Telegrafulu Romanu, 1872 (Anul 20, nr. 1-104)

1872-05-04 / nr. 36

sa le decidă o conferintia generala nationala, carea sa se conchieme de câtva unu comitete, ce­ lu va alege acesta adunare, si adeca la Sabiiu séu la Alb’a-Iuli­ a. După multe desbateri mai alesu formali, în cari au luatu parte mai toti membrii adunarei, si după ce atâtu din Mezei si contrimisulu seu din A. Axente Severu, câtu st dnii de o opiniune cu ei Elia Mă­celăria din Merzurea, dlu prot. Ioana Hannea din Sabiiu, s’au dechlaratu a primi propunerea dlui Ne­­mesio, fiindu tempulu inaintatu sî pentru chlarifica­­rea propuneriloru si a desbateriloru meritale asu­­pr’a acelor’a, s’au amenatu lucruru pre dîu’a ur­­matóre. Sied­inti’a din 6 Maiu 1872, se deschide la 4 ore d. am. spre usiurinti’a lucruriloru presiedintelui se alege dlu advocatu loanu de Pred’a din Sabiiu că notariu. Dlu adv. Puscariu sî formuléza propunerea sea in scrisu sî o așterne presidiului, se aclude aici sub 1). Asemenea face din Petra Nemesin, a cărui propunere se ac­ude aici sub 2). Intr’aceea se presentéza in siedintia dîn Geor­­giu Popu cetatiénu din Hunedor­ a, ca tramisu alu clubului de acolo, sî aralandu, ca unele impregiu­­rări ale d-sele prelindu, ca sa plece, preda presi­diului plenipotensi’a sea dela clubu ca acea adau­­gere , cu acestu clubu va primi cond­usele, ce se va face adunarea. Acesta plenipotenlia se alatura sub 3). La aceste propuneri si obiecte iau cuventu in diferite renduri Dnii : protopopule Raliu din Ha­­tiegu, Diamandi Manole din Brasiovu, Dr. Borci’a din Sabiiu, dlu capitanu Romanu din loanu Bra­siovu, advocatu N. Strevoiu din Brasiovu, Codru Dragusianu din Fagarasiu, Dr. Stefanu Pecurariu din Sabiiu, Dr. Ilariu Puscariu din Sabiiu, dlu Patiti’a dela Abrudu, protopopulu I. Metiana dela Branu, sî alții cari spriginescu propunerea lui Puscariu , mai departe dnu­ Elia Macelariu dela Mercurea, prot. I. Hani’a din Sabiiu, Visarionu Romanu, Mezei si Axente dela Alb’a-Iuli’o, apoi Popescu loanu din Sabiiu, cari spriginescu propunerea dlui Nemesiu dela Clusiu. Dlu Dr. Vasilie Glodariu din Brasiovu face o noua propunere, aprópe de a dlui Nemesiu. In fine punendu-se la votisare propunerea dlui Pus­cariu, ca mai departe mergatóre, se voteza nominala cî se primesce de câtva dinii: Dr. Borci’a, Ales. Bacua, Gregoru Serbu, dlu Borha adv.. in Hatiegu, Branisce din Cincu, Baracu prot. din Brasiovu, Dr. Pecurariu, Codru Dragusianu, prot. Vas. Bosiescu din Clusiu, N. Cristea prof. s. redactoru, Strevoiu, S. Cupsi’a protopr. dela d­r. Som­. inter. Diamandi Manole comerciante, Ilar. Duvlea dela Branu, Dr. Mesiota dela Brasiovu, Fodoreanu din Offenbai’a,Raliu din Hatiega, Branu jun. Radu Pope’a din Sacele, Papiu dela Dev’a, Iovianu Papu din cit. Sam­. int. I. Tipeiu dela S. Sebesiu, I. Metianu, Fratesiu din Sabiiu, Patiti’a, Proca din Resnovu, Munteanu dela Pianu, Petru Popescu dela Fegarasiu, Dr. Puscariu, Iosifu Puscariu, Zahharia Boiu din Sabiiu, adv. Pred­a, Dr. Pecurariu In contr’a acestei propuneri au votatu dnii Filipescu­ din Turd’a loanu Popescu din Sabiiu, Siandru dela Sighisior’a si Dr. Glodariu. Dnii Axente si Mezei au dec­laratu a se ab­­tienea dela votu, dnii: Hani’a, Macelariu V. Romanu, Dr. Nemesiu sî Dr. Bacuciu s’au indepartatu. Propunerea nr. 1. a dlui Puscariu se enuncia cu primita cu­ majoritate mare. Se procede la instituirea comitetului după p. 2 alu acestei propuneri, sî se alega de­o­cam­data cu membrii comitetului următorii domni : Popea, Pavelu Dunc’a, loanu Russu, capitanu Nicolau Ste­­jaru, Dr. Borci­a, adv. Pred’a, Zach. Boiu, Dr. Pe­curariu, loanu Poparadu si I. Tulbasiu,­­ din Sabiiu, apoi din : Capii. Branu, de Lemenyi Dr. Petco dela Dev’a, Codru Dragusianu, Ales. Bohatieru din Nasaudu, Petru Nemesiu din Clusiu, Dr. Raliu dela Turd’a, Nicolau Barbu adv. din Alb’a-Iuli’a, adv. Strevoiu din Brasiovu si adv. Borb’a din Ratiegu. Cu acest’a se încheia siedintt’a aducându-si multiumita presidiului pentru ostenelile sele, care autenticandu-se se incuventieza. Presidiulu presentéza mai multe suplice incurse, care se tran­­spunu comissiunei petitionarie ; ascerne mai departe