Telegrafulu Romanu, 1868 (Anul 16, nr. 2-104)
1868-05-16 / nr. 39
Telegrafilu ese de done ori pe septematia : joi’a si Dumineca. — Prenumerațiunea se face in Sahiiu la espeditur’a oiei pe afara la c. r. poște , cu banii diat’a prin scrisori francate , adresate catra espeditura. Pretiuzi prenummeratiui nei pentru Sabiiu este pe anii 7. 11. v. a. I ear pe o jumetate de arm II. 50. Pen iru celelalte parti ale Transilvaniei si pen. Săbii si, in 16/28 Main 1868, trii irnvinciele din Monarchia pe umu ana 8 fi. era pe o jumătate de anii 4 fi. v. a. Pentru princ ei tieri străine pe anii 12 pe V,nr. 6 fi v. a. Inseratele se platescu pentru intera ora cu 7. cr. siutu , pentru a dou’a ora cu 5% cr. si pentru a treia repetire cu 3V. cr. v. ». Kii 39. Al Lt XVI. Eveneminte politice. Sabi iu 15 Maiu. Ministrulu ung. de interne a resolvitu Ia pentiunile universitatiei natiunale sasesci sî a cetatiei Sabiiului, in cestiunea pensiunarei comitelui Conrad Schmidt cam urmatórele : In partea dintâiu a resolutiunei se dice ca in cestiunea demissiunarei comitelui Conradu Schmidt, la cele doue pelitiuni așternute prin gubernii , Maiestatea Sea c. r. apostolica prin decissiunea dela 15 Aprile a însărcinatii pre ministrulu de interne a respunde in Numele pre inaltu ca Majestatea Sea a luatu la cunoscintia cu indestulire alipirea cea strinsa ce o dovedescu sasii calca instititutiunile si drepturile privelegiate, ce le au pentru asiediarea unui comite , care alipire si a cs presu asiei de viu, dara națiunea sasésca trebuie sa nu aiba numai privilegiele ei dinaintea ochiloru, cu ocasiunea demissionarei si pensiunarei fostului comile Conradu Schmidt, ci si drepturile Majestatice, ce le are Regentulu falia cu ocuparea acestui postu, pre tempulu acestoru privilegii sî au sautici de dreptu. Acum se citéza diplom’a lui Andreiu alu II. dela 1224 careanumera denumirea comitelui intre drepturile Regelui, se citéza sî alte date de mai din— etice despre intempluri de l'ebulu acest’a. In fati’a precendentieloru tie dreptu sî cu prinvintia la aceea, ca denumirea sî asiediarea lui Conrade. Schmidt nu s’a facutu in form’a îndatinata de lege sî au lipsitu unele recerinde formale : demissiunarea Iui nu a pututu ave pedeci legale. Majestatea Sea putu asi esercita dreptulu de Regentu intre marginile legei sî a sî aflatu de lipsa alu pune acelu dreptu faptice in lucrare. Cându Majestatea Sea la ocuparea postului de comite, prin denumirea provisoria a lui Mauritiu Conradu a reservatu dispusetiunea mai departe legilatîunei, a fostu de acea convingere, ca națiunea sasésca va fi petrunsa adenca de bunetatea operei celei mari a reformarei imperiului pre calea pacica sî legala, si in legătură cu acest’a, de bunatatea reformeloru interne iu tier’a sasésca sî ca natiunea sasesca va saluta cu liniste ocasiunea, prin carea posetiunea basata pre privilegii se va sanctiuna prin lege sî se va regula si statori, la inftuiati’a Principelui sî a representantiei pamentului sasescu, pre care care națiunea sasesca va fi respectata cuviinciosu atâtu decât a regimulu Majest. Selecatu sî decatra ceilalti factori ai legislativei. Resolutiunea amintita mai susu a ajunsu la petitiunari pre calea reg Guberniu. In dieta Ungariei cestiunea natiunalitatiloru se imbina totu mai multu si mai multu. Nu demultu are taramu ca unele jurisdictiuni ceru deslegarea acestei’a. Acum in ssedinti’a dela 11/23 Maiu iorasi o aduce pre tapelu comitatulu Liptovei prin deputatulu seu Dobransky care se desfasiara ca ce periculi ameninta statulu din tóte părțile sî ca tari’a carea se cere la intempinarea aceloru periculi e de a se cauta numai si numai in multiumirea generala a tuturoru natiuniloru colocuitore. Legile confessiunale votate de senatulu imperialu