Telegrafulu Romanu, 1866 (Anul 14, nr. 1-103)

1866-07-24 / nr. 58

Teleeratura ese ’de doue ori pe septe­­mana :J joi’a si Dum­inec­a. — Prenume-I rațiunea ne face in Sabiiu la espeditur­aj foiei pe afara la c. r. poște, cu banii gat’a prin scrisori fla­ncate , adresate; catra espeditura. Pretiusu prenumeratiu­­nei pentru Sabiiu este pe anu 7. fl. v. a. ear’ pe o jumatate de anu 3. fl. 50. Pen­­­­tru celelalte parti ale Transilvaniei si pen­­ Sabiiu , in 24 Iuliu (5 Aug.) 1866* V Inseratele se platescu pentru a inteia ora cu 7. cr. siculu cu litere [mici, pentru a dou’a ora cu 5% cr. si pentru a trei’a repetire cu 3V. cr. v. a. NTM 58. ANULU XIV.­­ tru provinciele din Monarchia pe anu anii 8 f­l. era pe o jumătate de anu 4 fl. v. a. Pentru prince si tieri străine pe anu­­­ i pe V* «nr. 6 fl.v. a. Eveneminte politice. Sabiiu in 23 Iuliu. Cele mai importante scrii se invertu acum pre lângă preli­minările de pace si pre lângă conditiunile armistitiului. Câtu pen­tru cele din urma aflamu dandu-se cu socotel’a ca cuprindu 9 pa­­ragrafi. Celu dintâiu cuprinde formula usitata (obicinuitar^r Alu doilea lini’a de demarcatiune; intr’acest’a se punu urmatórele lo­curi cu puncte ale liniei de demarcatiune : Eger, Pilsen , Tabor, Neuhaus Ziabings, Znaim, Meseries, K­ulu Thaya, Meissau, Schei­­telsdorfu, Malaczka, Oderberg. — Olranttulu trebue sa aiba übern unu spatiu de 2 miluri , Iosefstadt, Königgrätz si Theresienstadt unu spatiu de 1­­­, miluri in cercuitu. ln allu paragrafu se in­­semna cu deamenuntulu drumurile de etape pentru Prussiani in Boemi’a si Moravi’a. Unui altu paragrafui statoresce ca prussianii sa nu mai scota contributiuni in bani dela locuitorii tieriloru ocu­pate j­proviantarea trupeloru prussiane sa face pe spesele regimului austriacu, — toti oficialii se intorcu la posturile loru, pentru ca sa pata da mâna de ajutoriu la proviantarea trupeloru prussiane. Pa­­ragrafulu pen-ultimu se ocupa cu bolnavii raniti si cu prinșii, celu de pre urma determina ca armistitiulu are sa dureze patru sep­­temâni. După telegrame dela 1 Augustu n. negotierile de pace se voru deschide in Prag’a , din partea austriaca va functiona in ace­­sta afaceri bar. Brenner, din partea prussiana bar. Werther, lega­tul­ Prussiei la curtea din Vienn’a. Faimele ce curseza in prin vinit’a conditiuniloru de pace suntu inca lotu numai conjecturi . In privinti’a desdaunarei in bani se dice acum, ca nu 40, ci 60 miiióne taleri au pretinsu Prussi’a. Dara si acesta scrie se de­­minte sî se pune in locul, ca­ Austri’a afara de 15 miiione de ta­leri, ce i se cuvinu ca desdaunare din resbelulu trecutu in ducate mai platesce 20 mii­óne. La inceputu se dice ca aru fi cerutu Prussi’a o suma mai mare­ dara audiendu dela trimisulu francesu Benedetti, ca Imperatulu Francesiloru doresce, ca sum’a sa se re­ducă la 20 mii­óne, s’a lasatu si la atât­a. Regele Prussiei sa se fia si esprimatu ca e „gal’a de a da ascultare dorintiei impe­­ratului Francesiloru.“ Armistitiulu incheiatu cu Bavari’a e numai pe trei septemâni. Suveranii din Baden Hessen , Darmstadt sî Meiningen imiteze pre Bavari’a sî incheia fia­ care pentru sine, respective, făcu propu­neri de armistitiu. Cu Itali’a s’a facutu o prelungire de alte 8 dale pentru înce­tarea ostilitatiloru. In restempulu acest’a se va putea incheia ar­mistitiulu. După A. A. Zig. au luatu Prussi’a detori’a asupra­ si de a mijloci sî cu Itali’a pace. O deputatiune din Prag’a fu primita in dîlele acestea de Majestatea Sea Imperatulu. Deputatiunea descrisa trist’a stare a locuitoriloru cetatiei si a locuitoriloru­tierei sî amintiră sî de inju­­ri’a ce se făcu de unele parti natiunei boemice suspiciunandu-i-se credinti’a catra tronu. Majestatea Sea respunsa ca-i sangereza anim’a de trist’a sor­te, ce au lovitu pre locuitorimea Boemiei sî admira statornici’a ei in credintia catra inalt’a Casa sî asigura ca suspiciunarile făcute asupr’a natiunei boemice nici candu nu le-a bagatu in semn. In fine asigura Majestatea mea pre deputatiune, ca ce i­sta in putin­­tia va face, cu câtu mai in graba sa intre o ameliorare in situati­­mea amintitei locuitorimi.