o scrisore a deputatului sinodale N. Gaetanu, prin care cere a fi dispensate dela participarea sessiunei sinodale din anulu acest’a , ceea ce se ia spre soiintia. Dlu deputate Siandru face o interpelatiune in privinti’a intregirei paroehiei din Tielina, trad­uiu Sighisiarei. Presidiulu dec­lara ca la tempulu seu se voru da deslucirile necesarie. Dlu deputata M. Branisce face urmatórea pro­punere. Avendu in vedere, ca consistoriulu Archid. in sied. sea din 13 ianuariu 1872 a otaritu ca acei individi, carii voiescu a porta procese divor­tiali sî disciplinari bisericesci suntu obligați a se supune unui esamenu din dreptulu canonicu sî pro­­cedur’a disciplinaria biser. afara de advocații cen­­surati­­ — fiindu ca censurarea advocatiloru ung. din drepturile sî legile statului ungaru nu sta in cea mai mica referintia cu dreptulu canonicu sî legile bisericei nóstre ; asia data acelu conclusu e devenitu din nnu principiu ca totolu gresitu, le­­găndu autoritarea la portarea proceseloru divortiali si disciplinari de censurarea advocatiloru ung., de aceea făcu propunerea . M. Sinodu inca in sessiunea presenta S8 decidă reasumarea cond­usului cons. archid. din 13 1. 1872 in acea direcțiune, ca in prim’a linia numai doctorii dreptului canonicu si acei juriști, cari producu te­stimonii despre esamenulu studieloru istorice adeca , dreptulu canonicu rom. etc., sa li se dea autoritare de a porta procese divortiali si disciplinarie fara de altu esamenu deosebite iar’ nu advocatiloru censu­­rati unguresci , acést’a propunere sa se dechiare de arginta. — La tempulu seu se va pune la ordinea dîlei Dr. V. Glodariu face o interpelatiune privitóre la lipicu, unele obiceiuri si afaceri biserica. — Presidiulu promite ca la interne — in tempulu seu 66 voru da deslucirile cerute. La ordinea dilei sta obieclulu anunciatu de presidiu inca in ssedintia precedenta si anume ra­­portulu comissiunei pentru regularea parochieloru sî dotarea preotiloru. La provocarea presidiului referintele comissiunei p. prof. I. Metianu ocupa loculu ; dupa ce s’au ceritu operatulu comissiunei se deschide desbaterea generale. La partea acést’a sau cuventula D. Siandru, carele este pentru o uni­formitate a stoleloru preotiescî preste totu­sî in câtu aru iertă impregiurarile pentru afiliarea comuneloru bisericesci mai mici, cari nu suntu in stare a tienea singure câte unu preotu. Dlu prot. Metianu si E. Macelariu suntu de părere, ca cu afiliarea parochieloru mai se face sî mai mici, cari nu suntu in stare o sustienea pre preotulu cu materia sa se ia in considerare impre­giurarile, in cari se aflu. P. ases. consist. Z. Boiu face numai unele ob­servări in cele formali. Mai multi membri s’au in­sinuate la cuventu, inse fiindu tempulu inaintatu se încheia siedinti’a sî continuarea ei se anuntia pen­tru după amédi ia 4 ore. începută si se voru convinge preste scurte tempu, ca respectulu loru va cresce înaintea tierei, înaintea tuturoru factoriloru, cari au influintia la destinele tierei. Dîcemu sa merga inainte, căci greutățile inca de acum incolo au sa urmeze. Românii sî aici, ca sî in alte parti, voru fi espusi la feliurite ispite. Promissiuni sî ameninttari se voru succede mereu, numai că sa amagiasca sî că sa se infricosieza ro­mânii sî sa se abtiona dela viati’a politica, carea până de curendu se parea ca e numai pentru alții­ dara nu sî pentru noi românii. Sa vom mai arată chiaru sî dintre ómenii noștri unii, cari se voru strădui sa virésca, cete pu­­tienu, veninulu in doi elei in inimile româniloru. Omenii acesti’a se boteza pre sine insusi natiunali sî suntu inimicii naționali, sau din nesclinlia, neprice­ei pere,­séa din reiitia, din ambițiune. Sî de unii sî de alții poporulu are sa se fe­­resca sî sa cugete, ca a lurru pentru binele națiun­i sele nu este nici unu pecete, bă este o dnsorintia, a carei temeiu se afla depusu in cartea cartiloru, in scriptura. Sinodala archidiecesana. Siedinti’a a IV'a sinodului archidiecesanu rom. gr. or. tienula in 28 Aprilie sub presidiulu P. Ar­chimandrite si Vicariu archiepiscopescu Nicolau Pope’a. Se cetesce protocolulu si edintiei președinte Mișcări