Telegrafulu Romanu, 1871 (Anul 19, nr. 1-103)

1871-04-22 / nr. 32

Telegrafulu ese de dóue ori pre septe­­­mana: Dirmirtec’a si Joi’a. — Prenume­­­rațiunea se face in Sabiiu la espeditur­a I foiei pre afara la c. r. poște cu bani­ gata prin scrisori francate, adresate catra­­­ espeditura. Pretiusu prenumeratiunei pen­­­tru Sabiiu este pre anu 7 fl. v. a. car 1 pre o jumetate de «nu 3 fl. 50. Pen­­i Săbii», in 22 Aprile (4 Maiu) 1871, ti­n celelalte parti ale Transilvanie si pentru provinc­ele din Monarchia pre unu anu 8 fl. i­ra pre o jumetate de anu 4 fl. v. a. Pentru prunc­ si tieri se reine pre anu 12­­/3 anu 6 fl. Inseratele se platescu pentru intâi­a ora cu 7 cr. sirulu, pentru a dou’a ore cu 5 '/1 cr. si pentru a trei­a repetire cu 3 V. cr. v. a. Rfi 32. ANULU XIX. Sin­odulu­ archidiecesana. Siedinti’a a X-a tienuta in 13 Aprile. Pres. P. vie. archiepiscopescu P. Nicolau Popea. Ne­­fiindu protocalele din doue siedintie precedenți inca gat­a, presiedintele face cunoscuții, ca nu se potu ceti sî autenfica. După aceea aduce la cunosciuti’a sinodului ca in absenti’a d. referințe, alesă de sino­­d­u In din and­u treeutu, Nicolau Gaetan­u, refe­­rat’a senatului consistoriale scolasticu o au purtatu din bunavointta d. Dr. Ilariu P­u­s­c­a­r­i­u. Ace­st’a fu primitu de sinodu cu aclamatiuni de „sa traiasca“ pentru d. Dr. P­u­s­c­a­r­i­u. La ordinea dîlei este alegerea unui asesoru in consistoriulu str. bisericescu si a duoru asesori in consistoriulu scolasticu. Pres. atrage atentiunea sinodului asupr’a acestui actu si provoca pre mem­brii sinodului sa-si dea votulu pentru barbati cua­­sificati, in inttelesulu statutului organica, adaugendu ca alegerea sa fia astfeliu, incâtu sa nu se faca uni reu consistoriului. P­o­p ’a luându cuventulu se provoca la vo­tulu separatu din anulu trecutu contr’a alegerei P. S. H­a­n­i ’a si d. P. R­o­s­c ’a in consistoriulu epitropescu si dice ca posturile aceste dóue le privesce de vacante si in fine ruga pre sinodu ca in loculu acestor’a sa alega alti doi. Dr. G­a­l­i­n afla ca in 117 este manca si ca ocuparea posturiloru sa se faca prin concursu, pen­tru ca atunci se vede si cuasificatiunea celoru ce se voru alege; de alta parte sinodulu nu mai póte veni in pusetiunea neplăcută de a alege pre cineva, carele apoi sa resigneze. De­ore­ce inse sinodulu nu póte modifica statutulu, sa-si esprime dorinti­a in direcțiunea acest’a. Presied. intreba daca se spriginesce propunerea, ce si-o formuleza Dr. Gall­u. După o scurta discursiune acesta cestiune se decide a se pune mai tarziu la ordinea dîlei. Se pune deci la desbatere propunerea lui Popa. P­o­p­e­s­c­u arata ca principiele suntu fru­móse si densulu a fostu este si va fi totu­de­un’a pentru principie, dara principiele aceste sa nu Ha de­feri. Precum s'au facutu aba­tere in alte casuri, asta si aci trebuie sa se faca, pentru ca acést’a o dicteza impregiurarile, in cari ne aflamu. Baraca spriginesci pre Popescu si dice ca esceptional minte sa se faca si aici abatere. Glodariu si Candrea inca pledeza contr’a. Pop’a si apara propunerea, carea punendu-se la votu se primesce. Se cetesce propunerea Dr. G­a 1­i­u si se pune la ordinea dilei. Codru Dragusianu dice ca sa nu se mai dea afa­cerea acest’a la congresu, ci sa se faca o resolu­tions consistoriale, ca ajunge. Nemesia pro­pune trecerea la ordinea dhilei si se primesce. Vine acum a se îndeplini actulu alegerei si adeca suntu de a se alege unu asesoru bisericescu, doi asesori scolastici si doi epitropesci. Se cere intrerumpere de 10 minute pentru consultare. Dupa paus’a acest’a se alegu in per­­sonele bd. Brant­ de Lemeni si