Telegrafulu Romanu, 1866 (Anul 14, nr. 1-103)
1866-01-02 / nr. 1
Nz 1. ANULU XIV. Sabjiu, in 2/14 lanuariu 1866* i Inseratele se platescu pentru linteia ora cu 7. cr. sirulu cu litere I mici, pentru a dou’a ora cu 5 V2 cr. si tradlu ese de doue ori pe septe i : joi’a si Duminec’a. — Prenume-J nra se face in Sahiiu la espeditur’al pe afara la c. r. peste, cu banii A'S prin scrisori francate , adresate catra espeditura. Pretiusu prenumeratiunii pentru Sabiiu este pe anu 7. il. v. a. part pe o jumatate de anu 3. il. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pentru provinciele din Monarchia pe anu anu 8 fl. era pe o jumatate de anu 4 fl. v.a. Pentru princ. si tieri străine pe anu 12 pe '/j anu. 6 fl.v. t. . * ' ♦ pentru a treia repetire cu 31/, cr. v. a. Sabiil^F&san MIMP^oop. iarasi au trecutu unu periodu, o bucata de temapu, pre carea omenimea o numesce ani, iarasi stâmu la intrarea altui asemenea periodu, sau bucati de tempu. Inapoi’a nóstra cautamu asupr’a lucruriloru intemplate , înaintea nóstra cautamu plini si de sperantie si de ingrijiri si in óresi care mesura chinuiti de curiositatea, ca are ce nu va descoperi anulu acest’a din cele ce stau ascunse după perdea’a venitoriului ? Omenii in adeveru propriu de multe ori lucruri destule sî pentru veritoriu, insa cineva negă, ca acelea suntu tóté inveluite de gros’a sî nestraveche dó s’a perdea a veritoriului dimpreună cu o mila de impregiurari noue necunoscute, cari impregiurari de multe ori, candu impingemu perdeu’a cu o dî, septemâna, luna sau cu unu anu inainte, spre a realisa cele propuse, ni se opunu sî ne indrepta la resultate ea»" "" fostu socotite in planurile si calculatiunile oi póte nici ca amu visatu. te esperiinti’a din viéti’a mica sî din viéti’a ru ne sî arata totu odata, ca cele ce stâmu dela venitoriu nu suntu absolutu iriloru din trecutu, ci ele suntu sî vointi’a susu de lucruri sî mai presusu de ómeni, cari domineza sî conduce sî lucrurile sî stinurile loru. or’a aflandu-ne noi acum in moment privire înapoi asupr’aceloru trecute sitate cautamu spre cele venitóre avemu a ne rechiamu pre scurtu in meiiventese lucruri petrecute in anulu U. Déca ne radicamu la punetulu de unde putemu cauta ar’a vietiei popóreloru din lume, ne aducemu aminte ca in ieric’a de medianopte in anulu acest’a s’a pusu capetu un resboiu infricosiatu, carele insa si-a cerutu chiarusî (dupa acetarea lui o jertfa însemnata adeca viéti’a presedinteluitateloru Unite, Lincoln. Totu in acea parte a lumei vedemu inca si adi luptandu-se principiulu monarchieu cu celui republicanu, in statulu Mesicului. Din alta parte a lumei sî adeca din Afric’a avemu sa inregistramu unu ren, carele au cerutu jertfele sele, intielegemu nci epidemi’a holerei, carea au strabatutu sî in Europ’a nóstra sî inca mai până la fruntariele tierei nóstre. Sî fiindu ca suntemu la Europ’a la acea parte de pamentu in carea locuimu sî noi avemu a revoca memoriei dóue perderi a duoru barbati mari sî de influintia in lumea cea mare politica, intielegemu aci pre lordulu Palmerstoiu despre carele la tempulu seu amu vorbitu sî noi in acésta fara sî pie regele Belgiului, Nestorulu capeteloru încoronate din Europa. Preste totu putemu duce ca acésta parte de pamentu in acestu anu n’au fostu bântuita de resbóie si de nelinisciri afara de neînsemnatele intrerumperi din Romani’a, Bavari’a Iri’a fBritani’a mare, sî Spani’a. Câtu pentru césta din urma insa, acum in dîlele mai de mrendu fu de nou neliniscita sî déca putemu da damentu la cele ce ne spunu dîuariele, neliniscirea aceste sa aiba urmări insemnate, unindu-ne la statulu nostru Austriacu ne vedemu arturisi, ca ne aflamu in stare de transactiune. deca in anulu acest’a sistandu-se constitutiuu acést’a senatulu imperialu , schimbandu-se "endu-se din inaltimea tronului unu apela ~ a contribui