— „Presse* ne spune despre unu „putsch“ nenorocitu a lui Klapka. Pre candu decurgea luptele in Boemi’a sî Moravi’a se incerca G. Klapka a form­a o legiune „unguresca“ din aventurieri sî din prinșii din regimentele unguresci. Catva prinsi sa fia in­­dreptatu Klapka o prochlamatiune, in carea e spune, ca la chiama­­rea patriei (?) elu ie comand’a armateloru unguresci (?), ca pa­­tri’a nu mai e fara amici sî insîra aci pre regele Prussiei si alu Italiei. Garibaldi se spune acolo va sprigini Ungari’a din Itali’a, Türr va opera câtva dunăre, Bethlen in Transilvania, pre candu elu (Klapka) va intra din Prussi’a. Kossuth va fi in mijloculu lora. După unele altele le lasa prinsiloru alegerea de a remanea ca atari, sau de a se lupta pentru eliberarea patriei. „Presse“ spune mai departe ca provocarea nu au avutu e­­fectulu asteptatu, dara ca legiunea totuși aru fi crescutu până la 9000 de inși. Mai spune Presse ca Klapka aru fi incercatu, ba au intratu prin passulu lablunka in comitatulu Trencinului (Ungari’a de susu), încetarea ostilitatiloru au nimicitu întreprinderea. Klapka sa fia cercatu o diversiune pe socotel’a sea propria, dara popu­­latiunea nu numai ca la primitu rece, ci era sa se scule asupra­ i , feciorii recrutați din prinși, indata ce au pusu piciorulu pe pamentu austriacu au fugitu la regimentele austriaco, din care fura prinsi in resbelu. Klapka s’a intorsu curendu la Oderberg. Cu acéstea s’a incheiatu drama revolutiunei. Din P­a­r­i­s­u se telegrafeza : Actulu incheiatu la Nikols­­burg asigura conservarea Sassoniei. Regimulu prussiana e pe de­plinu­ liberu de a-si incorpora Hannover sî Kur-Hessen întregi sau numai in parte. In Berlina se crede cu siguritate de incorporarea acest’a. Preliminariele de pace intre Austri’a sî Itali’a nu făcu po­menire despre tînurilu Trientului sî se restrenga de a însemna necessitatea statorirei unei linie marginasie intre Austri’a si Itali’a prin unu tratatu valabilu__Printiulu Napoleonu parasesce Floren­­­ti’a spre a reintorce la Franci’a. Din 11 a­n i’a afiamu ca emigranți venetiani, cari se aflau in servitiu piemontese suntu assediati in posturi in Veneti’a. Din Romani­a afiamu ca s’a schimbatu ministeriulu (sem­nalații in m­ulu trecutu), Ioann Ghica e Pressedintesî min. de interne, P. Mavrogheni de finantie, Ioanu Cantacuzinu de just­iia, Princip. Georg. Știrbei de esterne, Gen. Ioanu Ghic’a de resbelu Dim. Stur­­z’a de lucrări publice, ad interim de culte sî instrucțiunea publica. Tocm­a cetinuu despre reducerea armatei la stare normala. Granicierii suntu trimisi a­casa. Corpurile de voluntari se dis­­solva. — In Bucuresci,se duce in corespundintie de acolo, e vorb’a de o aliantia cuadrupla (patrata) intre Romani’a, Serbi’a, Greci’a sî Muntenegru. O alta scrie spune de o conventiune in­tre Porta sî Romani’a , mijlocita de Ioanu Ghic’a fiindu inca in Constantinopole. Principele sa se fi dechiar alu pentru conventiune, la care neconstratindu unii din ministri si-au datu demissiunea in urm’a cărei au urmatu apoi schimbarea ministeriului (? R.) Din câmpulu resbelului. Dela m­é­d­i­a-n­o­p­t­e. Din Budweis se telegrafu in 30 Ioliu : Garnison’a din Theresienstadt (Boemi’a) au facutu sâmbăta o escursiune sî au respinsu pre prussiani, iara podulu drumului de feru dela Kralupu l’au dearsu. Mai multi prussiani fura duși de catva trupele garnisónei prinși in fortaretia. In acea dî (30 iul.) s’a dusu apoi unu parlamentari in fortaretia sî au incunoscu­uitatu garnisan’a din Theresienstadt despre incheearea armistitiului. Pio­­neri fura trimisi sa restatoresca podulu de ursu. — Comandatur’a prussiana din Prag’a sî satisface pentru escursiunea de mai susu prin represalii sî adeca prin o pretensiune de 10,000 mägi (cen­­tenarie) de presu, 600 mägi de faina, 500 mägi cafeiu, 150 mägi uresu, pe dî. La intemplare, candu nu s’aru respunde recursiuiu­­nile acestea se amenintia cu esecutiune. In cele din urma sciri a­­flamu ca la mandatulu regelui s’a revocatu mesur’a acest’a. Din German­i’a. Din München se telegrafeza totu la 30 Iuliu ca in 29 Iul. au fostu o lupta la Weiden (in Bavari’a), ceea ce nu se póte explica, de­ore­ce alte sciri de mai m­inte ne spu­nea despre ineheiarea unei pause de ostilitati intre Prussi’a sî Ba­vari’a. Perderile bavariloru au fostu mari. Asemenea aflamu ca după ineheiarea pausei s’au mai facutu incercari de combatere a­­supr’a fortaretiei Würzburg, o parte din trupele prussiane sî me­­cklenburgice ocupara Bayreuth sî tînutulu Oberfranken In Wald­münchen sî Waldsasse se astepta trupe prussiane. In Obernheim au scosu contributiuni. Ministrulu bavarii de Pfordten au pasîtu energicii in Nikolsburg pentru impedecarea inaintarei prussianiloru pe teritoriulu bavaresti. Cu tote acestea in 31 Iuliu prussianii au intratu in Nürnberg.

Next