Telegrafulu Romanu, 1868 (Anul 16, nr. 2-104)

1868-09-19 / nr. 75

Tele$rr«fum­­ese de clone ori pe *este­ RiHi­a , joi*a si Dumineca. — Prenume-i rațiunea se face in Sahiia la espeditura­ foiei pe afara la c. r. poate * cu bani pale a prin scrisori francate , adresate ca la espeditura. Pretium­ prenum­eratiu­­ i nei pentru Saturn este pe ant» 7. fl. v. a.l­ear pe o jumetate de arm 3. îl. 50­ Pen­­­tru celelalte parti ale t­ransilv­aniei si pen.. Sahiiu,in 19 Septem­bre (1 Oct.) 1868. I 'in provinciale din Monarchia pe unu an« Ifi­fi. era pe o jumătate de anii 4 îl. v.n. I Pentru pnnc­­ti lieri «traine pe anii­­ 1 ( p. V9 «nit. d f­ v. a. Inseratele s» platescu pentru I iutei» Ara cri 7. cr. sirii­»* , pentru­­ a dou­a ora cu B.­1 cr. si pentru a trei’» repetire cu 3 */5 cr. v. •*. RTM 75. ANULU XVI. C’uventarea Escelentiei Sele Presântitului Părinte Archiepis­­copu si Metro­pol­it­u A­n­d­r­e­i­u Baronu de L­­­a­­g­­u­n ’a , lienuta cu ocasiunea deschiderei Congre­sului nationalu bisericescu românii in 16/28 Sep­­temvre. In noiescete, innoiescele noule Ierusalime, caci liau venitii fie cara si lumin’a, si marirea Domnului presle line au resaritu. Acésta casa Tatara o au zidita, acesta casa Fiiulu­i au intaritu; acésta casa Duchiilu sântu o au innoitu. Cu acésta cântare bisericésa, carea o cantarnu in fie-care anii in 13-lea Septembre, candu serbarau amintirea înnoirii Bisericei del’a mormêntulu Domnu­lui, — cu acésta cantare bisericésca, dacu, ve salutu pre Domniele Vóstre astadi, cându noi cu mem­brii ai nou reinfiintiatei nóstre metropolii romane de relegea greco-resariténa din Ungari’a sî Ardealu ne­­amu adunatu intâi’a era la congresulu nationalii bi­­sericescu romanu. Pentru­ ca precum Biseric’a dela mormintulu Domnului s’au ruinatu in urm’a unei ursite irindióse, sî apoi incetandu acést’a prin satirea sî infArirea cristianismului s’au ziditu cpresi Biseric’a deasupr’a morm­entului Domnului , asia tocm’a sî metropoli’a nostra sau ruinatu in urm­­a unei ursite invidióse , sî nimicinduse acést’a prin satirea sî intarirea spi­ritului luminatoriu sî adeveratu crestinescu alu se­cuiului nostru s’au reinfiintiatu carasi vechi’a nóstra metropolia. Ursit’a acést’a invidiósa, carea au apasatu me­­tropoli­a nóstra, au lasatu după sine urme neșterse in istori’a bisericei nóstre, sî in legile patriei no­st­re, precum sî in ordinaciunile regimului patrioticu de mai nainte. Din istor’a bisericei nóstre ne con­­vingerau, ca ursit’a acést’a invidiósa de biseric’a nó­­stra s’mi escatu de acolo, căci ierarh­i’a nóstra bisericesca împreuna cu preoții si creștinii au nezuitu a sustiene in originalitate institutiunile bisericei pri­mitive creștinesce, sî a remane credincioși religiei loru stramosiesei, sî câni in 16-lea vécu au facutu tu­­turoru innoiriloru confessionali frontu, care seculii tre­cuți le au provocatu pre terenulu christianismului in Europ­a intréga. Acésta ursita invidiósa au causatu apoi din partea ierarchieloru celorlalte biserici crestine gene a­­supr’a mitropoliei nóstre, sî a credinciosului clern sî popor, sî ierarchiele acestea ale celorlalte bise­rici creștine au efectuilu prin puternic’a loru inlu­­inti’a in legislatiunea sî regimulu patriei, de ne­amu lipsitu de metropolis, de episcopii, de mănăstiri, de ne­­numerate parochii sî de tóte averile sî zidirile, ce se gaseu la metropolia, la episcopii, la mănăstiri si la parochii. Despre batjocurile si prinsorile, care Ar­­chiereii, preoții si creștinii erau sditi, a le suferi numai din causa, caci nu vreau sa schimbe stram­osiasc’a loru religiune, nu voiu sa amintescu nimicu, caci nu vo­­iescu sa improspetezu rane vechi, ci trecu la epoch’a aceea, cându colonii șerbi au trecutu la a. 1690 din Turci’a la Ungari’a cu câți-va arciverei sî cu mai multe dieci de mii familii, sî sub scutulu unoru pri­vilegii pentru biser c’a sî națiunea serbesca au in­­fiintiatu provinti’a loru metropolitana naționala. Sî fiind­ ca acesti coloni șerbi s’au estinsu dela