suntu trecute prin consiliulu de miniștri sî așternute spre preinalt’a sancțiune. (Suntu sanctiunate) curendu. Publicarea loru se ascepta daru câtu mai După ce voru fi legile aceste sanctiunate se va duce subsecretariulu de stătu de Meysenburg la Roma sî acolo se va incerca a deschide pei tratări pentru unu concordatu nou, carele insa sa nu paraliseze legile cardinale de stătu. Parlamentulu vamalu s’a inchisu in 24 Maiuu. Cuventulu de trouu de închidere resumeza activitatea parlamentului sî esprima speranti’a, ca sessiunea parlamentului vamalu va fi servita spre intarirea increderei, impusnarea unoru prejudenie ce se opuneau iubirei armonice și activitatiei pentru patri’a comuna . Deputații voru duce cu sine convingerea ca in totalitatea poporului nemirescu vieza simlieminte fratiesci sî recunoscerea tinerei de olalta, carea, independenta de forma, se va întări progresandu. Regele sî tine de o datoria de onóre a descoperi, ca elu va mânui pre lângă consideratiunea consciintiósa a tratateloru sî indreptatiriloru istorice drepturile ce i suntu incredinle. Nu forii’a, ci drepturile conforme ralatelorui voru servi prevenitoriu de indreptariu in politica. In aceeași di s’a datu unu baudiciu in onorea germaniloru de mendia dî , la care au luatu parte membri din tóte fracțiunile acestoru sî unu mmneru insemnatu de liberării din partea de media nopte a Germaniei, Kolzendorf a redicatu celu dintâiu loastu pentru germani de media dî, pentru Germania unita . Zurhein raultiemesce in numele germaniloru de meadia dî. Calatoria Imperatului Napoleonn la Berlinu începe a fi trasa la induseri. Remanerea acestei întrevederi, se duce ca se va face la consiliulu ambasadorului Benedeth, care le incredintia pre imperatulu ca nu va fi binevediuta de poporulu germanu. Revista dinaristica In „Hazank“ se faca urmatórea observatiune la scirea ca Archiducele Albrecht aru fi cercetatii in calatori’a sea prin Croatia, mormentulu lui Seracici: „Opiniunea publica, acest’a nu se póte negă, a adusu in legătură cu fapt’a Archiducelui Albrecht presupuneri, cari déca se aru realise ne aru convinge despre ceea ce ne te memu, adeca , ca reactiunea e in activitate completa. Se vorbesce ca armat’a se pregătește la o demustratiune contra introducerei sistemei de aparare si ca calegori’a Archiducelui aru fi inceputulu acestei demustratiuni. Trebuie sa marturisimu, dîce Hazank mai departe , ca noi nu putemu da crediementu acesloru sciri sî nici voimu sa le damu, pentru ca presupunemu dela Archiducele Albrecht, ca elu cunosce istori’a sî posetiunea presenta a familiei sele, a dinastiei ce domnesce in Austri’a sî Ungari’a, sî cunosce asia de bine, ba póte mai bine decâtu acei’a, o cari nu suntu asta de bine initiați in cursulu eveneminteloru, precum e Inal. Sea imperiala, a cărui detoria este a cunoscenti numai si inatimea europena, nu numai referintiele monarchice, ci si cursulu opiniunei publice contra carei nu póte cineva innota, fara de a se vnneca mai curendu sau mai târzîu. — Inca unu Königgrätz , încheia „Hazank“, sî atunci la Pojona nu se va mai pute intrerupe batai’a pentru de a se incepe negocieri de pace. „Esti Lup“ cere ștergerea Guberniului reg. din Tranzi’a, epuratiunea tablei regesei sî denaturarea tribunalului superiorii din Sabiiu „carea va tema prefigurii sî Românii din părțile Transilvaniei si care nu are basa legala“. „Hr. Zig. reproducendu aceste si face observări, sî adeca la cele dóue cașuri de mai susu se invoiesce , la celu din urma insa se arunca asupr’a lui Deák Farkas autoriulu articulului cu apostrofări personale. Hrai a 1u. Adi e septaman’a decându scolarii dela scólele normale din Rasinari, constituira cu directorulu sî professorii loru in frunte, festivitatea scolaria carea se