Telegrafulu Romanu, 1871 (Anul 19, nr. 1-103)

1871-10-24 / nr. 85

Telegraful« ese de done ori pre septe­, mana, Duminec’a si Joi’a. — Prenume- j rațiunea se face in Sabiiu la espeditur’al foiei pr­e afara la c. r. poște cu bani' gat­a prin scrisori francate, adresate catra 1 espeditura. Pre tinsa prenumeratiunei pen-1­tra Sribiiu este pre anu­l fl. v. a. car 1 pre o jim­etate de anu 3 fl. 60. Pen­­u Sabiiu, in 24 Octomvre (5 Nov.) 1871. I­ti­u celelalte parti ale Transilvanie si pentru­­ provinciele din Monarchia pre unu anu 8 fl. liera pre o jumatate de anu 4 fl. v. a. Pentru ■ princ. si tieri streine pre anu 12 anu 6 fl. ( Inseratele se platescu pentru intâi­ a ora cu 7 cr. sîrulu, pentru a dou’a ore cu 6 Vj cr. si pentru a trei’a repetire cu 3 cr. v. a. MTM 85. A­M­LI XIX. Telegrame. P­e­s­t ’n 3 Novembre. In siedinti’a de adi a casei deputatiloru interpeleza Alesandru Mo­­c­i­o­n­i pre ministrulu pregiedinte : deci afla ca aru fi la tempulu seu sa asterna proiecte in privin­­nt’a cestiunei nationalitatiloru si transilvane, cari proiecte conduse de respectarea reciproca a drep­tului si de inttelegerea despre interese ecuitabile, aru întări organismulu statului contr’a periculiloru venitori. V­i­e­o ’a 3 Novembre „Pressa noua”, m­ulti de sambata, spune ca baronulu de Kellers­­p­e­r­g a sub sternutu imperatului o lista de miniștri. In aceea suntu sub presidiulu lui Kellers­­pergu ca ministru de interne urmatorele nume: Holz­­g­e­t, h­a­n de financie ; S­t­r­e­m­­a­g­e­r de curte; C­i­u­m­e­t­z­k­y de justitia ; P­i­e­n­e­r de comerciu; Scholl de garde; eventuala G­r­o­c­­­o I­­S si y de agricultura. Programulu lui Kellersperg despoteza politic­a de complanare, intentiiinessa disolverea dieteloru Bo­­emiei, Carnioliei, Austriei auperiore, Galitiei si a Bucovinei. (Hz. Zig.) Despre ce n’amn vorbitu inca. Noi nu amu vorbitu până acum despre unu lucru ce se intempla in cea mai de aprópe apropiare a nóstra si despre care­ s'a vorbitu până acum in multe dinante române sî neromâne. Pentru ca sa cunoscemu toti acestu lucru va fi de lipsa ai face unu istoricu scurtu . Luni, a dou’a di după jubileulu serbată in anulu acest­a, se întruni o conferintia, la carea, déca o soleama, luamu si noi parte, in conferinti’a acest­a s’a desbatutu întrebarea, ca ce e de facutu in si­­tuatiunea politica, in carea ne allamu, căci proce­­derea de până aci nu ne duce la nici unu scopo. După multe desbateri resulta alegerea unui co­­mitetu, carele sa se puna, pre cale privata, in co­­respondintia cu inteliginti’a româna si se afle ca de ce păreri suntu bărbații nostri in privinti’a proce­­derei nóstre politice mai departe. Spre a ajunge comitetulu mai siguru scopulu a indreptatu catva unii din barbatii nostri inteli­­ginti urmatórea adressa, pre carea o publicatnu acum si noi in lolu cuprinsulu ei: „Multu onorate domnule ! In 4 ale curentei, pre cându o parte însemnata a intelegintiei nóstre din diferite parti ale Transilvaniei se afla la Sabiiu, s’a trenutu si o consultare particulare confidențiala, asupr’a trebiloru nóstre politico-nationali. S'a constatatu si ca asta ocasiune aceea, ce toti simtimu: trebuinu­’a de o mai désa comunicatiune de păreri intre inteligintii nostri. •»­­ —.»ob­t­in »düverulu, pre care toti i’lu recuno­­scemu, ca interesele politico-nati­nati ale poporului românu din Transilvani­a, reclama acum dein intelig­nti'a sea preste totu, mai multe semne de vietia. De­si acea adunare e nóstra, fatia cu momen­­tuositatea lucrului nu s’a simtita competenta a est din form’a conversariloru private, si a proiectă vre-unu modu de manecare 3 a voitu totusi sa con­­tribue la realisarea unei inttelegeri, aceea, ce pole el este detoriu sa contribue veri-care particularu. Spre acesta scopa a alesu­nnu comitetu de 7, constatoriu din urmatórele persone : Elia M­a­ce­la­r­i­u , Ioane H­a­n­n­i ’a , Ioane Rusa,­­­r. Ioane