’a unui congresu compusu din membrii a­­lesi, condusu de unu presiedinte séu presiedinti aleși , cum sî pre lânga unu regulamentu de afaceri, aru arla plăcere , insa sî asia numai in acelu casu, candu națiunea s’aru vedé earasi re’mpinsa la anulu 1847/8; inca se mai adauge si aceea , ca omenii nostri in ori ce altu casu numai voiescu a sei de alta representatiune, decâtu numai de dieta, carea sa se conchiame pe bas’a legei electorale din an. 1863. (.) Noi marturisimu cu tóta francheti’a, ca dintre enumera­tele pareri ne alaturamu la cea a unui congresu cu deputați sî presiedinti aleși, sî ne pare rea, ca urbitorii acestei păreri a­­deveratu natiunali sî tintitori spre binele natîunei nóstre, n’au intrebuiritiatu tóte putinciósele mijloce legale pentru csupera­­rea unui asemene congresu, câci de aci s’aru fi pututu îndru­mă apoi toti barbatii noștri, cari voru aveă chiamare a se infa­­tisiâ la diet’a venitóre. Pre lânga acestea recunoscemu de cestiune flagranta in­cidentele si bas’a condhiamatei diete ardelene dela Clusiu; in­cidentele ei se espune in rescriptulu regescu din 1 Sept. a. c. cu corón’a conchiama acea dieta „spre deslegarea cestiunei multu momentóse a regularei referintieloru de statu a Ar­deiului fatia cu legatur’a cea strensa, in care se afla cu corón’a Ungariei, sî ca bas’a conchiamarei este legea electorala din an. 1791 insa cu acea modificare, că si clasele de popor foste mai nainte nei ndreptatite sa concure la alegere“. Intentiunea maiestatica este mai pre­susu de ori ce cri­tica, caci tîntesce spre impacarea spirteloru, sî ar cugeteloru , de aceea prefige ca uniculu sî sin­gurulu obiectu de desbatere re­vederea articulului 1 de lege din an. 1848 privitoriu la uniu­nea Ungariei sî Transsilvaniei in afacerile, care suntu comune ambeloru­fieri. Póte veni sî cine gândi, ca obiectulu acest’a este momen­­tosu, candu insusi rescriptulu regescu lu caracteriseza de m­o­­mentoso, sî de aceea cere elu prejudecare matura atâtu dela amicii câtu sî dela inimicii reincorporarei Ardelului de Ungari’a, sî demanda partîloru interessante, care suntu representantii natiuniloru patriotice, a nu lua indesiertu marimea cestiunei, sî a goni scopuri particulari sî unilaterali, ci comune patriotice, caci numai astfelu intemplandu-se, sî facendu-se va fi resul­­tatulu multiumitoriu pentru națiunile patriotice. Se ’nttelege de sine, ca noi amu fi voitu, că regimulu sa fiu convocatu acesta dieta pe bas’a legei electorale din 1863 , sî candu dîcemu acést’a, atunci mai amintimu sî aceea, ca le­gea acést’a electorala din 1863 ne pare nou e mai neteda, mai drepta, sî mai corespundiatare impregiurariloru presente , de­câtu legea anului 1791 cu adausulu eu­ och­oatu. Insa n’avemu ce face, acum astfelu remâne, sî sa sperâmu, ca pre venitoriu va fi mai bine, de aceea câtu ne voru ierta poterile si impre­­giurarile, sa ne folosimu de dens’a ca barbati romani. Revista diuaristica. tia. In m­ului trecutu amu publicatu acte de de mare importan­ Aceste acte dar cu deosebire manifestulu au produsu in tóte partîle politice ce esista in Austri’a o mișcare electrisa­­tare sî ce e de miratu, ca manifestulu la cei mai mulți de­sî de deosebite colori politice este bine priimitu. C) Cum ca asemene păreri se gasescu intre barbatii noștri, se vede sî din mai multi numeri ai jurnaleloru nóstre natiunale.

Next