Telegrafulu Romanu, 1866 (Anul 14, nr. 1-103)
1866-01-02 / nr. 1
O alta solie interesanta e amnestiarea compromisilor politici din Lombardo Venetia, in urm’a carei, afara de dnsertori militari, in restempu de unu anu potu sa si dobendesca reitor cerea libera in patria séu sa iese din drepturile cetatienesci sî sa fia priviți ca aternatori de unu stătu strainu. Ministeriulu au publicații bugetulu anului 1866 din care vedemu ca drogatele(spesele) statului anulu 1866 vom fi 531,273.881 f. iara venitu^le 491,134.735 f. prin urmare una deficitu de 40,139,146 f. Din Bohem s’a afiamu, ca Maiestatea Sea respundîndu la adress’a dietei din Praga siau esprimatu dorinti’n de a se încorona după dreptulî obiceiu sântu in Prag’a , venerabil’a metropola ,a Bohemiei , de rege atu Bohemiei. — CautAndu in afara si adeca la Francia afiamu, ca discursurile Imperatului Napoleon dela anulu'nou suntu pacinice. Elu si esprima solului austriacu bucuri’a pentru atențiunea aratata din partea suveranului Austriei , decorandu pre fiulu seu pre principele francezii cu originulu stului Stefanu. Celui Rosescu i esprima sperantia, ca anulu acest’a va fi mai norocoșii pentru guveranulu lui. Desigura alusiune la mortea clironomului rusesc». Se vorbesce forte multu despre o conventiune de desiertarea Messicului de trupe francese. In Itali ’a s’au terminatu cris’a ministeriala, carea au incetatu cu formarea unui ministeriu nou sub generalulu Lamarmora. Foile publice nu prorocescu bine acestui ministeriu. Ele dîcu, ca elu va fi sibiu a disolve camera, pentru ca nu simpatiseza cu nici o partida din camera sî se mai dice, ca ministrulu primariu are de cugetu a abdice celu putina deocamdata de o politica de putere mare; a abdice de Rom’a sî Veneti’a sî ca se va strădui a impucina armata celu putînu cu 100,000 de feciori. Cu ocasiunea gratularei de anulu nou, ce o facura oficirii francesi Papei le respinse acest’a cu recunoscintia multiamitare pentru servitiele loru. In anulu acest’a dise ca le da o binecuventare mai larga si mai generósa, pentru ca aude ca armata va sa’lu parasesca sî asta pate ca acest’a e celu din urma ana, in care se pote dă binecuventarea sea. Citeza apoi cuvintele Ap. Pavelu : „sciu ca după depărtarea vóstra voru intra lupii răpitori“ sî adauge ca va urmă lui Christosu, carele înainte de a se sui pe Golgot’a s’a rugatu in Gethsemane. Se va rugă pentru ei (oficeri sî soldati) sî familiele loru, pentru Franci’a si pentru catolicii cei buni din tóta lumea, pentru famili’a imperatesca, pentru acésta se vaca Italia, pe carea o au aruncat’o in abisulu nereligiunei sî miseriei (pour cette pauvre Italie qu’on a jeté dans l’abise de l’irreligion et de misere.) Din Spani’a audîmu lucruri seriose si adeca de o revolutiune militară sub generalulu Prim. Se vorbesce ca garnisónele cele mai credincióse din Aranjuez sî Ocan’a au revoltatu mai antâiu. Cum ca nu e gluma ne marturisesce scirea ca s’au publicatu starea de asedia preste tota Spani’a. Spre putina orientare sa insemnamu după „Revist’a Dunărei“ din Romani’a, ca situatiunea de adî a Spaniei isi are inceputuru de mai înainte. Asta vera candu vrii a se intorce regin’a la Madridu o asceptau orasienii cu 40,000 flueritie , că sa o fluere. Audiendu regin’a despre acest’a nu s’au dusu la Madridu, ci au mersu numai regele, carele désî salută in tote părțile, pe elu nu’lu saluta nimenea. Spaniolii din cele ce se aude voru alungarea dinastiei burbonice sî unirea Spaniei sî Portugaliei in unu statu sub cas’a demnitare Braganza. Detimu ca cu ocasiunea trecerei regelui sî reginei din Portugalia prin Madridu, de sî petrecura numai dela 10 ore dim. până la 2 ore după ani, sî dejunară la regin’a Spaniei, totuși candu se suita in vagonu la curtea drumului de fera strigară Spaniolii adunați in masse mari : „sa trăiască regele liberalu de Portugalia“. Alții spunu, ca din mulțimea adunata s’aru fi aruncatu regelui o cârpa, pre care se aflau scrise cuvintele: Iberi’a una ! Viva la Iberia ! In Romani’a s’au deschisu deuiullu corpurile legilslative. Cuventulu de tronu din anulu acest’a au facutu sensatiune in tóte partidele, pentru ca Domnitoriulu au anulu o corda delicata, declarandu, ca elu privesce indoit’a, alegere, ca unu depositu sacru. Ea la cuvintele lui insusi: „Fiți convinși ca eu n’asiu vrea de o putere care nu s’aru inemei’a de catu pe fortia. Fia in capulu tierei, fia alaturea cu DVestra, eu voiu sî totudeun’a cu tier’a pentru tiera, fără alta tînta de câtu vrointta nationala si marele interese ale României. Eu voiescu sa fiu bine sciutu ca nici odata persón’a mea nu va fi o impedecare la ori-ce evenimente, care aru permite de a consolida edificiulu politicu la alu cărui asiediare amu fostu fericita a contribui. In Alessandru Ioanu I, Domnu alu Româniloru, Românii tom găsi totudeun a De Colonelulu Cuz’a . De acela Colonel» Cuza care au proclamata in adunarea ad hoc si camera electiva din Moldov’a marele principii ale regermtiunei României si care findu Domnii alu Moldovei, declar’a oficialmente Insulteloru puteri garante, candu primea si corón’a Valachiei, ca elu primesce acest’a îndoita, alegere ca espressiunea nendoelnica si statornica a vointiei nationale pentru Unire— insa numai ca unu deposit» sacru.