Piposiu barbatii de incredere si asta se incepe votarea. Votanti sontu 37, majoritate absoluta 19 voturi. După scrutiniu resultatulu alegerei este: P. Moise L­a­z­a­r­u prosop. Zarandului e alesu in consis­toriulu bisericescu cu 32 voturi; in ceiu scolasticu pentru postulu de referințe a întrunitu Elia Ma­ce­l­a­r­i­u 26 voturi, Codru si I. M­a­x­i­m­u pluralitate de Dragusianu voturi, inse nici unulu majoritatea absoluta; in consistoriulu epitro­­pescu este alesu Nicolau Cristea cu 34 voturi si loanu 0­n i­t­i­u cu 22 voturi. Pentru unu membru in consistoriulu scolasticu are a se face a dou’a alegere. Data fiindu-ca in partea acest’a a consistoriului trebuiescu inca doi membri si adeca unulu in loculu lui N. Cristea si altuia in loculu lui M­a­c­e­l­a­r­i­u, care fu alesu referințe, la propunerea lui N­e­m­e­s­i­u se alegu doi de­odata si asta se alegu cu câte 30 voturi Codru Dragusianu si I. Maxim­u. Pop’a insinua votu separatu contr’a lui M­a­c­e­l­a­r­i­u, pentru ca nu e omu de speciali­tate. *) Vine ia ordinea dilei rap. comissiunei bugetarie, carele se retramite comissiunei. M­e­t­i­a­n­u face propunerea ca pre venitoriu sa se ia din veniturile bisericeloru anumite procente pentru darea diurnetoru d.<putatiloru. Siediuti’a venitória e anunciala pre mâne la 8 7* ore. Siediuti’a a Xl-a tienuta in 14 Aprilie. Preș. P. vieariu archieppescu N. P­o­p­e­a. Se autentica protocalele siedintieloru de mai nainte pre lângă unele modificări. Presied. anuncia ca Escel. Sea Preasântitulu Archiepiscopu si Mitropolitu A­n­d­r­e­i a a intaritu alegerea asesorului consistoriale Moise Lazaru cu adausulu: ca Escelenti’a Sea sî cu ocasiunea acést’a, cu omu constitutionalu ce este si pléca capulu înaintea votului sinodala. B­r­a­n­i­s­c­e interpelédia in intielesulu uz­­urmatoriu: Are maritulu consistoriu cunoscintia ca pa­­rochi’a din suburbiulu iosefinu se admainistredia de unu administratoru contr’a vointiei poporului; are cunoscintia cura­ ca veniturile acelei parochie le trage fostulu parochu sî acum asesoru consistoriale P. loanu P­a­n­o­v­i­c­i­u, sî ca acest’a locuiesce sî de presinte in cas’a parochiale, si daca are, are de cugeta ca sa intregesca acésta stațiune parochia se vacanta după prescrisele statutului or­­ganicu ? Pres­ dice ca ara pole respunde numai decâtu la interpelațiune de-a-dreptulu, pentru­ ca lucrulu i este cunoscutu, déra acum se va restringe la unele deslușiri indirecte. Aci presidiulu espune pre largu ca parochi’a acést’a, fiindui zidita biseric’a aceea de unu Hagi Popu, acest’a ca intemeiatori si­ a reser­ I vatu dreptulu de a purta grigia de biserica, ca unu cti­­toru alu ei. Acestu dreptu a fostu strapusu urm­asi­­loru din famili’a numita sî in fine Hagi Constantinu Popu dar. de Boemstetten a concrediatu etitoratulu Escelentiei Sele Archiepiscopului si Mitropolitului nostru. *) Se aflara ómeni, cari diceau ca acést’a a fostu numai pro form’a, de ore ce insusi resp. d­ aru fi votatu pro; noi nu putemu crede asia ceva, dara de cumva dlu Pop­a nu scie de acesta, vorba i o aducemu la cunoscintia. R. JDISIGRA. Despre bani (moneta.) Prelegere publica tienuta in 14 Aprilie in sal’a Re­­uniunei sodaliloru români de N. Cristea profesoru. (Capetu.) — La lungi intervale, valorea metaleloru pretinse este supusa la variatiuni, perdu din valorea loru. Dar’ aceste variatiuni suntu multu mai mici de câtu acelea ce cerca grâulu, după cum amu spusu-o deja. Asta s'au observatu in Angli’a ca in secolulu XV-lea, hectolitru de grâu valu 5 franci, de­óre­ce astadi, spre a obtiene unu hectolitru de grâu trebuie sa damu de siese ori atât’a, 30 de franci Care din