Telegrafulu Romanu, 1872 (Anul 20, nr. 1-104)

1872-01-01 / nr. 1

Telegraful« ese de done ori pre septe* mana: Duminec’a si Joi’». — Pronume* rațiunea se face in Sabiiu la espeditur’a folos pre afara la c. r. poște cu bani gat’a prin scrisori francate, adresate catra espeditura. Pretinsu prenumeratiunei pen­tru Sabiiu este pre anu­l fi. v. a. car pre o jumetate de anu 3 d. 50. Pen­j si Biuüfc­|L ANphV £ X* Sabiiu, in 1/13 Ianuariu 1872. tru celelalte parti ale Transilvanie si pentru provinciele din Monarchia jác mm anu 8 fi. h­ra pre o jumetate de anu 4 n. vrii. Pentru prunc. si fieri streine pre anu 12­­­, anu 6 fi. Inseratele se platescu pentru intâi’ a ora cu 7 cr. Siculu, pentru a dou’a ore cu 5­­/i cr. si pentru a trei’a repetire cu 3 cr. v. a. Invitare de premumeratiune la „Telegrafulu Romanu­“ Cu inceputulu anului 1872, se deschide prin acest’a prenumeratiune noua la acesta faia. „Telegrafulu Romanu“, va est ca sî pana acum de dóue ori pe septamâna Joia sî Du­mineca. — Pretiusu abonamentului pre anulu intregu e : Pentru Sabiia 7 fl. pe 1/4 de anu 3 fl. 50 xr., pe % anu 1 fl. 75 xr. v. a. Pentru s­î Monarchi’a a­u­s­t­r­o - un­gur­es­ca pe anu 8 fl. pe­­/2 anu 4 fl. pe */4 anu 2 fl. v. a. Pentru Romani’a sî străinătate, pe anu 12 fl., pe­­/2 anu 6 fl., pe­­/4 anu 3 îl. v. a. DD. abonanti suntu rugați a nu inlardin cu iramiterea prenumeratiuniloru. Adresele ne rugamu a se scrie cura­tu, sî in locu de epistole de prenumera­tiune recomandară ți en. publ. avisurile poștali, (Posta-Utalvány. — Post-Anweisung.) cu împreunate cu spese mai putiene sî ca mai sigure pentru înaintarea baniloru de prenume­ratiune la :, Editur­a „Telegrafului Romanu £ In Sabimn. 355 '' J mmgassmm.2SH ad Nr. repr. 3/1871. O­rdinea pentru conferirea stipendieloru din „Fundatiunea lui Gojdu.“ După ce remasuru fericitului Emanuilu Gojdu prin decisulu judecătoriei Pestane din 16 Dec. a. c. Nr. 50390 s’a transpusa in proprietatea „Fun­­datiunei lui Gojdu“ dispuse prin testamentulu din 4 Nov. 1869 — asia representand­’a aceste­i fun­­datiuni — considerându despre o parte asceptarea publica de a vede stipendiele fundationali puse câtu mai curendu in lucrare, s­ra despre alta parte avendu in vedere si greutățile impreunate cu deobligamen­­tulu depurarei passiveloru remasului, cu cari fun­­datiunea a rem­asu insarcinata, s’a vediutu îndemnata a deschide succesiv­a conferire a stipendieloru fun­­dationali sub urmatórele modalități : I. Preliminandu-se venitele curente ale ave­­rei fundationale, sî detragendu-se din acestea aro­­gandele anuali snome : amortisasiunile datorieloru passive sî interesele anuali, legatele testamentari, sumele stabilite prin împăciuiri, contributiiunile sî competinttele erariali si orasiene, spesele pentru conservarea realitatiloru sî administratiunea fondu­lui — restulu activii alu preliminariului anuale se va imparti in trei părti, dintre cari 2/3 parti vino a se capitalist in sensulu testamentului punctu­l Iii. e. iara un’a tertialitate se va distribui pentru stipendie in sensulu testamentului p. 7 lit. f. N­. Pentru stipendiere conferinde se va pu­blică concursu, — de regula la inceputulu lunei lui Augustu cu terminu pana la 15 Septembre asta, ca sa se póta resolvi până la 1 Oct. a fia­cărui­a anu. — Numai la casa de vacantia estraordinaria se va escrie concursu speciale si afara de tempulu prescrisu. — III. Stipendiele escrise