Telegraful Roman, 1865 (Anul 13, nr. 1-102)
1865-11-25 / nr. 93
Telegrafulu ese de doua ori pe septe I man : joi’a si Duminec a. — Prenume-1 rațiunea se face in Sahiiu la espeditura Ioiei pe afara la c. r. poște, Cu bani gata prin scrisori franscate , adresate catra espeditura. Pretiulu prenume ratiul nei pentru Sahiiu este pe ami 7. 11. v. ail car’ pe o jumatate de anu 3.11. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei éi j>en— ’ tte 93. AJULD XIII. Sabiiu, in 25 (7 i ec)1865» )tru provinciele ^hn.llț^pjKmiia pe anu ami 8 fi. era pe o jmnatate de anuni 4 fl. v.a. Pentru prim;, silieri străine pe anu i'i pe '/2 anu. 6 fl.v. a. ( Inseratele se platescu pentru inteia ora cu 7. cr. siculu cu Uleie mici, pentru dólta ora cu 5% cr. st j pentru a treia refletire cu 3 cr. v. a. Cuventaria Escolpistici Seife P. Archiepiscopu si Aletropolitu Andrem Baroni de Siaguia , lînuta via III siedintia dietáid, din 20 Novembre 1865. înalta Presidiu dietalu ! Eu cu predilectiunea cea mai mare; amu venitu in acésta adunare dietala, caci convinsu sunt, cum ca numai adunarea acést’a dietala mi da mie terenulu celu legala de a rai descoperi convingerile mele politice. Astu si unu barbatu, dârele du studiéza lumea, nu studiéza cele ce s’a intemplatu si se intempla in lume, candu m’as iu miră, ca o disparitate de păreri se va areta in convingerile deosebitiloru oratori din adunarea acest a dietala. Disparitatea acest’a de convingeri politice nici decumu nu micsioreza predilectiunea mea pentru de a-mi descoperi părerile mele politice pe terenulu acest’a unicu legalii alu dietei. Disparitatea acest’a de convingeri politice deosebite, precum mi se pare, provine de acolo, ca după convingerea mea nu avemu un’a feondica de dreptulu publicu, cafea sa normeze sî sa reguleze convingerile nóstre politice, pentru ca unii vreu sa dîca, ca condic’a de drepturu publicu sa esliude (strigări , haljuk) numai până la legile anului 1848 ; ialtii iarasi, intre cari me comumeru sî en, vreu sa dîca , ca condic’a nóstra de dreptulu publicu se culmineza in articululu antăiuie regfesiu álftiGí'1863/4 (ho ho hal juk.) lupte Pre lânga tóte acestea eu dîcu, ca nu este tempu pentru politice , nu e tempu de a trage line’a caracteristica intre aristocrația sî democrația, intre conservatismu si liberálisam, pentru ca principiulu constitutiunale de egala indreptatîre este asiguratu prin devenirea natiuniloru la Cunoscintia despre Valorea loru in societatea de stata, sî despre dreptulu , ce le compete loru. Durabilitatea principiului acestui’a constitutionalu de egala indreptatire sta mai presusu de orice partide singuratice, pentru ca vocea patriei foste, ca precum natur’a susține genulu Ontonescu după un’a sî aceeași lege, iitocrii’a sî parn’a va sa sustîna impopulatiunea sea după un’a sî aceeași lege, prin urmare vocea patriei este infratîriea natiunilor la vocea Domnitoriului sî regelui nostru feste pateificarea natîuniloru, si demandarea dîlei este intempinarea aristocratiei cu democrati’a, sî sarutarea conservatismului cu liberalismulu, seu cu alte cuvinte : intempinarea milei cu adeverulu sî sarutarea dreptatei cu pacea. Desî vocile acestea până astadi inca nu s’a prefacutu in trupa sî fapte reale, totuși nici decum nu me indoiescu, ca proni’a aceea, care ne-au apropiațui pre noi intr’atât’a, câtu suntemu intr’adeveru aci unii de alti apropiați— caci dieu forte departe amu fostu unii de altii, aceeași pronia nu se va odichni până atunci, până candu de totusî in tote nu rte va apropia unii de alții, câ astfel cu pe bas’a unui constitutionalismu de egala indreptatire , sî pe bas’a unei condice de dreptulu publicu sa representamuaram sociorum, sedem ab universo populo concessam ani ordini. Din convigerile acestea ale mele urmeza , ca unificarea convingeriloru nóstre politice intr’o condica de dreptulu publicu este demandatiunea ea mai suprema. Diet’a acest’a , precum vedema, este conehiamata pe bas’a legei electorale din anulu 1791 sî cu unu adausu lângă ea, ce s’a octroatu. Eu o dieta astadi astfelu conehiamata nu o putu tîfica de capace pentru tractarea vre-unui obiectu, si pentru aducerea de conduse cu valóre de dreptu, prin urmare sum silitu