N­e­m­e­s­i­u , Dr. Ioane B­o­r­c­i ’a , Dr. Demetriu R­a­c­u­c­i­u si Visarionu Rodianu, — care s­a indetorasu, de a se adresă pre cale pri­vata catra toti barbatii competenti ai natiunei nóstre si a li cere parerea in privinti'a tienutei nóstre po­litice in presentu si viitoriulu celu mai de aprópe, fatia cu impregiurările, in cari ne aflamu. Scopulu principalui aiu acestui pasu este : a găsi apoi din adunarea a­celoru păreri, modulu celu mai ustort­ si mai eficace pentru initiarea unei in­tielegeri si desvoltarea unei activitati mai cores­­pundielóice intereseloru natiunei. Avendu deci norocirea, a Te anumera intre bar­­batii de intielepciune si de maturitate politica, nu permitemu a Te roga eu totu respectulu, sa ai bu­nătate a-Ti dă opiniunile d - tale la urmatorrele puncte : 1. De­ore­ce numai o adunare nationala p­ó­te fi competenta a se pronuncia asupr­a conduitei politice a natiunei , care, cugeti­nta, c­aru si modulu celu mai corespundietoriu pentru realisarea unei atari adunări in impregiurările actuali ? *) 3. Ce adunare afli mai cu scopu sa se tiena, conferintia a intelegintiei, congresu natiunalu, ori ce? 3. Care sa fia loculu adunarei si cam pre cându sa se conchiam­e ? 4- Cine, si iu ce ,modu sa tpm­pee adunarea? 5- Cine sa ia părti­ la aduna­re ? 6. In casulu, cându -tienerea adunarei nu s’ara potea realisé, ce e de facutu dotusi pentru ajungerea scopului ? Zelulu dtele patrioticu si nationalu, pre care ne-ai deprinsa alu cunosce atâtu de multu, nu ni permite a ne indoi, ca ne vei onoră cu încrederea dtale si nu vei refusa concursulu dtale intr’o causa atâtu de m­omentasa si urgenta, cum este acést’a. Respunsulu M­­on­­diale vei binevoi a ni­ lu tri­­mite prin adres’a Elia Macelariu la Sabiiu, in câtu aru fi cu potintia până in 15 Octobre cal. n. a. c. Primescu. To­ragâreic asigurarea stimei nóstre deosebite. Sabiiu 20 Septemvre 1871. Comitetulu ad hoc“ (subscrierile.) In urm’a acestei adrese au sositu părerile. Pre câtu suntemu informați aceste au condamnatu mai unanimu starea nóstra de astadi si cele mai multe mergu intr'acolo cu comitetulu natiu- 11 alu, alesu de congresulu natio­nale din 181> 1 este chiamatu a se pune in fruntea afacerilor», natiunuli, dóra unic’a părere a p­­asesoru consist. Petru Badinu (unii dicu ca sî a d. A. M­­­o­c­i­o­n­i si Dr. R­a­t­i­u) a fostu pentru comitetulu si cond­usele dela Mercurea, cerea după cum vedemu a sî fostu normativa pentru comi­tetulu ad hoc, de­ore ce acest’a publica in „Ga­zeta Transilvaniei” nr. 81 urmatoriulu Telegramu: „Comitetulu ad hoc s'a desfacula de­sene cu dechlaratiunea : com­ ca pentru initiativ’a politica natiunale numai comitetulu **­ din 186S, alesu in M­­ercurea, este competentu­“ La acesta dechlaratiune aflamu din „Herm­. Zig.* ca comitetulu ad hoc a avutu motivulu, ca situatiunea politica cu s’a schimbatu intru nimic’a dela 1868 in cóce si de aceea politic’a passiva e acum mai de recomendatu că atunci. Abia insa a aparutu telegramulu in „Gazet’a Transilvaniei* si dela Brasiovu ii vine articululu de mai josu, pre care su producemu ca o dovéda a celoru ce amu dîsu mai susu despre părerile ce au sositu dela inteligintii din tiéra. Cine l’a imputeritu insa pre „comiletu* sa ne facă noua româniloru ardeleni o judecata asta de scurta contra pareriloru in curse, este o enigma (gacitóre) a enigmeloru. Schmerling — ca mai potemu așteptă, alții iérasi­dicu ca nu ne suntu de lipsa adunări natiunale s. a. Este lucru tristi ca cându afirma ei acestea, pre toti cari aru fi de opiniuni contrarie ii făcu vendiatori si starlatani s. a. Cu tóte aceste chiaru si sub temerea de a fi espusi si altora insulte mai grele pre care ne-au deprinsu a ni le audi adesea suntemu siliti s ne spune convingerile nóstre, si adeca ca noi sun­­temu de părere contraria, sî dicemu, ca nu numai ca stamu rea, dar a stârnit mai reu decâtu