se vom­ conferi in sensulu testamentului fundationale p. 7 lit. f. — la acei t­i­eri români de religiunea ortodocsa orien­tala din Ungari’a sî Ardélu, cari studiendu la vre­­unu gimnasiu, scóla reala sau la vre-o facultate mai înalta din patria seu din afara — esceleza prin ca­pacitate intelectuala eminenta si prin o portare esem­­plaria, sî a efiroru părinți nu suntu in stare de a acoperi spesele pentru crescerea sî inventamentulu lorn. Prin urm­are fia­ care concurinte are de a documentă petitiunea sea concursuale nu numai cu testimontele scolastice despre progresulu sî porta­­rea sea, dara si cu cartea de botezi­, sî cu ale s­­tatulu despre aceea, ca părinții sei nu suntu in stare de a acoperi spesele pentru crescerea si in­­ven­amentulu lui. — IV. Stipendiele fundationali se voru impart! in 5 categorii si anume : 1- a categoria cu câte 100 fl. v. a, 2- a „ „ „ 200 fl. asia : cu incătu concede preliminariulu anuale in fia-care categoria mai mica sa fia celu puticnu cu unu stipendiu mai multu, că in cea prossima su­perior. V. Cu respectu la aceste 5 categorii de sti­pendie se va observă mai departe si aceea cuno­­sura, ca la unu studiile de gimnasiulu inferioru sau scala reala inferiora mai multu de 100 fl. — de gimnasiulu séu scul’a reala superióra mai multa de 200 fl. — de o facultate mai inalta din provincie mai multa ca 300 fl. nu se va conferă, — iéra la stipendiere de 400 si 500 fl. voru pole aspiră numai ascultătorii dela Universitatea, séu PoÜtechni­­culu din Bud’a-Pest’a scu cos dela vre-o facultate scientifica de asemenea categoria din afara ; — pre cându unu studinle calificatii pentru unii stipendiu de categoria mai inalta va pute concurge sî la sti­pendiele de o categoria mai mica. Dela regul’a acest’a intre marginile dispositiu­­nilor­ testamentari se va pote face esceptiune numai in favorea stipendisliloru din fam­ili’a lui Demetriu Poienariu, sî a orfaniloru seraci, remasi după băr­bați bine meritați pentru patria, națiune si biserica. VI. Dintre concurenți voru avea preferintia : 1. Concurenții din famili’a lui Demetriu Poie­­nariu in sensulu Testamentului p. 7 lit. p. 2. Cei de o facultate sau clasa mai inalta, înaintea celora de clase inferiore.­­ 3. Dintre cei de asemenea facultate si clasa, cei­­ cu calculi mai buni si portare mai laudavera. 4. Dintre cei mai înaintați, cei mai lipsiți de midilace. VII. cunosciutia Resolvirea stipendieloru se va aduce la publica, sî stipendiații — pana cându voru păstră cualificatiunile recerute de testamentulu fundationale , nu numai voru tiene stipendiele casti­gate până la absolvarea studieloru, dara inaintandu intr’o categoria­ de studii mai inalte, pre lunga ase­menea c­alificatiune cu concurentii provediati sub punctele 2, 3 si 4, ai paragrafului precedinte, se voru promova si in categorie corespund ceróre de stipendii mai mari. VIII. Stipendiatului — care — absolvandu studiele, va voi sa depana rigorosele pentru docto­­ratu seu diploma, i se mai asigura stipendiulu inca pentru unu anu, inse in casniu acest’a i se va solvi in rate decursive de câte ori va aretă ca a depusu vre-uuu esamenu rigorosu cu depunandu-le tóte cu promotiune i se succesu, sî va conferi sî tacs’a pentru diploma. IX. Stipendiele se voru imparti de regula in rate anticipative cuarta si indata după presentarea custantiei inctimate de catra directiunea institutului unde stocheza stipendiatulu­­ — sî se voru tramite prin asignatiune (avisu) de posta ori de a dreptulu stipendiatului, ori midilocitu prin omenii de incre­­dere ai representantiei fundationali. — Stipendiati­loru dela institutele din afara se voru trimite sti­pendiele in asignatiuni prin banc­a de escomptu din Pesta sanatorie in monela respectiva. — Stipen­­dielii din Bud’a-Pest’a voru pote scote stipendiele boru sî in rate lunariu dea dreptulu dela­­ cassieriulu fundatiunei.