Telegrafulu Romanu, 1870 (Anul 18, nr. 1-103)

1870-01-01 / nr. 1

Evenemin­te politice. Miniștrii din Cislai­ini­a sonfu provocați de M S­­a purtă laca provisoriu afacerile si mai departe. Confiniile militari dau de lucru in cercurile respective. Deputații senatului imperiale incepu a se interesa de afacerea acest­a. Unui deputatui din stân­­g­a estrema are da cugetu se faca o interpelatiune in un’a din cele mai de apropo sie dintre in privinti’au stra­­formarei regimenteloru confiniari in provincia civile Bi adeca : 1. Déca regimulu cislatin nu are cunoscintia despre o învoire făcută cu ministeriulu ungurescu pentru transpunerea confinieloru militari in admin's­­tratiunea jumetatiei ung. a imperiului sî 2. ce feliu de mesuri are de cugetu se ilreprinda ministeriulu, pentru ca se apere interesele regateloru sî treri­­oru representate in senaturu imperiale. Din D­a­l­m­a­t­i­­a se scrie la „N. Fr. LI.” ca pacificatiunea nu merge asta după cum o de­scriu oficioisele ; din contra Crivoscianii amâna continuu termir­ii lipsati pentru întâlnire cu comi­sarii imperatesci sî făcu mina de a prelungi lucru­rile pana in prima­vara, cându voru a reîncepe lupt­a de nou. Arh­iducele Albrecht se afla la Pa­­r­i­s­u. Calatori­a acest’a are diverse interpelatiuni. Unii o aducu in legătură cu candidaliunea archidu­­celui Victoru la tronulu vacanta din Spani’a. 2 Miniștrii n’au luatu parte la discussiune, nici n’au fostu provocați de câtva vre-unu membru aiu comissiunei a se pronund­ă in presi­care privintia ; presieduitele­min. cont. Taaffe si-au esprimatu spe­­ranti’a că in 14 dile va pute publică pacificatiu­­nea deplina a Dalmației, prin care dechlaratiune comissiunea inse nu s’a­vedium­ silita a schimbă lecslulu adresei, de vreme ce, după parerea comis­­siunei, e de a se tiene in vedere numai starea pre­­senta a lucruriloru. Si­asia si-a finitu comissiunea afacerile sele intr’o siedintia , spre desbaterea proiectului de a­­dresa va tiene cas’a siedintia, după cum aflamu din isvoru figurii, inca in septamân’a acest’a. Comissiunea «Ie a«Iresa a casei magna« tilorii «din Translautani­a. La siedinti’a comissiunei, emise spre elabora­rea adresei, din 7 Iun. e. n., carei’a a preș­edintu cavalerulu de Schmerlig, au luatu parte, afara de min. Dr. Berger ministeriulu intregu. Referintele, cont. A. Auersperg, propune pro­­iectulu de adresa compusa de comissiune. Acelu proiectu accentueze, după cum se spune, in modu categoricu, sustienerea constitutiunei, lips’a de re­forme la alegeri, fara inse de a trece in detaiuri, in privinti’a nesuinlieloru­­ de complanare contiene proiectulu unu pasu, care arata, ca ce au fostu cu putintia s’a facutu. Adres’a s’a desbatutu paragrafu de paragrafu si in fine s’a primita fara schimbări însemnate de majoritatea comissiunei. Minoritatea, constatatoria din principele Czar­­t­o­r­y­s­k­i , princ. Iablonowski, pr. Lobkowitz, pr. Schwarzenberg sî contele Kuefstein, decilară ca de vreme ce nu are sperantia a reusi cu parerea sea, se va retiene dela ori sî care desbatere in comissiune sî va presenta casei votulu minoritat­iei, a­lu carui, operatoriu e anunciatu princ. Lob­kowitz. Comitetulu Asociatiunei pentru literatur­a sî cultura poporului românii cu privintta la punerea in lucrare a regularei mjlaeelorn spre ajungerea scopului asociatiunei ne înmiite umnatórele : Nr. 295 din 18­59. fisre stimate In ormulc! Adunarea generala IX. a Asociatiunei transil­vane pentru literatur’a româna si cultur’a poporului româno, in siedinli’a sea a II. tienuta in Siomout’a mare in 11 Augustu 1869 a primitii prin cond­u­­sulu seu de sub p. XV. alu protocolului respectivii, reproduși­ in fói’a Asociatiunei „Transilvani’«“ nr. 20 din 1869, regulamentulu alaturatu aici sub •/. de alu seu, sî a concrediatu esecutarea acelui’a, comi­tetului Asociatiunei. Voindu deci comitetulu a corespunde insar­­cinarei acestei’a, a conchisu in siediuti’a sea de astadi . I. Formarea si arondarea despartiementeloru cercuaii din tóte acele districte, comitate sî scaune