Telegrafulu Romanu, 1870 (Anul 18, nr. 1-103)
1870-01-01 / nr. 1
Eveneminte politice. Miniștrii din Cislaiinia sonfu provocați de M Sa purtă laca provisoriu afacerile si mai departe. Confiniile militari dau de lucru in cercurile respective. Deputații senatului imperiale incepu a se interesa de afacerea acesta. Unui deputatui din stânga estrema are da cugetu se faca o interpelatiune in un’a din cele mai de apropo sie dintre in privinti’au straformarei regimenteloru confiniari in provincia civile Bi adeca : 1. Déca regimulu cislatin nu are cunoscintia despre o învoire făcută cu ministeriulu ungurescu pentru transpunerea confinieloru militari in admin'stratiunea jumetatiei ung. a imperiului sî 2. ce feliu de mesuri are de cugetu se ilreprinda ministeriulu, pentru ca se apere interesele regateloru sî trerioru representate in senaturu imperiale. Din Dalmatia se scrie la „N. Fr. LI.” ca pacificatiunea nu merge asta după cum o descriu oficioisele ; din contra Crivoscianii amâna continuu termirii lipsati pentru întâlnire cu comisarii imperatesci sî făcu mina de a prelungi lucrurile pana in primavara, cându voru a reîncepe lupta de nou. Arhiducele Albrecht se afla la Parisu. Calatoria acest’a are diverse interpelatiuni. Unii o aducu in legătură cu candidaliunea archiducelui Victoru la tronulu vacanta din Spani’a. 2 Miniștrii n’au luatu parte la discussiune, nici n’au fostu provocați de câtva vre-unu membru aiu comissiunei a se pronundă in presicare privintia ; presieduitelemin. cont. Taaffe si-au esprimatu speranti’a că in 14 dile va pute publică pacificatiunea deplina a Dalmației, prin care dechlaratiune comissiunea inse nu s’avedium silita a schimbă lecslulu adresei, de vreme ce, după parerea comissiunei, e de a se tiene in vedere numai starea presenta a lucruriloru. Siasia si-a finitu comissiunea afacerile sele intr’o siedintia , spre desbaterea proiectului de adresa va tiene cas’a siedintia, după cum aflamu din isvoru figurii, inca in septamân’a acest’a. Comissiunea «Ie a«Iresa a casei magna« tilorii «din Translautania. La siedinti’a comissiunei, emise spre elaborarea adresei, din 7 Iun. e. n., carei’a a președintu cavalerulu de Schmerlig, au luatu parte, afara de min. Dr. Berger ministeriulu intregu. Referintele, cont. A. Auersperg, propune proiectulu de adresa compusa de comissiune. Acelu proiectu accentueze, după cum se spune, in modu categoricu, sustienerea constitutiunei, lips’a de reforme la alegeri, fara inse de a trece in detaiuri, in privinti’a nesuinlieloru de complanare contiene proiectulu unu pasu, care arata, ca ce au fostu cu putintia s’a facutu. Adres’a s’a desbatutu paragrafu de paragrafu si in fine s’a primita fara schimbări însemnate de majoritatea comissiunei. Minoritatea, constatatoria din principele Czartoryski , princ. Iablonowski, pr. Lobkowitz, pr. Schwarzenberg sî contele Kuefstein, decilară ca de vreme ce nu are sperantia a reusi cu parerea sea, se va retiene dela ori sî care desbatere in comissiune sî va presenta casei votulu minoritatiei, alu carui, operatoriu e anunciatu princ. Lobkowitz. Comitetulu Asociatiunei pentru literatura sî cultura poporului românii cu privintta la punerea in lucrare a regularei mjlaeelorn spre ajungerea scopului asociatiunei ne înmiite umnatórele : Nr. 295 din 1859. fisre stimate In ormulc! Adunarea generala IX. a Asociatiunei transilvane pentru literatur’a româna si cultur’a poporului româno, in siedinli’a sea a II. tienuta in Siomout’a mare in 11 Augustu 1869 a primitii prin condusulu seu de sub p. XV. alu protocolului respectivii, reproduși in fói’a Asociatiunei „Transilvani’«“ nr. 20 din 1869, regulamentulu alaturatu aici sub •/. de alu seu, sî a concrediatu esecutarea acelui’a, comitetului Asociatiunei. Voindu deci comitetulu a corespunde insarcinarei acestei’a, a conchisu in siediuti’a sea de astadi . I. Formarea si arondarea despartiementeloru cercuaii din tóte