­­— X. Stipendistulu va perde stipendiulu sau indata ce va perde vre-un’a din cualificatiunile re­­cerute in testamentu p. 7 lit. f. prin urmare : 1. déca va parasi caracterulu nationale bise­ricescu ; 2. déca va parasi studiele ; 3. déca va deveni la avere séu va castiga vre-unu stipendiu asemenea din alta fundatiune ; 4. déca va absolvă studiile respective riguresele; 5. déca nu va pune la tempulu seu esame­­nele, sau va cade la depunerea acelor­a ; 6. déca va comite vre-o fapta immorala , prin urmare fîn-care stipendiatu e datoriu de a aretă la representanti’a fundationala progresulu re­portată cu finea anului scolasticu celu m­ultu până la 15 Septembre a fia-cârui’a anu, pentru ca nu­mai asta i se va pute reserva stipendiulu sî pre anulu viitoriu. XI. Stipendistulu care din caus’a vre-unui morbu greu , seu din intrevenirea altui impedim­entu afara de viu’a lui, nu a potutu depune la tempulu seu esamenele prescrise, sau depunandu-le a­ca­­diutii din ore-care studiu, va ave cu atestatui cre­dibile despre impediment a se justifică un terminu de 30 de dale la representanti’a fundationala, care va hotărî asupr’a justificarei, sî in casa de admitere va concede unu terminu amesuratu pentru depune­rea posterióra a esamenului. — Ne tienendu acestu terminu séu cadiendu sî a dou’a óra la esamenu, stipendistulu va perde definitivu stipendiulu seu. Reclamările sî recursele in contr’a decisiuni­­loru representantiei fundationali suntu admisibila catra congresulu nationali­ bisericescu, imputernicitu prin testamentulu fundationalu cu supr’a inspectiu­­*­­nea fondului, suntu inse a se presenta in termina de 30 de zile la representanti’a fundalionala spre instruirea actului. — XII. Aceste statute după publicarea loru voru servi de cunostira atâtu pentru slipendish­, câtu si pentru representanti’a fundalionala , fara adausele sau modificările la acelea voru avea valore numai incâtu s’au publicatu înainte de cscrierea concur­­suriloru. Datu din siedinli’a representantiei a „Funda­tiunei lui Gojdu“ Pest’a tienuta in 24 Dcc. 1871, Georgiu M­o­c­i­o­n­i Presiedinte substitutu. I. cav. de Puscariu Notariu. 3- a „ „ „ 300 fl. 4- a „ „ „ 400 fl. 5- a „ „ a 500 fl. 191 Anulu nou ! Lumea s’a dedatu a-si gratulu in dîu’a de anulu nou si iu gratulările aceste­a esprime dorin­­tiele cele mai placate pro viitoriu. Dorintiele insa suntu mai totu­ deun’a o distantia buna depărtate de realisarea celoru aratate in trensele si multe, cele mai multe, nu ajungu sa se vedia realisate. Cum sa gratulamu noi dara cu ocasiunea ace­stui omu nou ? Pentru ca sa ne putemu formulă o gratula^ trebuie mai intâiu sa scimu, cine suntu acei’a cărora voimu sa le gratulamu ? Dupa parerea nóstra , românii, patri’a sî omo­­nimea. Aceste trei fiintie inse nu potu fi m­ultiumite numai cu dorintio ; venitoriulu loru e cu mun­u­mai de mare însemnătate sî are lipsa nu numai de nisce măguliri dulci ; ele trebuie data că in gratulările

Next