numesce după unu usu veciuu dela lun’a lu care se intempla. Tempo su celu frumosii alu petrece vre o câteva momente iu fruutieti’a valurei din luna lui Maiu, e impulsu destulu de ati rumpe putinu regatu din ocupatiunile proprie; cu atâtu mai mare sî mai puternicu póte fi impulsulu, cându scii ca intre randi verdi ai arboriloru sî pre iarba verde; intre cântatulu paseriloru etc. se afla sî desfătarea ce o oferă o tinerime plapanda, carea are sa fia viitoriulu nostru. Dara pote sî mai mare impulsulu cându ti-a duci aminte, ca acolo vei avea sa privesci împreunate tóte elutile, va sedica, viitoriulu, presentele sî putemu duce sî o parte din trecutu, in câtu acest’a se compune din barbatii, cari au esperipti’a trecutului, seu incâtu acesti’a, judecându tote lucrurile după scal’a din pracs’a vietii, voru fi sclindu Oii prin câte unu cuventu , o conversatiune, sa rcspandesca printre cei mai tineri idei orientalorie sî binefacatorie. Bata dara impulsele ce ne motivară sî pre noi a parași pentru vre o câteva ore retragerea nostra sî a cercă „sgomotulu“ lumei, déca lu putemu numi asta. Din vre o câteva liniamente ce ni le amu pututu însemnă sî va face convingerea ori cine, de amu avutu dreptu si de au fostu in adeverit asia de motivata mergerea si participarea nostra la aceea petrecere. Ajunși in padurea seu dumbrava a Rasînariloru, acolo era multime de școlari respenditi ca si albinele printre flori, cu flori iif, mâni si cu flori in pălării. Flamurile erau in mijloculu acestei mulțimi respendile, unde era unu semicercu de mese. Unu semnalu de adunare cu trompet’a sî scolarimea acusi era adunata spre a cântă unulu din cântecele loru. Nu vomu descrie detaiuri mai departe, ci, după ce duceau ca petrecerea scolariloru sî a poporului era forte animata, vomu scote unele momente mai însemnate, momente, cari credemu ca voru ilustră pre scurtu tata petrecerea si însemnătatea ei. Era adeca acolo unu numeruJrimosu ite yiteligintia romana. Unu Domnu protosincelu, mai multi doi. Protopopi, Consiliuri de diferite grade, Professor s. a. Acesti’a nu numai cu presenti’a loru, ci si cu cuventulu a datu însemnătatea cuvenita serbatorei. Asia ca sa amintimu de unele numai, celu dintâiu memoratii a accesiluatu acea invetiatura frumósa pentru poporulu nostru de tóte clasele, ca noi sa fimu mândri de glori’a strabuniloru noștri , dara sa nu perdemu din vedere , .ca glori’a acest’a numai atunci sî va reversă radicle stralucitőre asupr’a nóstra a strănepoțiloru, cându noi strănepoții ne vomu strădui a face fapte de acele, cari se fia demne sî de secululu nostru sî de asemenarea cu glori’a străbuna. Desfassurarea acestei idei a fostu sî e nu numai frumósa, dara sî forte instructiva, pentru ca in deducerea ei mai departe recomenda întreprinderea si activitatea pre tóte ramurile vietiei sociale. De alta parte s’a apelatu folosulu culturei, carele se póte ajunge prin invetiatori buni , de cari generatiunile sa nu-si uite cu de nisce aratatori de mituri pre drumurile tierei, ci a caroru invetiaturi se remana nesterse sî sa fruptifice in pepturile acelor’a ce au avutu norocirea a fi sub conducerea invetiatoriloru. Alt’a a aretatu ca tempulu cuceririloru cu ferulu sî cu puterea bruta a trecutu (acest’a a fostu rostita din partea junelui grnmasiastu Lapedatu) si acum solinti’a sî labore a face cuceririle cele binefacatorie. Deci românii au a se adapere la invetiaturi de soiintie , arte , meserii sî prin aceste vom câștigă terenulu ce nu lu voru mai puté perde nici odaia. S’au audîtu cuvinte despre concordia, despre constantia sî perseverantia, sî alte lucruri frumóse, cari facendu-se, cum amu djsu in fali’aa trei generaliuni, intinirili’a loru si-o pote intipui ori sî ce omu fara prejudetiu, careaare aa fia?