Telegrafulu Romanu, 1871 (Anul 19, nr. 1-103)
1871-11-25 / nr. 94
Telegrafule ese de dime ori spre septemmm: Duiflînec’a si Joi«. — Prenume- I rațiunea se tee in Sabliu la espeditur’a I foiei pre afara la c. r. peste cu banii gata prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretinsu prenumeratiunei pentru Sabliu este pre anul fl. v. a. ear 1 pre o jumetate de anu 3 fl. 50. Pen / Sahu», in 25 Novembre (7 Dec.) 1871.Stru celelalte parti ale Transilvanie si pentru provinciele din Monarhhia pre anu anu 8 fl. iéra pre o jumetate de anu 4 fl. v. a. Pentru princ. si tîeri streine pre anu 12, anu <> fl. ( Inseratele se platescu pentru intâi’a ora cu 7 cr. siruri, pentru a dou’acre cu 5 ', cr. si pentru a trei’a repetire cu 3 cr. v. a. KTM 94. AALLU XIX. Articuli anonimi. IV. Lupt’a pre câmpiele Boemiei au fosta nefericita pentru armele imperiului. Frussianii tabariseraj până înaintea Vienei si a Pojonului, Klapka, una esitatu ungurescu, imeninttase cu legiunea unguresca in părțile nordice ale Ungariei. Trupele italiane, cu tóta victoria de la Custozza, înaintau prin regatulu venetiana spre a dă „lovitur’a de morte“, după cum se ducea in una documenta prussiana. Tóte elementele aceste au fostu pornite spre totala distrugere a imperiului si ele si-au aflatu capetula in pacea cea scumpa de la Nikolsburg si Praga si in cederea partiloru italice venetiano-lombardice. O sguduire asta puternica nu pote nici decum sa remana fara de influintia asupr’a politicei interne. Abia a incetatu cea din urma bubuitura de tunu si in Ungari’a cea cu reserva până aci se da ocasiunea unei demonstratiuni de loialitate. Vre-o 80 mii de omeni așteptau in 14 Iuliu pre imperates’a la gara drumului de fera din Pest’a se intempina cu elienuri. Acest’a fu atunci indata explicata de mulți dreptu de unu semnu despre schimbări mari in politic’a interna si in specia in ceea ce privesce Ungari’a. Deák si Andrássy pleca (in 22 Iuliu) la Viena spre a conferi cu Belcredi, carele balantiase in totu decursulu guvernului seu si sternise tóte afectiunile pentru federalismo, si carele se vede ca nu au potato esi la nici unu resultatu, pentru ca Deák se intorse curendu la Fusta St. László: séra „Pesti Napló“ de pre atunci se plânge energica asupra regimului si pretinde apoi mai departe ca Ungaria se fia consultata la facerea ideei cu Prussi’a. Dara déca Andrássy si Desk nu reesuza, alti aristocrați unguri nu slabiau in Vien’a pre barbatii de influintia cându cu sfaturile, cându cu amenințările loru, până cându campan’a a si inceputu a bate in favorea loru. Pentru ca nu multu după acést’a incepu dîuariele a spune, ca planulu lui Belcredi de a imparti imperiulu in patru grupe cu diete generale si cu unu senatu de delegați in centru e privitu de o ..invechitura.“ Lângă aceste se ivescu spirile reînnoite despre unu ministeriu responsabilu ungurescu. Dualismulu incepe a deveni fapta. Reichsratistii de dincolo de Lait’a se vedeau cu mare durere tóte aceste, pentru ca screau ca la ■sentralisatiunea germanistica a imperiului intregii nu duce calea pre carea voieau cei din Ungaria sa pornésca. Dara pentru ca sa aiba unu spriginu in contr’a unui federalism) cu majoritate slavica, după cum aru fi resultatu din planulu Belcredianu, s’au invoitu a-si pleca cerbicea sub furcile gandine ale dualismului si a se invoi cu pretensiunile Ungariei. Asta dara si umbr’a speranței de o reabilitare a sistemului fostu precându, că si Troi’a lui I> Priamu, incepe a dispare. Pre acestu tempu cându decurseră sî decurgeau aceste, Metropolitulu rom. gr. or., desiguru ca barbatu alu natiunei române din Transilvanii, fu chiamatu la Vien’a, de unde se si inturnase asta de ingraba incâtu după aceea polu lua parte la Adunarea generale a Asociatiunei nóstre transilvane pentru literaturi si cultura poporului românu, tienute in acela anu in Alba-Iulia. Serbarea acést’a natiunale, cu ambii metropoliti in frunte, cu o inteligintia numerósa, ni