“ Acest’a, respunsuri la epistol’a vezicala , prim’rea unei adrese din partea poporeloru creștine ale Turciei sî unu respunsu datu de catra Principele acestor’a au indemnatu pe unele dînarie din Vienn’a a scrie, „ca Cus’a au facutu o bucata de cestiune orientala.“ Protocolul si Siedintiei Comitetului Associatîunei traine române tînute in 2 ianuariu c. n. 1866 sub presidiulu ilustritatei Sele D. Consiliaru Petru Manu, Hindu de fatia 1)0. membrii Comitetului: 11. Lea D. Consiliariu Pavelu de Dunc’a, D. Cassieru la cass’a provinciala Gabt. Vajd’a, D. Dr. Ioann Nemes, DD. prof. Zaharia Boiu, 1. Popescu sî Nicolau Cristeii, apoi Secret. 11 I. V. Rusu sî D. Cassieru alu Associatîunei Const. Stezaru. S a pertraetatu urmatórele obiecte : § 1. Presidiulu presentéza conspeculu despre starea cassei Asoc. pre tempuiu acestei siedinice, prin care se vede, ca cass’a Assoc. — după subtragerea erogateloru— are in proprietatea sea summ’a de 23,101 f. 71 xr. u. a.— Se ia spre solintia. § 2. Directoratulu Asoc. române pentru cultur’a poporului românm, din Aradu, din respectulu unei inttelegeri continuative intre tóte trele Asoc. române , in obiectulu doritei unificări a ortografiei române, prin pretiuit’a scrisóre din 30 Octobre (11 Nov. 1865) Nr. 89, comunica presidiului Asoc. trarie, respunsulu datu din partea Societății literarie din Bucovina, la scrisórea Asoc. literarie arudane dato 29 Maiu (10 Iuniu) a. c. împărtășită cu Asociatiunile române in cestiunea stabilirei unitatiei ortogr " o “ Conclusu. Cetindu-se atâtu corni ‘""atu alu Asoc. literarie din Aradi, câtu sî lit. din Bucovin’a, privitoriu la obiectunei unitati ortografice, primesce cu cea mai mare plăcere ac importantulu scopu, de a mijloci sî pa o solidaritate nobila intre a natiunei române. Totu de odata a condusului adusa in asta cestiunei generale tînuta la Abrudu in 20 Aug. 18bo de adenc’a importantia a subversantei cestiuni, cu privii prosperarea si viitoriulu durabilu si pigresivu alu limbei sî literaturei români» se folosesce de asta ocasiune, a atrage cea mai încordata atentiune a tuturoru barbatiloru de specialitatea filologica, sprimandu-si cea mai via dorintta, că acei barbati români de specialitate, sa nu-si pregete ostenel’a, a veni in ajutoriulu unei imbucuratorie si multiumitórie resolutiuni a acestei probleme, prin darea in publicitate pre calea dîuareloru române, a produseloru ingeniului studieloru si esperiintieloru sale, castigate in acest’a specialitate, si anume si îndrepta acestu Comitetu dorinti’a sea in ast’a privintia, catra prea demnului. presiedinte alu acestei Asoc., ca presiedinte slu secti linei filologice, a carei constituire s’a decretatu in adunarea generala a Asoc. trarie tînuta in 1—2 Aug. 1861 la Hatiegu, determinandu totu deodata, a i se comunică in copia autentica sî respunsulu onoratei Societăți literarie din Bucovina , datu la scrisórea recercatoria a Asociatiunei literarie din Aradu. § 3. Aducendu-se inainte impartirea aloru 2 stipendi de câte 100 t. v. a., cari cu ocasiunea impartirei celorulalte stipendia ale Asoc. ia siedinti’a Comitetului din 16 Nov. 1865, din caus’a unoru pedeci, ce se iviseră in urm’a faimei, cati» [ nerii, cari le capatara in ani trecuti scolaru si trasu stipendia si din alte fonduri — remasera neimpartite— dupa ce acum acele pedeci s’a delaturatu, Comitetulu pre bas’a documenteloru produse, a decisu cu unanimitate , ca aceste stipendia sa se confereze sî pre an. scol. 1865/6 tineriloru loanne Nichit ’a rigorosante in drepturi, sî Procopiu Laz’a juristu in IV anu la Universitatea regia din Pest’a, carii amendoi lea avutu sî in anii trecuti, ear concursele celorulalti suplicanti sa se resolve negative.§ 4. Secret, dupa ce in siedinti’a trecuta a Comitetu s’a decisu tipărirea statuteloru Asoci t. cum sî consemn" membriloru Asoc. fara de a se decide totu de odata sî r rulu esemplareloru ti purinde, face întrebare, ca .in cât plare sa se tiparesca statutele si in câte consemna boriloru Asoc. ? In nr I 11 « II Comitetulu dnrindn cu mer