acele districte, comitate sî scaune asupr’a cărora se estinde după statutele Asociatiunei, teritoriului acestei’a, va se duca , sa se formeze câte unu despartiementu cercuale : 1. in Brasiovu din districtulu Brasiovului sî scaunulu Treiscaune (Háromszék) ; 2. in Fogarasiu din districtul«] Fogarasiului, scaunulu Cohalmului si scaunulu Cincului ; 3. in Sabiiu din scaunulu Sabiiului ; 4. in Sebesiu din scaunulu Mercurei, alu Sebesiului si alu Orastiei ; 5. in Hatiegu din lienutulu Hatiegului; 6. in Deva din lienutulu Devei, Uniaderei sî alu Dobrei ; 7. in Abrudu din tienululu Albei inferiore de susu, sau alu intregiloru munți apuseni ; 8. in Belgradu din ceealalta parte a Albei inferiore ; 9. in Baia de Crisiu din comitatulu Zarandului ; 10 in Ciosiu din comitatulu Clusiului ; 11. in Simleulu Silvaniei (Szilágy-Somlyo) din Crasn’a sî Semgiu ; 12. in Deesiu din comitatulu Solnocului interioru ; 13. in Gherl a din comitatulu Bobocei ; 14. in Siomcut’a mare din districtulu Celaliei de piatra ; 15. in Naseudo din districtul* Naseudului; 16. in Bistriți ’a din districtulu Bistritiei ; 17. in Reghinulu sasescu din comitatulu Turdei de susu ; 18. in Tord ’a din comitatulu Turdei de josu si din scaunulu Ariesiului ; 19. in Muresiu Osiorheiu din scaunulu Muresiului ; 20. in Blasiu din comitatulu Cetatiei de balta ; 21. in Sighisiór ’a din comitatulu Albei superiore si din scaunulu Sighisiórei. 22. in Mediasiu din scaunulu Mediasiului sî alu Nocrichuilui. 11 Ca prin unu cercalariu indreptatu catva colectorii Asociatiunei, cu organele acestei’a, aflători in susu nu meritele flându-se in vre-unu despartiemente, scu — neadespartiementu colectori — adresatu catra alti barbeți de încredere, sî cunoscuți de zeloși in promovarea binelui publicu, sa se provoce acesti’a a combiame pre o di anumita, membrii Asociatiunei, intreg’a intielegintia sî pre fruntașii din despartiementu, in locula ressedintiei comitetului cercuale spre acela scopu, că după intidesulu regulamentirii, laolalta se constitue comitetulu cercuale, care va avea face ar*tare desspre infiinstarea sea numai decâtu comitetului Asocialiunii, apoi se va ingrgi despre infiintiarea agenturiloru comunale, si de aplecarea celorlalte dispusetiuni din regulamentul III. Ca in fiacare despartiementu sa se imparta 80 de esemplame ale regulamentului ia scriitorii de carte prin colectorii Asociatiunei sau prin alti barbati de încredere. Deci aducânduti-se acestea conduse la cunoscientia, esti amicabil minte poftită, ale primi in parte de indreptaria, féra de alta parte a lucra conformii acelor’a, a te pune adeca fara intardiare in cointielegire cu ceilalti colectori ai Asociatiunei, seu cu alti barbati de ai nostrii de distinctia ne, locuitori in despartiementulu, de care le liemi Preaslimatu Domni’ata, sî f psându cu acesti’a o di, se conchiamati pre dî u ’a aceea, pre toti membrii Asociatiunei, pre intieleginli’a sî pre fruntașii ro Epistol’a seniorului Cocsn episcopia a le IVen Iorca adresata papei, aprópe «le fitoriuiu conciliu ecamenicii. (reprod, după „Fói’a oficiala biser.“) Prea respectabilului Pius, episcopu Romei vechi sî metropolitu ; sî, altcum, cu favorea consilieruru ecumenice, patriarchu, primatu, avemlu jurisdictiune asupr’a provincieloru suburbiale din Itali’a meridionala , gratia sî pace fiare in de ajunsu. Venerabile confrate ! Adresându-me vóue fara a veda titlurile diplomatice pre care suveranitatea vóstra temporala le-au făcuta cunoscute in lume, tiunea de a nu ve păzi respectulu. eu n’amu intentase positiunea mea de episcopu americanu de risulu anglicanii nu-mi da nici de cum dreptulu de a ve apropria in rolulu vostru de rege. Eu nu a-si avè decâtu a face, nimic’a mai multu, decâtu a ve recunosce funcțiunile pre cari vi le-au insusitu ore care biserici latine, ca la fiefulu loru spirituala. Câtu e pentru mine, eu nu v’asi cunosce decâtu ca episcopu alu Romei sî patriarchu prin dreptulu canonicii, cu atât’a mai putieru cu succesoru a unui Micolau sau a unui Hidebrand, decâtu succesoru a lui Lirius, a lui Climentu și a fiului Gregoriu. Câ astfeliu, voi aveți, eu o recunoscu, pretensiuni forte juste de ave respectă ; șî, din care causa, ve scriu cu prezautiuiile detorile demnitaiiei vóstre canonice, vorbindu-ve i totulu, după stilulu primitivii, ca la confratele eu in episcopalulu universalu, carui’a spiritulu . •” .