ori­cându alta data. Ca stamu asta de reu nu este alta capsa, decâtu stagnarea in activitatea conducatoriloru. Do­vada despre acést’a suntu si pașii făcuți de româ­nii din diverse pârli, cari nu au facutu alta decâtu au urmatu simtiului sorii celui bunu de a scote po­­porulu din aparhi’a in care traiesce pentru ori­ca este de interesu natiunalu. Dara este greu a face politica romanésca (?) in tempulu de fatia, este fór­te greu ; a nu face nimic’a este mai reu, este tradare a intereseloru natiunale ba chiaru mórtea natiunei. E pre adeveratu, ca de cându cu dualismulu, inte­resele natiunilitatiloru nu s’au consideratii mai de feliu , in acesta posesiune națiunea româna respec­tive fiii ei de capacitate dimpreună cu cei mai de a dou’a mâna a aflatu de bine de a nu intră activi in lupta, ci din contra a se opune dormindu. Dtca dormindu si inca somnulu mortiei, pentru ca nu nu­­mai ca poporulu nostru nu scie nimic’a de acesta trandavia politica de morte, pre care o cunoscemu sub numele de „passivitate*, dara ne adresamu chiaru catva capacitățile acelea, cari ea inscenatu passivitatea si-i intrebamu : ce a­ti lucrata in de­­cu­rsula passivitatiei ? cari v’au fostu mesurile de activitate in passivitate, provediute pentru casulu — ce s’a sî interoolatn — de a nu disolve guvernul» comitetele alese la Mercurea. Intrebu acest­a — după mine — cu totu dreptulu, pentru ca barbatii maturi politici trebuiau sa se cugete si la aseme­nea procedura din partea guvernului. Cu ce a-ti contribuita dela Mercurea sî până acum spre a de­șteptă poporulu in privinti’a po itica ? Vali ingri­­gitu voi cei mari, cari ve tieneti de singuri ales­ a conduce trebile natiunali, macara de deșteptarea poporului pre alta cale, ca sa ve puteti radimă astadi mâne de densulu ? —■ Déca sunteti omeni de con­ sciintia trebuie sa mărturisiți, ca tocmai voi nici intr’o privintia nici in ceea­lalta n’ati facutu nim­i­­c­ a. Voi a­ti facutu de națiunea a perdutu 4 ani din viétia sî nu asta, că se fia remasu roacaru unde a fostu la 1867, din contra ea a mai datu inde­­retu, pentru ca voi de poporu nu v’ali interesatu de feliu, iéra străinii cu feliu de felia do­midilace, si iertate si neiertate l’a dusa unde ia placutu. Ei bine­ ce vi e passivitatea ? vreți sa muriți doi trei inși că martiri după nume a unei politici opo­­sitionali, prin care in 10—20 de ani sa perdeti poporulu intregu ? Bogați bine de sema­­! de dra­gulu martiriului vostru, sî setei de gloria, care cre­deți, ca nu ve veti mai slemperă­ o, noi nu voim» sa perimu. Estti toti câți ve credeți doctori intre­­lepti la lupta cu străinii, nu lptati insa numai pen­tru idei vage, ci luptati pentru binele poporului, ingrijiti ca poporulu sa remana alu vostru si nu alu strai­­niloru si sa nu dea inderetu ! A trebuita sa vi-o spuna si acést’a, pentru ca pro candu d-vóstra cre­deti ca prin cutare articlu — natiunalu (?) mai multa prin inversiunarea sea decatu prin obiectivitatea cu care vorbesc e — ap­erați poporulu româna, străi­nii ’Iu ducu la urna, și alegendu elu pre cei mai mari contrari ai natiunei române de deputați, esem­­p 111 alegerea din 10 Oct. in Hegigu, mai pote c:­­ne­va sa­dica ca românii din Ardelu n’au alesu ?*) *) Dara cei dela Mercurea nu au banchetatu îm­preuna pre deputatulu strainu Bömches? déca ne a­­­lucernu bine aminte unu passivistu a radicalu st unu toastu. R. Tare si l ira reserva. Unii conducători romani dicu, cum iu starea ro­mâniloru de astadi nu e asta de rea incâtu noi sa ne aruncauru acum pre terenulu activitatiei, sî se silescu a ne, $onMingst.­­nț ca buna ora odinióra ÎJTalleau. ed­Tpg. nib nlnost, ... *). Trebue b^ne notatu, ca acestu punctu statorescu din capulu’ib'diluP fi$s’#^i^T­8mft care natiunale sî eschi­­de alții ț­ i<aice<l0tai>a B llflOo c­ 9 R. **) Comitetulu acest’a fu desfiintiatu atunci inilata de comisariulu regescu ala­ Transilvaniei.

Next