aducemu aminte, era că unu spre bine facatoriu si promitiatoriu de bune sperante intre marii viscolosi politici de până aci. Durere ca semnulu acest’a frontosa si promitiatoriu nu fu de o durata mai îndelungata, si nu incununatu de împlinirea dorintteloru nóstre natiunali. in dîu’a a dou’a după siedintia, unu cetatianu din Alb’alusi’a fu asia de ospitalu, incatu la esirea «dunărei din biseric’a unde se tieneau siedinitele, invitâ in un’a din încăperile edificiului scolei, pre câți numai potu la unu apetitoriu, si acolo, adonându intemplarea pre lângă metropoliti si alți fruntași ai inteligentiei, pre mai multi din cei ce luara parte la adunare, se vorbim, cum se intempla la asemenea ocasiuni, multe de tóte. Lucru firescu, pre acele tempuri, ca discursulu sa vina si asupr’a miscariloru politice. Metropolitulu gr. or., că unulu ce fusese atunci la Viena si ca unulu ce cunoscea situatiunea asta dicându dela isvoru, arata in vre-o câte-va cuvinte starea lucruriloru după cum o a coprinsu din cele ce a auditii, si in legătură cu cele intemplate in tómn’a trecuta si in tempulu urmatoriu după aceea, consiliu celuru de fata ca nu e acum tempulu ilusisniloru si adause, ca intiele ptiesce au urmatu românii dela dieta din Clusiu cu aparerea in dieta, cu votulu separatui cu rezolvarea loru pentru activitate, fara Ce-si vom fi cugetată unii din cei ce erau de si erau, după cum s’a vediutu mai târziu, totodată fideli servitori ai ultramontanismului si feudalismului, inca de pre atunci,nu scimu. Amu avutu vise ocasiune sa vedemu si sa audimu, odata, ca atunci si mai târziu, la prândiciu particulari din gradin’a schelat sőre“, erau forte multiumiti cu tóte câte audira, — ca ’si esprimu chiaru metropolitulu gr. cat. aprobarea sea lu töte, repetându ceea ce a mai dîsu si in tómn’a anului 186â in Closiu, ca frati'a sea Metropolitulu Andreiu sa facă ce va afla de bine, pentru ca densulu scie ce sa faca, séra eiu (Metr. gr. cat.) nu se pricepe in lucruri de acestea , va aprobă tóte câte mai departe ca cesta din urma va face frati’asea, caci „ce o face fratele Andreiu e bine făcută.» De alta parte inseama e speriatu, ca din cei ce au fostu de fatia in aceea di au denundatu publicitatiei si prin acést’a indirecte guvernului, ca românii cu ocasiunea Adunarei literari au tienutu si adunare politica, unde s'au tratatu decaus a nationale. (Vedi „Conc.“) Scopulu se vede a fi fostu la tóta intemplarea discreditarea Metr. Andreiu înaintea regiunilorn inalte, pentru ca nu scie padi discretiune. Ei credeau ca de a nu succede in susu cu discreditarea, in josu la poporu voru lucră ei, sasiu delaturându pre mai nainte fostulu alu loru frate Andreiu, sa ne duca ei apoi pre calea celei mai de apropo re actiunî ultramontane feudale germanisatoria Planulu se vede din tóte amenuntele intemplate câte au strabatutu la lumina, ca eră facutu cu o astutia demna de celu mai umbrosu iesuitismu, caci unii din cei ce fusera de falia la Alb’a-luli’a, cu desconsiderarea celoru petrecute acolo, constitue unu comitetu secretu [in Blasiu si de aci impartiescu provocări secrete la subscrierea unei suplice compuse de Baritiu si Raliu, prin carea sa se cera cale de tóte dela Majestatea Sea. Si care a fu si procedur’a la cererea subscrieriloru ? Unora li se spunea, ca Archierei se in despre acést’a, dara densii voru ca sa nu se compromită talia cu regimulu ; altor’a li se spunea ca Metropolitulu gr. or. s’a certatu cu orecare persona însemnata la Alb’a-soli’a până la cotite s’ alte de feliulu acest’a, numai spre a capata subscrieri si a pute trece musemniiele iesuitice in fruntea natiunei spre a o conduce. S’a intemplatu iise atunci de cetățenii români din Brasiovu au simtitu curs’a si au cunoscutu imbilarea cea nepotrivita a unoru individi neapti pentru conducerea unei cause natiunali si asla in 12 Novembre 1860 rupu plenipotinii’a deja escamotată de Baritiu din mânile loru si despre acést’a insciintieza telegrafice pre redoctiunea acestui dinariu, carea indata ce primesce depesi’a si scrie urmatórele : »înainte de tale constatamu cu bucuria, ca acésta depesia telegrafica e cea d’entaiu, ce o am primitu io limb’a nostra romana, constatamo si dorerea nóstra pentru Tolu odata inse Cimrinanta a acestei depesie telegrafica, care documenteza carmea cea gresita, ce si o alesera unii spre conducerea causei nationali. Depesi’a acést’a telegrafica nu ne mai ierta a nu aduce la solinti a cetitoriloru nostri, că unii corespundinti ai »Gr. Tr.