asupr’a cărora se estinde după statutele Asociati­unei, teritoriului acestei’a, va se duca , sa se for­meze câte unu despartiementu cercuale : 1. in B­r­a­s­i­o­v­u din districtulu Brasiovului sî scaunulu Treiscaune (Háromszék) ; 2. in Fogarasiu din districtul«] Fogara­­siului, scaunulu Cohalmului si scaunulu Cincului ; 3. in S­a­b­i­i­u din scaunulu Sabiiului ; 4. in S­e­b­e­s­i­u din scaunulu Mercurei, alu Sebesiului si alu Orastiei ; 5. in H­a­t­i­e­g­u din lienutulu Hatiegului; 6. in D­e­v­­a din lienutulu Devei, Uniaderei sî alu Dobrei ; 7. in Abrud­u din tienululu Albei inferiore de susu, sau alu intregiloru munți apuseni ; 8. in Belgradu din ceealalta parte a Al­bei inferiore ; 9. in B­a­i­­a de C­r­i­s­i­u din comitatulu Zarandului ; 10 in C­i­o­s­i­u din comitatulu Clusiului ; 11. in S­i­m­l­e­u­l­u S­i­l­v­a­n­i­e­i (Szi­­lágy-Som­lyo) din Crasn’a sî Sem­giu ; 12. in D­e­e­s­i­u din comitatulu Solnocului interioru ; 13. in G­h­e­r­l­­ a din comitatulu Bobocei ; 14. in Siomcut’a mare din districtulu Celaliei de piatra ; 15. in N­a­s­e­u­d­o din districtul*­ Naseudului; 16. in Bistriți ’a din districtulu Bis­­tritiei ; 17. in Reghinulu sasescu din co­­mitatulu Turdei de susu ; 18. in T­o­r­d ’a din comitatulu Turdei de josu si din scaunulu Ariesiului ; 19. in Mu­resiu O­s­i­o­r­h­e­i­u din sca­­unulu Muresiului ; 20. in B­l­a­s­i­u din comitatulu Cetatiei de balta ; 21. in S­i­g­h­i­s­i­ó­r ’a din comitatulu Albei superiore si din scaunulu Sighisiórei. 22. in M­e­d­i­a­s­i­u din scaunulu Mediasiu­­lui sî alu Nocrichui­lui. 11 Ca prin unu cercalariu indreptatu catva co­lectorii Asociatiunei, cu organele acestei’a, aflători in susu nu meritele flându-se in vre-unu despartiemente, scu — nea­­despartiementu colectori —­ adresatu catra alti barbeți de încredere, sî cunos­cuți de zeloși in promovarea binelui publicu, sa se provoce acesti’a a combiame pre o di anumita, membrii Asociatiunei, intreg’a intielegintia sî pre fruntașii din despartiementu, in locula ressedintiei comitetului cercuale spre acela scopu, că după in­­tid­esulu regulam­ent­irii, la­olalta se constitue co­­mitetu­lu cercuale, care va ave­a face ar*­tare des­­spre infiinstarea sea numai decâtu comitetului Aso­­cialiunii, apoi se va ingrgi despre infiintiarea a­­genturiloru comunale, si de aplecarea celorlalte dis­­pusetiuni din regulamentul III. Ca in fiacare despartiementu sa se im­­parta 80 de esemplam­e ale regulamentului ia scrii­­torii de carte prin colectorii Asociatiunei sau prin alti barbati de încredere. Deci aducânduti-se acestea cond­use la cu­­noscientia, esti amicabil minte poftită, ale primi in parte de indreptaria, féra de alta parte a lucra con­formii acelor’a, a te pune adeca fara intardiare in cointielegi­re cu cei­lalti colectori ai Asociatiunei, seu cu alti barbati de ai nostrii de distinctia ne, lo­­cuitori in despartiementulu, de care le liemi Prea­­slimatu Domni’ata, sî f psându cu acesti’a o di, se conchiamati pre d­î u ’a aceea, pre toti membrii Asociatiunei, pre intieleginli’a sî pre fruntașii ro­ Epistol’a seniorului Cocsn episcopia a le IVen­ Iorca adresata papei, aprópe «le fi­toriuiu conciliu ec­amenicii. (reprod, după „Fói’a oficiala biser.“) Prea respectabilului Pius, episcopu Romei vechi sî metropolitu ; sî, altcum, cu favorea consi­­lieruru ecumenice, patriarchu, primatu, avemlu ju­­risdictiune asupr’a provincieloru suburbiale din Itali’a meridionala , gratia sî pace fia­re in de ajunsu. Venerabile confrate ! Adresându-me vóue fara a ve­da titlurile di­plomatice pre care suveranitatea vóstra temporala le-au făcuta cunoscute in lume, tiunea de a nu ve păzi respectulu. eu n’amu inten­­tase positiunea mea de episcopu americanu de risulu anglicanii nu-mi da nici de cum dreptulu de a ve apropria in ro­­lulu vostru de rege. Eu nu a-si avè decâtu a face, nimic’a mai multu, decâtu a ve recunosce funcțiu­nile pre cari vi le-au insusitu ore­ care biserici la­tine, ca la fiefulu loru spirituala. Câtu e pentru mine, eu nu v’asi cunosce decâtu ca episcopu alu Romei sî patriarchu prin dreptulu canonicii, cu atât’a mai putieru cu succesoru a unui M­icolau sau a unui Hidebrand, decâtu succesoru a lui Lirius, a lui Climentu și a fiului Gregoriu. Câ astfeliu, voi aveți, eu o recunoscu, pretensiuni forte juste de ave re­spectă ; șî, din care causa, ve scriu cu prezautiui­­ile detorile demnitaiiei vóstre canonice, vorbindu-ve i totulu, după stilulu primitivii, ca la confratele eu in episcopalulu universalu, carui’a spiritulu . •” .