adîce, ca eu după firea institutiuniloru constitutiunale, care inca au formele loru precise, nu potu sa me lasa de a-mi da parerea mea in obiectulu dîlei, pentru ca prelânga astfeliu de impregiurari , care ni le da diet’a acést’a compusa după legile anului 1791 sî cu adausele acelea aru trage după sine ilegalitatea convingerilor mele,— insa eu trebuie sa me ferescu de asta ceva. Diet’a acest’a nu e capace a unifica Convingerile nóstre politice, ca sa ne unimu intr’o condica de dreptu publicu; dar sî de altmintrea legea electorala din 1791 este pentru mine de reminiscentia jalnica. Caci este etribculu unei institututiuni, care Hindu basata pe sistem’a politico-natiunala a celoru trei națiuni de mai nainte recepte, nu recunosce națiunea româna de egala indreptatîta cu ele, sî nu recunosce natiiinfei române dreptulu de a fi factoru alu constitutiunei tierei. Astfelu e inaltu presidiu sî adausulu acel’a din rescriptulu convocatoriu din 1 Septembre a anului aciestui’a. In adausulu aceia se dice, cum ca sî membrii acelora clase de popor, care până acum n’a fostu indreptatite, déca platescu 8 f. dare directa, suntu susceputi intre cei alegatori. Ori voiu lua eu acestu adaosu in intielesulu literale, ori in intielesulu celu din launtru alu acestui actu, nu potu trage alta consecintia de aacolo fara acést’a, cum sea sî adausulu acel’a susține sî astadi sistem’a politico-nationala a aceloru trei națiuni de mai nainte recepte, sî pe națiunea româna sî astadi a degradéza la un’a dasa de popom ! Asiu puté eu aduce inainte mai multe momente pentru de a documentă pe largu, cumca diet’a acést’a nu e capace a aduce vre-unu conclusu cu valóre de dreptu, dara nu voiu sa abusezu cu rabdarea înaltului Presidiu, sî asia me tiermurescu numai intr’aceea, a face cunoscutu, cumca mi iau sî eu voia a face o moțiune in urmatórele : (hallyuk). „Inalt’a dieta sa binevoiasca a vota catra Tronu un’a adresa preaumilita cu rugarea, ca Maiestatea mea c. r. apostolica sa se indure, 1) a sanctiuna legea electorala prelucrata constituitunaiminte prin diet’a anului 1863 sî 1864 la propunerea regesca, (sgomotu, halljuk !) sî așternuta spre preainalta sancțiunare ; 2) a conchiama apoi pe bas’a acestei legi electorale diet’a spre pertractarea propuseti unei regesei privitóre la revisiunea articulului antâiu de lege din 1848, despre uniunea Ardealului cu Ungari’a. (sgomotu, hallyuk !) Mi iau voia a ruga mai departe pe Inalt’a casa, ca sa binevoiésca a sprigini moțiunea mea, spre acelu scopu , ca sa putemu ave o dieta constitutionala legala, (tăcere profunda in sala. Ilicla dieta transilvana. Cludiu Sambata in 20 Noemvre. Domnule Redacthru ! Amu sa te in cunosciintieza despre cele intemplate la dieta in decursulu acestei septemani si adeca . Marti in 16 Noemvre au fost o conferintta privata dietala, cu scopu de a se vede care suntu părerile membriloru dietali, si incâtu aru fi eu potintia sa se apropia unele de altele, ca sa se póta in fine ajunge odata la o părere. La acést’a conferintia privata au luatu parte deputații tuturoru patru natiunuloru. Cei d’antâiu oratori au fostu din membrii Conferintiei de natiuralitate magiara si secuia trei la numeru, cari după cuventuri lungi sî pline de pleonasmi sî repetitiuni, si-au descoperitu convingerile intr’acolo, ca diet’a sa descopere intr’o adresa asternuta Maiestatiei Sele multiumirea dietei , pentru ca î s’a datu ocasiune sa-si manifesteze convingerile sele in privinti’a uiniunei, care merge intr’acolo, ca ei recunoscu legalitatea legei despre uniunea cu Ungari’a sî se roga, ca Maiestatea Sea sa se indure a conchiama Ardelulu la diet’a din Pest’a, unica care este chiamata a revede legea uniunei. Oratorii acesti’a incredifiti’a pre Români sî pre Sasi, ca ei la Pest’a vomu conlucra bucurosu, ca sa se respecteze dreptele pretensiuni ale Româniloru sî Sasiloru sî sa se incuviintieze pe Câtu numai voru iertă interesele patriei. — Alu patrulea oratoru au fostu Mitropolitulu Baronulu Siagun’a, carele precum se vede din insasi cuventarea lui (vezi „Kol. Közi.“ nr. 141 sî „Tel. Rom.ÎD nr. 92 Red.) au pasîtu cu o desteritate rara pre terenulu parlamentariu, ce au adusu la uimire pe partea contraria j caci vedeai pe