Telegrafulu Romanu, 1872 (Anul 20, nr. 1-104)
1872-06-11 / nr. 47
Telegrafulu ese de dóue ori pre septe. mT ...... « TWW , tru celelalte parti aleransilvanie si pentru mana: Duminec’a si Joi’a. — Prenume 1 TM 47. l III U 1 A U .VA. 1 provintele din Monarchia pro ununim 8 fi. rațiunea se face in Sabiiu la espeditur’a I 1 ira pre o jumatate dje anu 4 d. v. a. Pentru foiei pre afara la c. r. poște cu bani!_______________________________________________________________________ prino. Si tieri streine pro arin 12 anu fi fi. gat’a prin scrisori francate adresate catra v Inseratele se platescu pentru intâi’a espeditura. Pretiulu prenumeratiunei pen- I Jara cu 7 cr. sirulu, pentru a dou’a ore cu tru Sabiiu este pre anu 7 fl. v. a. earl Cobîîn iti 1 i 6Q lumii 1 KT* | 6 ', cr. si pentru a trei’a repetire cu 3 V, pre o jumetate de «nu 3 fl. 50. Pen- CHUNU, III li60 iuliuli 10 4 6.cr. v. a. Dupa sciri ulteriore, o conferintia gen urui congresu românii va ave locu numai după alegeri. Câtra publiculu românu. După ce subsemnalulu coraitetu au primita însărcinarea, de a esecuta programb a conferintiei natiunale din 5—6 Main, carea au luatu initiațiv’a pre terenulu activitatiei intr’acolo , ca românii ardeleni sa participe necondiționații la alegerile dietali, iéra tienut’a politica ulteriora sa se decidă prin unu organu centrele natiunalu (congresi), spre a cărui infiintiare sa rege pre ambii Metropoliti naționali, adresandu-se catva Mitropolitulu Andreiu Bar. de Siagun ’a că presiedintele comitetului permanente alu congreseloru naționali, acestu comitetu atâtu prin hartii’a sea din 7 Maiu a. c. îndreptată câtra cluburile nationale din tóle partile tierei, si prin apelulu seu din 15/27 Maiu si alte împărtășiri câtra publiculu românu, câtu si prin adres’a din 6 Maiu câtra Metropolitii naționali, si-au manifestatu activitatea sea spre îndeplinirea programului susu citata. La împărtășirile făcute câtra publiculu românu ne-au sositu din cele mai multe parti ale tierei respunsuri, pre cami, asemenea cd si pre altele si lucrările conferintiei din 5—6 Maiu sî ale comitetului ei, le-amu datu publicitasei prin jurnalulu natiunalu „Telegr. Rom.“ sî s’au reprodusu si in alte jurnale nationale române, căci noi ne-amu luatu de devisa a fi sinceri si desebisi câtra națiunea nóstra in căușele ei, si a nu lucró nimic’a intru ascunsu. Asemenea se voru publica si cele ce voru mai incurge. Din respunsurile de până acum, din mișcările româniloru in tóte părțile, din împărtășiri private primite mai in tóte dilele, din vocea tuturoru jurnaleloru române, chiaru si acelor’a cari au pledatu cu scrupulositate pentru abtienerea româniloru dela alegerile dietali până in ultimele momente, — din tóte acestea vedemu cu bucuria, ca punctulu primu alu programului nostru — participarea la alegerile deputatiloru dietali — se va îndeplini, si se va efectua chiaru si fara de a se fi fipsalu unu programa despre postulatele natiunei, înainte de alegeri, in unu congresu naționala, căci — noi asid scimu — toti românii, in privinti’atientei si scopului natiunalu, au fostu, suntu si voru fi intruniti in un’a si aceeași părere, si numai in privinti’a modalitatiei spre ajungerea scopului au statutu până acum unele diverginti sî adeca intre participarea sau abtienerea dela alegerile dietali, cari diverginti se vedemu dejà complanate, prin participare activa la alegeri, la carea s’au resolvatu românii, chiaru si cei mai aprigi operatori ai passivitatiei, asia si „Gazeta Trans.