~*vediutialu guvernamentulu bisericei catolice. Ocasiunea ce me aduce de a ne scrie este acest’a : A­ ti publicata, cu dat’a din 29 iuniu 1868, óre­ care epistole, in care esîndu-ve p lin li­mitele afaceriloru vóstre locale sî provinciale, v’ati adresata până la unu punctu pre­care la tata ras’a omenésca. — Intentionea vóstra declarata in acele epistole aru fi de a se adună totius catholici oi bis sntistites (iota silin’a archiereiloru catolici), intr’unu consiliu pre care a-ti dori a­lu consideră că ecu­­menicu. Eu nu putuiu a renund­ă nici de a nu participă la ras’a omenésca pre care o amenintiati, nici la episcopatulu catolico, despre care faceți o mențiune mai particularia­ tate de alta scuse, pentru Eu n’amu d-ra necessi­ca se ve respundu in calitate de episcopu sî­oron. Déca nu v’ati fi adresatu decâtu la episcopii de confessiunea tridentina, adeca la acei ce se nu­mi eseu „a bisericei catolice romane“, biserica ce-si trage originea sea dela consiliulu de Tridente, atunci nu s’aru fi data locu­ia nici unu respunsu din parte-mi. Dara a­ ti adoptatu lim­bagiu­lu tempi ri­­loru primitive , v’ati servita de terman­ din simvo­­lulu din Niclu­a a carui sensu este definiții ; sî in acestu sensu trebuie se ve ascultu. In acestu sim­­bolu „biserica catolica“ — Istori’a trebue se ve fi invetiatu bine, voie­ ce a­dice, o biserica unde nici unu episcopu n’are nici o superioritate asupr­a confratitoru sei. Nici unu consiliu a acestei biserici n’au fostu nici odata adunatu de unu episcopu alu Romei ; si in acesta biserica simbolile suntu ne­schimbate. Deci déca ve numiți catolicu, nu aveți dreptulu de a intrebuint să termini de acei’a in unu sensu diferitu de valórea loru sî de intentiunea loru primăria. Permiteti-mi deci, mai intâiu, de a ve întrebă prin ce autoritate a-ti convocatu pre toti episcopii a tota lumea catolica, a se întruni cu voi in consu­m. Canonele antice au marginitu provin­cia vostra in regiunea suburbiana a Italiei împreu­na cu insulele in apropiere. Mai incolo, st. Ci­­prianu dice : Episcopatus unus est cujus a singu­lis in solidum pars­­enetur, (episcopatulu este unuiu care parte se tiene de fia­care intacta). Ea nu scie deca episcopatulu catolicu v’aru fi coriferatu autoritatea de a convocă. Mi se pare ca n’nu­ ob­­lienutu nici învoirea episcopului Romei noue, nici a episcopii tu scauneloru apostolice din orientu. Se dice din contra, ca acei­a au desaprobatu con­­duit’a vóstra, după cum o făcu­si eu in numele umiliru alu rangului. Este adeveratu ca episcopii de Had­don au recunoscutu o prima linie pre­care de onore apar­­b­enelória scaunului vostru „pentru ca era capita­la imperiala“, dara au conferitu totu aceleași pri­vilegii scaunului din Constantinopole „pentru ca eră Rom’a­nóus.“ Acest’a­i sens­ lu tuturoru canone­­loru făcute in cele patru concilii mari, pre care sf. Grigoriu predecesorulu vostru, nu in papotate ci in patriarchatulu vostru legitimu suburbianu, le vene­ra lotu astfeliu după cum sî pre cele patru evan­­gelii. Sunteti deci voi mai superiori decâtu ein, voi care ve ingrigiti asta de putieru de aceea ce au ordinalu acele sinode, ca se trataui pre confra­ții voștri in episcopatu intr’unu modu cu rolulul contrariu canoneloru catolice ? in locu de a solicită, celu pulieru, consenti­­mentulu scauneloru antice sî apostolice a orientu­lui, voi a­ti cutezatu a adresă cuventulu confratu­­­oru vostri iu episcopatulu catolicu, după idei a sî consultulu pre-câroru demnitari ai episcopiei vestre, pre cori­i numiți cardinali.

Next