aceste dóue obiecte (bani sau grâu) s’au ridicatu de o parte si a scadintu de alta ? Grâulu s’a ridicatu, dice opiniunea vulgului, pentru ca, pentru aceea­si cuantitate, trebuie astazi de 6 ori mai multi bani de­câta in secolulu XV-lea. Statisticii susliemu contrariulu, adeca banii au scadiutu si valórea grâului a fostu fipsa. Spre a ne dă bine sem­a despre acéstea, ne vomu servi cu cele ce se petrecu in lumea fisica. Stelele fip se conserva intre densele aceleași distante. Stelele mobile se muta din locu. Unu hectolibru de grâu ecuivala alta data cu 10 dale de munca, 2 parechi de pantofi,­­/2 de arc. Ei bine­ astadi, in tierile populase, putemu dobendi totu acestea mar fi pentru unu hectolitru de grâu. Nu este totu asta si cu banii, astadi cu 5 franci nu vei mai dobendi ceea ce se obtienea in secolulu XV-lea, ci vei mai obtiene numai 7* Vi ‘A sî 7, din ceea de dobendeni înainte. Putemu daru conchide ca banii au perdutu din valórea loru, pre cându grâulu o mantiene fipsa. Caus’a, pentru care valórea grâului n’a cercatu despre tiuiri, este ca, cu tóte perfecționările ce a facutu agricultur’a, munc’a spre a produce unu hec­­tolitru de grâu nu a di­minuatu multu. Cum­ se produce despre tiuirea monedei ? Cuvintele numerariu, bani, bani sunători, bani in numerariu suntu numirile ce se dau bucatiloru de monede metalice. este mai multu sau mai In fie-care tiéra, după cum putiem­ civilisata, trebuie o certa cuantitate de numerariu, ce servesce de vehiculu comerciului. Genovesii spunu ca nume­­rariulu este natur’a ce unge o si’a carului comerciu­lui. Déca acum, dintr’o circumstantia ore­care, — descoperirea unoru mine avute, simplificarea pro­­cedateloru metalurgice, etc., — metalele pretiose se immultiescu, cuantitatea de monedi se immultiesce asemenea, oferirea este mai mare de­câtu cererea, valorea monodiei este avisita, si tiulu marfiloru se ridica, cresce, prin urmare pre­vin contra, daca metalele pretióse devinu rare, m­oned’a este in cuan­titate mai mica, si prin urmare pretiurile scadu. Sa presupunemu ca, de aici până mâne, cuan­­titatea de numeraria s’a indoitu. Fiindu ca cuan­titatea marfiloru nu s’a immultitu totu asta de iute aceste mărfi se voru sch­imba de dóue ori mai multe unitati monetari. Totu-de-un’a, avilisementulu­­ numerariului se traduce prin ridicarea generala a pretiuriloru. Cu acésta ocasiune, credemu de datoria face pre scurtu istoriculu acestei despretiuiri a me­­n­taleloru pretióse. Incependu din anticitate sî mergendu parte din mediulu evu, pretiurile s’au totu ridicata, din caus’a depreciariloru făcute de imperiurile lui Cyrus, Alesandru si in cele din urma de alu Româniloru. In mediulu evu, numerariulu a devenitu mai raru, căci, din cauz’a ignorantiei, estractiunea metaleloru pretinse a devenitu mai rara de­câtu in tempurile imperiului Romaniloru, si prin urmare pretiurile au scadiutu. Apoi, veni descoperirea Americei, ce facu mare ca Ispani’a si Portugali’a sa aiba in cantitate metale pretióse, cari au fostu asversite de densele in circulatiune. Produsulu aurului si argin­tului fu forte considerabilu, mai cu sema cându scivili’a proveni a perfecționa procedatele metalur­gice. Acestu adaosu de numerariu avu de resultatu ca, in cei 60 primi ani, ce urmara după descope­rirea Americei, se pare ca n’au avutu nici o in­­fluintia asupr’a pretiuriloru, caci, prin perfecționarea productiunei diverseloru mârfi, cererea metaleloru pretinse fu in proportiune cu oferirea. Deja după acestea, urmă, la inceputulu secolului XVI-lea, o­­ mare ridicare de pretiuni: valorea grâului se ridica ■ de trei ori mai susu de câtu era mai înainte, pro­

Next