Dunăre sî Sav’a până la amendoue tiermurile Muresiului , unde ei au gasitu pre coreligionarii sei romani lip­siți de archierei sî in parte mare si de preoți , sî in intielesulu privilegieloru loru au asiediatu pre rui­nele episcopateloru romane trei eparchii serbesci, la Aradu, Tim sior’a sî Caransebesiu , care apoi mai tarziu s’au numitu sî a Versin­țiului. Astfel cu ro­manii ortodocși din Ungari­a au devenitu sub Ar­ hi­­erei șerbi, iar Episcopii din Ardealu sî Bucovin’a, insa nu sî creștinii, devenira in urm’a mesuriloru politice din 30-lea Octobre 1783 sub­­ jurisdictiunea sinodului metropolitana serbescu din Carlovitia. Inse clerulu sî poporulu românu au oftatu totu inlinsu sî se ruga la regimu pentru de a re­capătă metropoli’a s­’a canonica, dara fara efectu. Spiritulu celu puternicu alu anulu 1848, care au nimicită feudalismulu , sî privilegiele , sî in lo­­culu loru au stabilim intre popórele patriei egala îndreptățire politica sî confessionala, — au destep­­tatu din nou simiiulu dreptului nostru imprescripti­bilii canonicii sî istoricu pentru recastigarea ve­chiei nóstre metropolei române de re legea greco­­resaritena din Ungari’a sî Transilvani’a sî dovedin­­dulu Maestatea Ses ces. reg. apostolica, prea indu­­ratulu nostru Rege Franciscu Iosifu s au si incu­­viintiatu cererile nóstre prin pre inalt’a sa reso­­lusiune­­ lin 12/24 Decembre 1864 cu aceea, ca sa avemu metropoli’a constatatóre de români de relegea greco rasariténa din Ungari­a sî Ardealu, cu episcopiele din Aradu sî Caransebesiu sî cu Ar­­chiepiscopi’a in Ardealu, totodată denumindume pre mine de Arehiepiscopu alu Transilvaniei sî de Me­­tropolitu alu româniloru de reli gea greco-resariteoa din Ungari’a sî Ardealu , sî demandandomi, ca in contielegere cu Pre saut­tulu Domnu Episcopii Pro­­copiu Ivacicoviciu alu Aradului sa făcu propunerea de Episcopii pentru scau­nulu nou infiintiatei epar­hhii a Caransebesiului ; in urm’a representatiunei nóstre archieresci Maiestatea ‘Sea s’au indurata, a denumi de Episcopu ep­­i­esiialu alu Caransebesiu­­lui pre fostulu Archimandritu si Protopresbiteru alu Brasiovului Domnulu loanu Popasu. Sî fiinduca Maiestatea Sea numai pentru intâi’a ora la infiintiarea m­etropoliei nóstre au denumitu pre mitropolitulu nostru fara sa prejudece spre vii­­toriu modulu legalu de alegere a mitropolitului seu a Episcopiloru, pentru aceea m’au insarcinatu pre mine, că in conttelegere cu Domnii Episcopi sa pro­­punu modalitatea, după carea va avea a se con­stitui Mitropolitulu si Episcopii nostrii spre vii­­toriu. Obiectulu acest’a l’amu tractata noi Arrhiereii in Sinodalii din ] 6-lea Augustu 1865, s’ amu a­­flitu unanimii, ca noi Archiereii nu suntemu com­petenți , a tracta acestu obiectu fara intrevenirea representantiloru clerului sî poporului credincioșii din intreg’a metropolia , prin urmare, ca numai unu congresu nationalui bisericescu romanu este compe­tente a tracta acestu objectu cu valore de drept» De aceea acestu sinodu Archierescu au asternutu Maiestatiei Séle in acestu intielesu­ representatiunea sea, espunendu acolo sî modulu colo hiemarei sî ale­trenerii unui asemenea congresu bisericescu falia cu elaborarea modului de constituire a Metropolitului si Episcopiloru spre viitoriu, precum sî fatia cu e­­laborarea unui statutu organicu priviloriu la tóte e­­lementele constitutive dintr’o mitropolia. Maiestatea Sea ces. reg. apostolica au bine­­voitu, a preda ministerului seu regiu ungurescu de cultu spre pertractare acést’a representatiune sinoda­la, sî inaltulu ministeriu de cultu a compasu pre bas’a acestei representationi sinodale unu proiectu de lege sî l’au presentatu dietei spre in articularea infiintia­­tei nóstre metropolii române, sî a egalei ei îndreptățiri cu metropoli’a serbesca, sî a garanției de autono­mia in inttelesulu articolului XX, de lege din anulu 1848, prin urmare, la mitropoli’a no­tra sa fia indreptatita, de a­si regulă , conduce sî decide in­dependent in congrese!