la o definitiva deslegare , prin urmare la o definitiva multuuroru tieriloru sî popóreloru din moacestu scopu fara convocate dietele (oturoru tieriloru, intre care sî a nóstra, a carei scopuri resultatele scimu fara de a pute mesura resultatele ulterióre. Caus’a impregiurarei din urma este, ca precum celelalte diete asta sî a nóstra inca sustau. In fine venindu la viéti’a nóstra bisericésca cu bucuria trebue sa ne aducemu aminte, ca frații nostrii de unu sânge sî o credintia, cari se aflau sub ierarchia străina, s’au re’ntorsu in anulu acest’a sub scutulu Metropoliei loru natiunale , recapetandu-si sî Episcopii loru natiunali. Bata dar până aci fugitiv’a descriere a anului expiratu. Acum sa ne indreptamu privirea inainte catva cele venitóre. Si fiindu ca amu aratatu la inceputulu acestora sîruri ce este impreunatu cu cele ce au sa fiu in venitoriu sî ca in acui mâna se afla cu deosebire acela, trebue sa recunoscemu, ca noi in asemenea momente precum e sî momentulu acesta seriosu avemu de a invocă pre acea prea inalta fiintia pentru ajutoriulu ei, ca cu acestea sa ajungemu la realisarea dorintteloru, pre cari le asceptamu sa emaneze din propunerile nóstre. Sa o invocamu dara sî sa nu ne mandrimu a povesti despre lucrurile ce asceptamu sa fiu, cu siguratate, ca asta sau asta va fi, ci sa ne esprimamu numai dorinti’a, ca asia dorimu sa fia. Sî adeca noi amu dori ca anulu acest’a sa nu fia bântuitu nici de resboiu nici de alte necasuri; amu dori cu cestiunile cele pendinte, despre care ne aducu dîuartele mari sciri nu neingrodîtore, sa se deslege pre cale pacinica ; amu dori ca asta numitele cestiuni : orientala, romana, venetiana, Schieswing-Holsteineana, polona sa nu dea ansa la vre-o tulburare a liniscei popóreloru ; amu dori ca popórele Austriei sa intielega odata chiamarea loru sî sa se adune cu încredere impregiurulu monarhului loru, statorindu legi, in urm’a carora sa vina fericirea , multiumirea si indestulirea pentru statu si pentru membrii lui, fara in fier’a nóstra binecuventata de natura cu atâtea bunetati, amu dori sa intre odata adeverat’ a armonia fratiasca, ca sa se bucure fiacare națiune , fiacare biserica de drepturile ce i se cuvinu sî ca fia-care cetatienu sa fia mândru de comunele imprumutatu dela dulcea-i patria, de comunele transilvanu 1 m. Eveneminte politice. Sabíiu 1 lanuaria 1866. Precum amu vediutu din depesi’a publicata in mulu trecutu sî precum cetimu iu corespundinti’a nóstra din Clusiu diet’a tranna se amâna sî se voru alege in scurta tempu ablegati pentru diet’a de încoronare din Pest’a. Legea după care se voru face aceste alegeri este cea dela Pojony din 1848. Dela diet’a Ungariei afirmu ca mercurea trecuta si au reinceputu lucrările siedinti’a din urma s’a sî ca după cetirea protocolului din cetitu diplom’a din 20 Octombre 1860 sî patent’a din 26 Fauru 1861, iara după acestea unu documenta de statu privitoriu la referintiele tieriloru tînetore de corón’a ungurésca. După cetirea acestor’a propune Deák, ca indata după verificatiuni si după desbaterile adresei sa se ia inainte actele de statu amintite. Totu in asta siedintia se cetesce o petitiune a cetatiei Fiume, carea cere a se incorpora la Ungari’a. Din scrii mai vechi adaugemu totu din Ungari’a, ca cancelariulu de Curte Mailat avea ca pe marti’a trecuta sa sosesca in Pest’a.— Mai departe se vorbesce ca architectulu Ybl aru fi capetatu însărcinare oficiala a întocmi in cas’a ce? noua a deputatilorusî o banca pentru miniștri. Cas’a acest’a se duce, ca pe inceputulu lui Fauru c. n. va fi gal’a sî diet’a se va strămută iutrens’a. Din Vien n’a aflamu mai multe sciri interesante sî adeca despre o deputatiune a dietei unguresci, care are missiunea de a invita pre Maiestatea Sca Imperates’a la 1’, st a despre care ne spunu dîuarele ca iu prea gratiosu primita.