Telegrafulu Romanu, 1871 (Anul 19, nr. 1-103)
1871-04-22 / nr. 32
Telegrafulu ese de dóue ori pre septemana: Dirmirtec’a si Joi’a. — Prenumerațiunea se face in Sabiiu la espeditura I foiei pre afara la c. r. poște cu bani gata prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretiusu prenumeratiunei pentru Sabiiu este pre anu 7 fl. v. a. car 1 pre o jumetate de «nu 3 fl. 50. Peni Săbii», in 22 Aprile (4 Maiu) 1871, tin celelalte parti ale Transilvanie si pentru provincele din Monarchia pre unu anu 8 fl. ira pre o jumetate de anu 4 fl. v. a. Pentru prunc si tieri se reine pre anu 12/3 anu 6 fl. Inseratele se platescu pentru intâia ora cu 7 cr. sirulu, pentru a dou’a ore cu 5 '/1 cr. si pentru a treia repetire cu 3 V. cr. v. a. Rfi 32. ANULU XIX. Sinodulu archidiecesana. Siedinti’a a X-a tienuta in 13 Aprile. Pres. P. vie. archiepiscopescu P. Nicolau Popea. Nefiindu protocalele din doue siedintie precedenți inca gata, presiedintele face cunoscuții, ca nu se potu ceti sî autenfica. După aceea aduce la cunosciuti’a sinodului ca in absenti’a d. referințe, alesă de sinodu In din andu treeutu, Nicolau Gaetanu, referat’a senatului consistoriale scolasticu o au purtatu din bunavointta d. Dr. Ilariu Puscariu. Acest’a fu primitu de sinodu cu aclamatiuni de „sa traiasca“ pentru d. Dr. Puscariu. La ordinea dîlei este alegerea unui asesoru in consistoriulu str. bisericescu si a duoru asesori in consistoriulu scolasticu. Pres. atrage atentiunea sinodului asupr’a acestui actu si provoca pre membrii sinodului sa-si dea votulu pentru barbati cuasificati, in inttelesulu statutului organica, adaugendu ca alegerea sa fia astfeliu, incâtu sa nu se faca uni reu consistoriului. Pop ’a luându cuventulu se provoca la votulu separatu din anulu trecutu contr’a alegerei P. S. Hani ’a si d. P. Rosc ’a in consistoriulu epitropescu si dice ca posturile aceste dóue le privesce de vacante si in fine ruga pre sinodu ca in loculu acestor’a sa alega alti doi. Dr. Galin afla ca in 117 este manca si ca ocuparea posturiloru sa se faca prin concursu, pentru ca atunci se vede si cuasificatiunea celoru ce se voru alege; de alta parte sinodulu nu mai póte veni in pusetiunea neplăcută de a alege pre cineva, carele apoi sa resigneze. Deorece inse sinodulu nu póte modifica statutulu, sa-si esprime dorintia in direcțiunea acest’a. Presied. intreba daca se spriginesce propunerea, ce si-o formuleza Dr. Gallu. După o scurta discursiune acesta cestiune se decide a se pune mai tarziu la ordinea dîlei. Se pune deci la desbatere propunerea lui Popa. Popescu arata ca principiele suntu frumóse si densulu a fostu este si va fi totudeun’a pentru principie, dara principiele aceste sa nu Ha deferi. Precum s'au facutu abatere in alte casuri, asta si aci trebuie sa se faca, pentru ca acést’a o dicteza impregiurarile, in cari ne aflamu. Baraca spriginesci pre Popescu si dice ca esceptional minte sa se faca si aici abatere. Glodariu si Candrea inca pledeza contr’a. Pop’a si apara propunerea, carea punendu-se la votu se primesce. Se cetesce propunerea Dr. Ga 1iu si se pune la ordinea dilei. Codru Dragusianu dice ca sa nu se mai dea afacerea acest’a la congresu, ci sa se faca o resolutions consistoriale, ca ajunge. Nemesia propune trecerea la ordinea dhilei si se primesce. Vine acum a se îndeplini actulu alegerei si adeca suntu de a se alege unu asesoru bisericescu, doi asesori scolastici si doi epitropesci. Se cere intrerumpere de 10 minute pentru consultare. Dupa paus’a acest’a se alegu in personele bd. Brant de Lemeni si Piposiu barbatii