«| sele bisericesci obiectele eclesiastice, școlari sî fundationali, sî a se admini­­stra sî guberna prin propriele sele organe in in­­tielesuln statuleloru stabilinde in aceste congrese si aprobate de câtva Maiestate. — Mai departe inaltulu ministeriu de cultu au proiectatu dietei pre bas’a representatiunei sinodali, că se i se dea voia, de a mijlo­i cond­iamnarea câtu mai curendu a congresului bisericescu , care dupa pro­punerea sinodului episcopescu amu avea sa con­­stete afara de Arh­ierei din 30 deputați preotiesci, sî din 60 mireni, sî aru avea de problema orga­­nisarea Congresului pre lângă aprobarea maiestaticii, precum sî a încerca impacarea aceloru diferintie, care s’au escala din despărțirea metropoliei nóstre române de cea serbésca, caci in cosit contrario aceste diferintie au de a se tracta sî decide prin o ju­decătoria ordinaria deleganda de Maiestate. Proiectul« acest’a de lege s’au pertractatu con­­stitutionalminte in amendoue casele legislative s’ au urmatu articolulu alu IX-lea de lege din acestu anu, care prin Maiestatea Sea s’au sanctiunatu in 24 Stroiu sî s’au publicatu in cas’a representanti­­loru in 27 Iunia, iéra in cas’a de susu in 30-lea luniu a. c. Astfeliu prin acésta lege constitutionale adusa cu observarea tu­turoru recerintieloru legali , la carei’a pertractare au luatu­ parte sî câti-va dintre a barbatii nostri coreligionari in cu­ li­ate că repre­­sentanti ai tierei, sî s’au distinsu in aperarea inte­­reselo­r bisericei nóstre , — astfel in­dicu prin le­gea acést’a s’au petrecutu infiintiarea metropoliei nóstre, sî referintiele ei câtra stătu , sî metropoli’a serbesca ín condic’a legiloru patriei. Deci pre bas’a canoneloru bisericesci recunos­cute prin susu amintitulu articula de lege­m’a mu intielesii cu Pre sâotitii Domni Episcopi pentru so­­roculu tienerei acestui congresu natiunalu biseri­­cescu, s’ amu aflitu de bine, a se conchiamă ace­­l’a pre dîu’a de astadi, adeca pre 16 Septembre. In urm’a acestei conlrele gen amu rugatu prin representatiunea mea din 1 Augustu a. e. pre inaltulu regiu min­steriu de cultu, ca sa binevoiésca a mij­loci dela Maiestatea mea incuvinniiarea acestui so­rocii pentru celebrarea congresului presentu j si primindu eu aprobarea maiestat ca urmata prin re­­solutiunea regesca din 12 Augustu a. c. sî împăr­tășită mie prin emisalu ministeriala din 14 Aug., amu insolintiato despre aceea fara amenare pre Pre sântitii Domni Episcopi cu scop», ca sa eserie ale­gerile de deputați clericali, mireni sî militari , cari sa se para infatisiă tempuriu la congresu , totu odata amu escrisu sî eu pentru Archie d­ecesa ale­gerile de deputați. Ea la Domniloru, ca amu ajunsu a vedea con­­gresulu celu multu doritu alu provinciei nóstre me­tropolitane a tutu­roru româniloru de relegea greco­­resantena din Ungari’a sî Ardelu ! E­ata Domniloru ! Congresul» acest’a insusi, care’lu representati Domniele Vóstre ! Bata Domnilor» ! tempein incetarei acelei sar­­cine grele , care de 20 de ani facea pre umerii mei, sî care trebuia sa o suporta singura după posetiu­­nea me a, ceea ce o ocupu in organismulu sântei maicei nóstre biserici, caci n’amu putulu sa ne or­ga­nisamu până acum bisericesce. Cum amu condusu eu pana acum treb’a cea grea si problematica a reinfiintiarei metropoliei nó­stre ? despre aceea judece presentulu sî viitoriulu. Déca câte odata amu facutu intrebuinttare de petroieri, aceea amu facutu după demandarea im­­­preguiruriloru intetitóre in acea convicțiune, ca d­e­­rulu sî poporulu credinciosu se va multiumi cu aceea, dara nici decum­ n’im­u facutu cu intentiu­­ne, de a esercita, sau de a stabili in lucrurile nó­stre bisericesci, scolari sî fundutionali vre-unu ab­solutisti ierarchieu. Din acésta causa trebuie sa accentuezu aci, ca décá- amu sî facutu une ori unu treb nnu­are de petroieri, aceste nu se potu luă in intielesulu strinsu de petroieri, de­ore-ce oehrota­­rea presupune totu-déun’a o mesura volnica pre te­renulu bisericescu, eu insa nu amu facutu n ci o me-

Next