Telegrafulu Romanu, 1866 (Anul 14, nr. 1-103)
1866-07-24 / nr. 58
Teleeratura ese ’de doue ori pe septemana :J joi’a si Dumineca. — Prenume-I rațiunea ne face in Sabiiu la espedituraj foiei pe afara la c. r. poște, cu banii gat’a prin scrisori flancate , adresate; catra espeditura. Pretiusu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pe anu 7. fl. v. a. ear’ pe o jumatate de anu 3. fl. 50. Pentru celelalte parti ale Transilvaniei si pen Sabiiu , in 24 Iuliu (5 Aug.) 1866* V Inseratele se platescu pentru a inteia ora cu 7. cr. siculu cu litere [mici, pentru a dou’a ora cu 5% cr. si pentru a trei’a repetire cu 3V. cr. v. a. NTM 58. ANULU XIV. tru provinciele din Monarchia pe anu anii 8 fl. era pe o jumătate de anu 4 fl. v. a. Pentru prince si tieri străine pe anu i pe V* «nr. 6 fl.v. a. Eveneminte politice. Sabiiu in 23 Iuliu. Cele mai importante scrii se invertu acum pre lângă preliminările de pace si pre lângă conditiunile armistitiului. Câtu pentru cele din urma aflamu dandu-se cu socotel’a ca cuprindu 9 paragrafi. Celu dintâiu cuprinde formula usitata (obicinuitar^r Alu doilea lini’a de demarcatiune; intr’acest’a se punu urmatórele locuri cu puncte ale liniei de demarcatiune : Eger, Pilsen , Tabor, Neuhaus Ziabings, Znaim, Meseries, Kulu Thaya, Meissau, Scheitelsdorfu, Malaczka, Oderberg. — Olranttulu trebue sa aiba übern unu spatiu de 2 miluri , Iosefstadt, Königgrätz si Theresienstadt unu spatiu de 1, miluri in cercuitu. ln allu paragrafu se insemna cu deamenuntulu drumurile de etape pentru Prussiani in Boemi’a si Moravi’a. Unui altu paragrafui statoresce ca prussianii sa nu mai scota contributiuni in bani dela locuitorii tieriloru ocupate jproviantarea trupeloru prussiane sa face pe spesele regimului austriacu, — toti oficialii se intorcu la posturile loru, pentru ca sa pata da mâna de ajutoriu la proviantarea trupeloru prussiane. Paragrafulu pen-ultimu se ocupa cu bolnavii raniti si cu prinșii, celu de pre urma determina ca armistitiulu are sa dureze patru septemâni. După telegrame dela 1 Augustu n. negotierile de pace se voru deschide in Prag’a , din partea austriaca va functiona in acesta afaceri bar. Brenner, din partea prussiana bar. Werther, legatul Prussiei la curtea din Vienn’a. Faimele ce curseza in prin vinit’a conditiuniloru de pace suntu inca lotu numai conjecturi . In privinti’a desdaunarei in bani se dice acum, ca nu 40, ci 60 miiióne taleri au pretinsu Prussi’a. Dara si acesta scrie se deminte sî se pune in locul, ca Austri’a afara de 15 miiione de taleri, ce i se cuvinu ca desdaunare din resbelulu trecutu in ducate mai platesce 20 miióne. La inceputu se dice ca aru fi cerutu Prussi’a o suma mai mare dara audiendu dela trimisulu francesu Benedetti, ca Imperatulu Francesiloru doresce, ca sum’a sa se reducă la 20 miióne, s’a lasatu si la atâta. Regele Prussiei sa se fia si esprimatu ca e „gal’a de a da ascultare dorintiei imperatului Francesiloru.“ Armistitiulu incheiatu cu Bavari’a e numai pe trei septemâni. Suveranii din Baden Hessen , Darmstadt sî Meiningen imiteze pre Bavari’a sî incheia fia care pentru sine, respective, făcu propuneri de armistitiu. Cu Itali’a s’a facutu o prelungire de alte 8 dale pentru încetarea ostilitatiloru. In restempulu acest’a se va putea incheia armistitiulu. După A. A. Zig. au luatu Prussi’a detori’a asupra si de a mijloci sî cu Itali’a pace. O deputatiune din Prag’a fu primita in dîlele acestea de Majestatea Sea Imperatulu. Deputatiunea descrisa trist’a stare a locuitoriloru cetatiei si a locuitorilorutierei sî amintiră sî de injuri’a ce se făcu de unele parti natiunei boemice suspiciunandu-i-se credinti’a catra tronu. Majestatea Sea respunsa ca-i sangereza anim’a de trist’a sorte, ce au lovitu pre locuitorimea Boemiei sî admira statornici’a ei in credintia catra inalt’a Casa sî asigura ca suspiciunarile făcute asupr’a natiunei boemice nici candu nu le-a bagatu in semn. In fine asigura Majestatea mea pre deputatiune, ca ce ista in putintia va face, cu câtu mai in graba sa intre o ameliorare in situatimea amintitei locuitorimi.