“ au inceputu a improsca de unu tempu incece pe Archiereii si pre alti barbati onesti si meritati ai natiunei cu feliurite bârfele si intre alte a înnegri pre Archierei, ca si cum acesti’a s’aru fi retrasu dela conducerea causei natiunali, nu ne mai ierta a face despre impregiurarea, cum s'a constituitu in Blasiu unu comitetu de inteligintia natiunale romana sub presiedinti’a canonicului Ioanu Fekete si actuariului ei Dr. Bobu care au trimisu catra protopopi provocări spre subscrierea unei plenipotintie pre numele celoru doi domni numiti in susu atins’a depesia telegrafica si spre adunarea de bani pentru acoperirea speselor a acelorua, sub cuventu ca națiunea (?) , alese sieși de deputați; cum colportatorii acestei plenipotentie se încumetară a se provocă la Arhhierei, ca cum acestu lucru, s’aru face cu scirea si învoirea loru numai că sa capete mai multe subscrieri, cum tóte acestea se făcură si se colportară intru ascunsu"; cum in 2 Oct. c. n. acei doi deputați au fostu la Sabiiu; st au petrecutu aici mai multe date, dara nu au datu facia cu Archiereulu nostru ci numai aca si un alminte s’au intelnitu cu unii si alții din barbatii noștri, dar nici acestor’a nu le descoperiră intentiunile amblarei loru pela Sabiiu; com apoi acești deputați s'au rogatu de inualtulu Guvernu alu tierei pentru csuperarea unei audintie la Majestate, dar nu au capetat'o; cum in fine Guvernulu tierei au venim in urm’a acelui Comitetu alu canonicului Fekete si au luatu mesuri pentru încetarea lui, cu a unei corporatiuni ce invólva delictulu turburarei pacei si ordinei publice.“ „In faci’a unoru impregiurari asta de grave si seriese trebuie cu multumire sa laudamu taculu nelu fina politicu alu fratiloru nostri Brasioveni, cari intre legendu si convingandu-se, ca subscrierea plenipotintiei cestiuoate nu se intempla cu scirea si învoirea Archiepiscopului ioru, ca a unuia din cei doi pressedinti ai congreseloru natiunali, precum si convingandu-se ei pre deplinit, ca asertulu lui Baritiu despre Es. Lea P. Metropolitu alu nostru, ca si cum acest’a ar fi avutu cu o persona innalta de nationalitatea nóstra, la Belgradu, cu prilegiulu adunarei anuali a asociatiunei librarie rămâne, o eerta până la cutite, — este o minciuna si scornitura obrasnica si au retrasu subscrierile si plenipotinti’a o au nimicitu. „Séra asia dara unde au adusu „Gazet’a“ si ómenii ei caus’a cea santa si până acum cu atât’a pietate portata a multu cercatei nóstre națiuni! „Din tóte câte scriu despre afacerea acelei plenipotintie, nu potemu alt’a decâtu sa constatamu acelu adeveru, ca si „Gazet’a“ si partisanii ei se potu convinge, ca nu făcu ei națiunea romana din Ardelu, ci numai o fracțiune ne’nsemnata, carea lucra pre ascunsu gonindu numai interese particulari. „Națiunea nóstra româna se tiene strinsu de condusele congreseloru ei nationali; ea a primita cu cea mai mare multiumire actionea deputatiloru si regalistiloru români dela diet a din Clusiu, pentru ca acestea au desvoltatu pre terenul a legala o activitate respectabila ; ea nu cunosce si nu primesce in sinulu seu lucruri ascunse pentru ca causa ei este drepta cu lumina pentru ca ea voiesce sa iasa din intunereculu in care o au condamnatu tempii cei intrigi.“ Contra-dechlaratiune ! Cu respectu la dechlaratiunea dlui redactoru alui Federatiunei“ nr. 116, in care elu, provocându-se la descoperirile făcute înaintea dlui septemn___ * * ” ‘ "