constituționale/ In municipiulu Sabiiu­lui s’au adunatu românii in 20 Aprile (2 Maiu n.) la o consultare. Provocați erau atunci de unu clubu ce es­­ta aici inca de mai nainte. Data fiindu ca atunci adunarea se credia de pre putieri numerósa decise a se adună in dîu’a de 2 Maiu c. v. Asia s’a sî intemplatu. O adu­nare de totu numerósa constatatoria din reprezen­­tanti mai din tóte comunele eră in sal’a Asociatiunei. Sub presidiulu dlui consiliariu gubern. Pavelu Dunc­a se deschide desbaterea asupr’a obiectului, pentru care era convocata adunarea si adeca, pentru de a se decbiara inca odata, déca voiesce poporulu­i luă parte la alegeri de deputați. Chiarificându-se pă­rerile prin desbatere, adunarea s'a dechlarata unanima pentru incungiurarea ori­carei passivitati si pentru intrarea in activitate, atâta fatia cu alegerile la dieta, câtu sî cu alte cessiuni politice ce se voru ivi si vom­ taia in interesele naționali române. După acestea s’au alesu unu comitete centrate in m­unicipiula Sabiiului, carele va stă in legătură cu alte comitete ce se voru infiintia in comune. Nu putemu de câtu sa ne esprimemu bucuri’a pentru ca vedemu ca viati'a ia loculu inertiei po­litice, ce cuprinsese corpulu natiunalu de vre-o câti-va ani incóce. Sa merga românii pre cararea Despre alegeri la Ogn­a. „Hrm. Zig­u ni spune acum in doue renduri, ca la Ogn’a vine dlu Korizsmiosca sa can­dideze. Repetirea acest’a ni face ca sa luamu no­b­in despre acesta intemplare sî sa atragemu aten­tiunea celoru ce se cuvine, ca la Ogn’a avemo unu locu de deputate române. Respectamn si onorabi­litatea si eruditiunea si influinti’a dlui K­o­r­i­z­sí­rni­c­s , inse totu deodată credemu, ca este o da­toria sânta pentru români, cu cându vine vorb’a da interesele vitali ale loru, sa nu lase a se ispiti da nici unu feliu de splendore străină. Cu durere amu inttelesa ca vre-o patru ro­mâni mai fruntași, a câroru nume le refacemu de asta data, voiescu a se deosebi de cei­lalti frați ai loru si dau semne ca aru fi pre lângă votarea cu unu streinu. De se va adeveri acést­a sî ei nu­’si voru justifică in moda onestu deslipirea loru de câtra ceilalți români si vomu espune despre fiului natiunei intregi. Scrisori din Romani’a I­a­s­s­i­te 24 Aprilie 1872. „Sta de-o parte sî privesce Mintea ta pre atâtu va cresce“ Asta spunea odata unu betrânu, sî vorb’a tei era nimerita cum e de obiceiu vorb’a betrânésca ; se lipsesce ca cleiulu ce asuda prin cas’a arboriloru bătrâni. In micilocula vietiei poporului nostru cea atâtu de bântuita, mi-amu adusu aminte de vorb’a cetei betrânu, sî m’amu otaritu sa me tiemu de dens’a, déca nu pentru totu­ de-un’a, macaru o bucata de vreme, sa stau sî sa privescu de pre malu, ce face cete vasu iu mare, cum ’sa bântuie veaiurile, cum su ducu cârmacii. Sciu si eu putiemu cum se mâna luntrea, sciu macaru se judecu, care mâna a scapare si care a perire. De aici de pre mate, voie spune ce făcu ei, de mergu bine, de mergu reu, si care cum lucréza. Din nae póte nu m’oru aodi, căci suntu prea departe si glasulu furtunei acopere gla­­sulu omenescu ; dara ce voiu spune, de va fi ade­­verulu, va fi spre priviti’a altor’a macaru.... sau mai la urma va peri in ventu. Sî apoi câte n’au peritu astu­ feliu pân’ acum’a ! Cine scie insa, déca um­flate de alu fortunei vuetu nu va fi dusu cu potere uriasia la urechile loru.............Se dice ca in pe­ricole ne indreptamu cu mintea spre Dumnedica , pentru ce are nu ne­amu îndreptă odata si cu min­tea spre minte ? Mai la urma fia ce va fi. Eu un mediu mai multu unu scopu pentru mine. Vreau sa stau sa mai privescu Mintea sa-mi imbogatiescu, cum aru dice betrânulu. Omenii unui poporu traiescu multa vreme fara a gândi, sî o ducu de bine de reu, dara totu mai bine de câtu reu, caci i­povatiuesce firea, care nu se prea insiéla. Dela unu tempu inse i vine po­porului vremea gândului, asta ca la pomi acea a inflorirei. De atunci incolo poporulu ’si ia aventuru, merge spre cultura si propășire , dara firea nu­ te mai ajuta de acum înainte, elu insusi trebuie s’o faca , póte merge spre bine, póte merge spre zeu după cum ’si croiesce ursit’a.

Next