~*vediutialu guvernamentulu bisericei catolice. Ocasiunea ce me aduce de a ne scrie este acest’a : A ti publicata, cu dat’a din 29 iuniu 1868, óre care epistole, in care esîndu-ve p lin limitele afaceriloru vóstre locale sî provinciale, v’ati adresata până la unu punctu precare la tata ras’a omenésca. — Intentionea vóstra declarata in acele epistole aru fi de a se adună totius catholici oi bis sntistites (iota silin’a archiereiloru catolici), intr’unu consiliu pre care a-ti dori alu consideră că ecumenicu. Eu nu putuiu a renundă nici de a nu participă la ras’a omenésca pre care o amenintiati, nici la episcopatulu catolico, despre care faceți o mențiune mai particularia tate de alta scuse, pentru Eu n’amu d-ra necessica se ve respundu in calitate de episcopu sîoron. Déca nu v’ati fi adresatu decâtu la episcopii de confessiunea tridentina, adeca la acei ce se numi eseu „a bisericei catolice romane“, biserica ce-si trage originea sea dela consiliulu de Tridente, atunci nu s’aru fi data locuia nici unu respunsu din parte-mi. Dara a ti adoptatu limbagiulu tempi riloru primitive , v’ati servita de terman din simvolulu din Niclua a carui sensu este definiții ; sî in acestu sensu trebuie se ve ascultu. In acestu simbolu „biserica catolica“ — Istori’a trebue se ve fi invetiatu bine, voie ce adice, o biserica unde nici unu episcopu n’are nici o superioritate asupra confratitoru sei. Nici unu consiliu a acestei biserici n’au fostu nici odata adunatu de unu episcopu alu Romei ; si in acesta biserica simbolile suntu neschimbate. Deci déca ve numiți catolicu, nu aveți dreptulu de a intrebuint să termini de acei’a in unu sensu diferitu de valórea loru sî de intentiunea loru primăria. Permiteti-mi deci, mai intâiu, de a ve întrebă prin ce autoritate a-ti convocatu pre toti episcopii a tota lumea catolica, a se întruni cu voi in consum. Canonele antice au marginitu provincia vostra in regiunea suburbiana a Italiei împreuna cu insulele in apropiere. Mai incolo, st. Ciprianu dice : Episcopatus unus est cujus a singulis in solidum parsenetur, (episcopatulu este unuiu care parte se tiene de fiacare intacta). Ea nu scie deca episcopatulu catolicu v’aru fi coriferatu autoritatea de a convocă. Mi se pare ca n’nu oblienutu nici învoirea episcopului Romei noue, nici a episcopii tu scauneloru apostolice din orientu. Se dice din contra, ca aceia au desaprobatu conduit’a vóstra, după cum o făcusi eu in numele umiliru alu rangului. Este adeveratu ca episcopii de Haddon au recunoscutu o prima linie precare de onore aparbenelória scaunului vostru „pentru ca era capitala imperiala“, dara au conferitu totu aceleași privilegii scaunului din Constantinopole „pentru ca eră Rom’anóus.“ Acest’ai sens lu tuturoru canoneloru făcute in cele patru concilii mari, pre care sf. Grigoriu predecesorulu vostru, nu in papotate ci in patriarchatulu vostru legitimu suburbianu, le venera lotu astfeliu după cum sî pre cele patru evangelii. Sunteti deci voi mai superiori decâtu ein, voi care ve ingrigiti asta de putieru de aceea ce au ordinalu acele sinode, ca se trataui pre confrații voștri in episcopatu intr’unu modu cu rolulul contrariu canoneloru catolice ? in locu de a solicită, celu pulieru, consentimentulu scauneloru antice sî apostolice a orientului, voi ati cutezatu a adresă cuventulu confratuoru vostri iu episcopatulu catolicu, după idei a sî consultulu pre-câroru demnitari ai episcopiei vestre, pre corii numiți cardinali.