de incredere si asta se incepe votarea. Votanti sontu 37, majoritate absoluta 19 voturi. După scrutiniu resultatulu alegerei este: P. Moise Lazaru prosop. Zarandului e alesu in consistoriulu bisericescu cu 32 voturi; in ceiu scolasticu pentru postulu de referințe a întrunitu Elia Macelariu 26 voturi, Codru si I. Maximu pluralitate de Dragusianu voturi, inse nici unulu majoritatea absoluta; in consistoriulu epitropescu este alesu Nicolau Cristea cu 34 voturi si loanu 0n itiu cu 22 voturi. Pentru unu membru in consistoriulu scolasticu are a se face a dou’a alegere. Data fiindu-ca in partea acest’a a consistoriului trebuiescu inca doi membri si adeca unulu in loculu lui N. Cristea si altuia in loculu lui Macelariu, care fu alesu referințe, la propunerea lui Nemesiu se alegu doi deodata si asta se alegu cu câte 30 voturi Codru Dragusianu si I. Maximu. Pop’a insinua votu separatu contr’a lui Macelariu, pentru ca nu e omu de specialitate. *) Vine ia ordinea dilei rap. comissiunei bugetarie, carele se retramite comissiunei. Metianu face propunerea ca pre venitoriu sa se ia din veniturile bisericeloru anumite procente pentru darea diurnetoru d.<putatiloru. Siediuti’a venitória e anunciala pre mâne la 8 7* ore. Siediuti’a a Xl-a tienuta in 14 Aprilie. Preș. P. vieariu archieppescu N. Popea. Se autentica protocalele siedintieloru de mai nainte pre lângă unele modificări. Presied. anuncia ca Escel. Sea Preasântitulu Archiepiscopu si Mitropolitu Andrei a a intaritu alegerea asesorului consistoriale Moise Lazaru cu adausulu: ca Escelenti’a Sea sî cu ocasiunea acést’a, cu omu constitutionalu ce este si pléca capulu înaintea votului sinodala. Branisce interpelédia in intielesulu uzurmatoriu: Are maritulu consistoriu cunoscintia ca parochi’a din suburbiulu iosefinu se admainistredia de unu administratoru contr’a vointiei poporului; are cunoscintia cura ca veniturile acelei parochie le trage fostulu parochu sî acum asesoru consistoriale P. loanu Panoviciu, sî ca acest’a locuiesce sî de presinte in cas’a parochiale, si daca are, are de cugeta ca sa intregesca acésta stațiune parochia se vacanta după prescrisele statutului organicu ? Pres dice ca ara pole respunde numai decâtu la interpelațiune de-a-dreptulu, pentru ca lucrulu i este cunoscutu, déra acum se va restringe la unele deslușiri indirecte. Aci presidiulu espune pre largu ca parochi’a acést’a, fiindui zidita biseric’a aceea de unu Hagi Popu, acest’a ca intemeiatori si a reser I vatu dreptulu de a purta grigia de biserica, ca unu ctitoru alu ei. Acestu dreptu a fostu strapusu urmasiloru din famili’a numita sî in fine Hagi Constantinu Popu dar. de Boemstetten a concrediatu etitoratulu Escelentiei Sele Archiepiscopului si Mitropolitului nostru. *) Se aflara ómeni, cari diceau ca acést’a a fostu numai pro form’a, de ore ce insusi resp. d aru fi votatu pro; noi nu putemu crede asia ceva, dara de cumva dlu Popa nu scie de acesta, vorba i o aducemu la cunoscintia. R. JDISIGRA. Despre bani (moneta.) Prelegere publica tienuta in 14 Aprilie in sal’a Reuniunei sodaliloru români de N. Cristea profesoru. (Capetu.) — La lungi intervale, valorea metaleloru pretinse este supusa la variatiuni, perdu din valorea loru. Dar’ aceste variatiuni suntu multu mai mici de câtu acelea ce cerca grâulu, după cum amu spusu-o deja. Asta s'au observatu in Angli’a ca in secolulu XV-lea, hectolitru de grâu valu 5 franci, deórece astadi, spre a obtiene unu hectolitru de grâu trebuie sa damu de siese ori atât’a, 30 de franci Care din aceste dóue obiecte (bani sau