— „Presse* ne spune despre unu „putsch“ nenorocitu a lui Klapka. Pre candu decurgea luptele in Boemi’a sî Moravi’a se incerca G. Klapka a forma o legiune „unguresca“ din aventurieri sî din prinșii din regimentele unguresci. Catva prinsi sa fia indreptatu Klapka o prochlamatiune, in carea e spune, ca la chiamarea patriei (?) elu ie comand’a armateloru unguresci (?), ca patri’a nu mai e fara amici sî insîra aci pre regele Prussiei si alu Italiei. Garibaldi se spune acolo va sprigini Ungari’a din Itali’a, Türr va opera câtva dunăre, Bethlen in Transilvania, pre candu elu (Klapka) va intra din Prussi’a. Kossuth va fi in mijloculu lora. După unele altele le lasa prinsiloru alegerea de a remanea ca atari, sau de a se lupta pentru eliberarea patriei. „Presse“ spune mai departe ca provocarea nu au avutu efectulu asteptatu, dara ca legiunea totuși aru fi crescutu până la 9000 de inși. Mai spune Presse ca Klapka aru fi incercatu, ba au intratu prin passulu lablunka in comitatulu Trencinului (Ungari’a de susu), încetarea ostilitatiloru au nimicitu întreprinderea. Klapka sa fia cercatu o diversiune pe socotel’a sea propria, dara populatiunea nu numai ca la primitu rece, ci era sa se scule asupra i , feciorii recrutați din prinși, indata ce au pusu piciorulu pe pamentu austriacu au fugitu la regimentele austriaco, din care fura prinsi in resbelu. Klapka s’a intorsu curendu la Oderberg. Cu acéstea s’a incheiatu drama revolutiunei. Din Parisu se telegrafeza : Actulu incheiatu la Nikolsburg asigura conservarea Sassoniei. Regimulu prussiana e pe deplinu liberu de a-si incorpora Hannover sî Kur-Hessen întregi sau numai in parte. In Berlina se crede cu siguritate de incorporarea acest’a. Preliminariele de pace intre Austri’a sî Itali’a nu făcu pomenire despre tînurilu Trientului sî se restrenga de a însemna necessitatea statorirei unei linie marginasie intre Austri’a si Itali’a prin unu tratatu valabilu__Printiulu Napoleonu parasesce Florenti’a spre a reintorce la Franci’a. Din 11 an i’a afiamu ca emigranți venetiani, cari se aflau in servitiu piemontese suntu assediati in posturi in Veneti’a. Din Romania afiamu ca s’a schimbatu ministeriulu (semnalații in mulu trecutu), Ioann Ghica e Pressedintesî min. de interne, P. Mavrogheni de finantie, Ioanu Cantacuzinu de justiia, Princip. Georg. Știrbei de esterne, Gen. Ioanu Ghic’a de resbelu Dim. Sturz’a de lucrări publice, ad interim de culte sî instrucțiunea publica. Tocma cetinuu despre reducerea armatei la stare normala. Granicierii suntu trimisi acasa. Corpurile de voluntari se dissolva. — In Bucuresci,se duce in corespundintie de acolo, e vorb’a de o aliantia cuadrupla (patrata) intre Romani’a, Serbi’a, Greci’a sî Muntenegru. O alta scrie spune de o conventiune intre Porta sî Romani’a , mijlocita de Ioanu Ghic’a fiindu inca in Constantinopole. Principele sa se fi dechiar alu pentru conventiune, la care neconstratindu unii din ministri si-au datu demissiunea in urm’a cărei au urmatu apoi schimbarea ministeriului (? R.) Din câmpulu resbelului. Dela média-nopte. Din Budweis se telegrafu in 30 Ioliu : Garnison’a din Theresienstadt (Boemi’a) au facutu sâmbăta o escursiune sî au respinsu pre prussiani, iara podulu drumului de feru dela Kralupu l’au dearsu. Mai multi prussiani fura duși de catva trupele garnisónei prinși in fortaretia. In acea dî (30 iul.) s’a dusu apoi unu parlamentari in fortaretia sî au incunoscuuitatu garnisan’a din Theresienstadt despre incheearea armistitiului. Pioneri fura trimisi sa restatoresca podulu de ursu. — Comandatur’a prussiana din Prag’a sî satisface pentru escursiunea de mai susu prin represalii sî adeca prin o pretensiune de 10,000 mägi (centenarie) de presu, 600 mägi de faina, 500 mägi cafeiu, 150 mägi uresu, pe dî. La intemplare, candu nu s’aru respunde recursiuiunile acestea se amenintia cu esecutiune. In cele din urma sciri aflamu ca la mandatulu regelui s’a revocatu mesur’a acest’a. Din Germani’a. Din München se telegrafeza totu la 30 Iuliu ca in 29 Iul. au fostu o lupta la Weiden (in Bavari’a), ceea ce nu se póte explica, deorece alte sciri de mai minte ne spunea despre ineheiarea unei pause de ostilitati intre Prussi’a sî Bavari’a. Perderile bavariloru au fostu mari. Asemenea aflamu ca după ineheiarea pausei s’au mai facutu incercari de combatere asupr’a fortaretiei Würzburg, o parte din trupele prussiane sî mecklenburgice ocupara Bayreuth sî tînutulu Oberfranken In Waldmünchen sî Waldsasse se astepta trupe prussiane. In Obernheim au scosu contributiuni. Ministrulu bavarii de Pfordten au pasîtu energicii in Nikolsburg pentru impedecarea inaintarei prussianiloru pe teritoriulu bavaresti. Cu tote acestea in 31 Iuliu prussianii au intratu in Nürnberg.