grâu) s’au ridicatu de o parte si a scadintu de alta ? Grâulu s’a ridicatu, dice opiniunea vulgului, pentru ca, pentru aceeasi cuantitate, trebuie astazi de 6 ori mai multi bani decâta in secolulu XV-lea. Statisticii susliemu contrariulu, adeca banii au scadiutu si valórea grâului a fostu fipsa. Spre a ne dă bine sema despre acéstea, ne vomu servi cu cele ce se petrecu in lumea fisica. Stelele fip se conserva intre densele aceleași distante. Stelele mobile se muta din locu. Unu hectolibru de grâu ecuivala alta data cu 10 dale de munca, 2 parechi de pantofi,/2 de arc. Ei bine astadi, in tierile populase, putemu dobendi totu acestea mar fi pentru unu hectolitru de grâu. Nu este totu asta si cu banii, astadi cu 5 franci nu vei mai dobendi ceea ce se obtienea in secolulu XV-lea, ci vei mai obtiene numai 7* Vi ‘A sî 7, din ceea de dobendeni înainte. Putemu daru conchide ca banii au perdutu din valórea loru, pre cându grâulu o mantiene fipsa. Caus’a, pentru care valórea grâului n’a cercatu despre tiuiri, este ca, cu tóte perfecționările ce a facutu agricultur’a, munc’a spre a produce unu hectolitru de grâu nu a diminuatu multu. Cum se produce despre tiuirea monedei ? Cuvintele numerariu, bani, bani sunători, bani in numerariu suntu numirile ce se dau bucatiloru de monede metalice. este mai multu sau mai In fie-care tiéra, după cum putiem civilisata, trebuie o certa cuantitate de numerariu, ce servesce de vehiculu comerciului. Genovesii spunu ca numerariulu este natur’a ce unge o si’a carului comerciului. Déca acum, dintr’o circumstantia orecare, — descoperirea unoru mine avute, simplificarea procedateloru metalurgice, etc., — metalele pretiose se immultiescu, cuantitatea de monedi se immultiesce asemenea, oferirea este mai mare decâtu cererea, valorea monodiei este avisita, si tiulu marfiloru se ridica, cresce, prin urmare previn contra, daca metalele pretióse devinu rare, moned’a este in cuantitate mai mica, si prin urmare pretiurile scadu. Sa presupunemu ca, de aici până mâne, cuantitatea de numeraria s’a indoitu. Fiindu ca cuantitatea marfiloru nu s’a immultitu totu asta de iute aceste mărfi se voru schimba de dóue ori mai multe unitati monetari. Totu-de-un’a, avilisementulu numerariului se traduce prin ridicarea generala a pretiuriloru. Cu acésta ocasiune, credemu de datoria face pre scurtu istoriculu acestei despretiuiri a mentaleloru pretióse. Incependu din anticitate sî mergendu parte din mediulu evu, pretiurile s’au totu ridicata, din caus’a depreciariloru făcute de imperiurile lui Cyrus, Alesandru si in cele din urma de alu Româniloru. In mediulu evu, numerariulu a devenitu mai raru, căci, din cauz’a ignorantiei, estractiunea metaleloru pretinse a devenitu mai rara decâtu in tempurile imperiului Romaniloru, si prin urmare pretiurile au scadiutu. Apoi, veni descoperirea Americei, ce facu mare ca Ispani’a si Portugali’a sa aiba in cantitate metale pretióse, cari au fostu asversite de densele in circulatiune. Produsulu aurului si argintului fu forte considerabilu, mai cu sema cându scivili’a proveni a perfecționa procedatele metalurgice. Acestu adaosu de numerariu avu de resultatu ca, in cei 60 primi ani, ce urmara după descoperirea Americei, se pare ca n’au avutu nici o influintia asupr’a pretiuriloru, caci, prin perfecționarea productiunei diverseloru mârfi, cererea metaleloru pretinse fu in proportiune cu oferirea. Deja după acestea, urmă, la inceputulu secolului XVI-lea, o mare ridicare de pretiuni: valorea grâului se ridica ■ de trei ori mai susu de câtu era mai înainte, pro