“ desi in a 11-a era, i vedemu ocupandu-se de alegeri, chiaru si de liste de deputați, ba si mai departe, i vedemu punendu-se pre terenulu nostru, in direcțiunea desemnata de cat la congresele naționali de mai înainte si recunoscându pre comitetulu permanente alu acelor’a. Deci pentru deslegarea acestei cesliuni nu au mai fostu nein cungiurarera lipsa de unu congresu nationalu inca înainte de alegeri, dara nici spre acelu scopu, de a deobliga pre deputații alegendi români la unu programu nationalu sipsatu, căci asemenea temeri in confessiunea politica a barbatiloru români, ce voru primi votulu si încrederea poporului alegatoriu, la urna, precum acelea s’au ivita de la națiunea sasésca, carea s’au vediutu necessita la a se aduna si întrunitu unu programu la Mediasin, intre noi românii nu s’au ivitu. La tóte acestea aparintie imbucuratóre, avemu numai atât’a de a observa, ca precum noi devotați modu pentru caus’a naționala, o tractamu pre acea sincerii si nemascata, fara interesu privații si fara ambitiune personala, lientindu la o inttelegere comuna, asemenea doriinu, ca ,1 acei barbati români, cari au avutu alta direcțiune si adî au adoptatu terenulu nostru, sa conlucre cu noi dimpreună si asemenea o parte, noua, lasandu lete Interesele particulari la Bucuresti concedemu noi conducerea causei natiunali la toti cei chiamati pentru acestea, precum amu doveditu prin actele nóstre de până acum, numai scissiunea sa se oculesca intre intelgiutia noatra. Interesele natiunei pretinde, ca desvoltarea lucruriloru sa fia naturala si consecintta si lucrarea sa tieniésca la solidaritate. Ce scopu potu avea acei’a, cari se punu pre terenulu activitatiei cu ignorarea celoru ce au recastigatu acestu terenu , cari comhiama comitetulu permanente alu congreseloru natiunali din 1861 sî 1863, cu delaturarea presiedintelui lui, si inca a dechiaru sincera, si deschisu natiunei, ca recunoscu pre acestu comitetu, pre carele de 6 ani l’au totu desavuatu, cari condhama conferinti’a generala natiunala in modu separatisticu, până candu — pre bas’a programului nostru — s’au facutu deja pasi pentru aceea, in modu rationalu, precalculatu si consecinte, iara nu după inpulsurile unui momentu ? Comitetulu nostru — precum s’au publicatu — au rugatu pre Metropolitii nationali a conchiama unu congresu Nationalu pentru statorirea unui programu nationalu si a solidaritatiei in tienut’a politica, sî acestu pasu’ alu nostru s’au aprobatu din tóte partile locuite de români a Ardelului, precum dovedescu actele publicate, si alte impartasŭri. Ambii Metropoliti, sora Metropolilulu Andreiu bar, de Siagov ’a , ca totu acei’a presiedinte alu comitetului permanente, pre lângă tóta sdruncinat’a stare a sanetatiei sele cu plăcere a primitu provocarea nóstra si ascultându punerea colegului seu Metropolitului Dr. Ioanu Vancea, s’au cerutu concessiunea ’naltului regiuu. In 1/13 Iuniu a. c. se insolintiase acestu comitetu, despre respunsulu înaltului regimu, după care congresulu natiunalu se póte tienea după alegerile dietali. Acést’a dara se va sî face. Desi regimulu nu au satisfacutu cererei Metropolitiloru ca adeca, adunarea naționala sa se tiena câtu mai curendu, după intensiunea Archipastoriloru, înainte de alegeri totuși prin aceea nu s’au impedecatu esecutarea programului nostru — precum mai susu amu amintita — ci tocmai aci face unu nou si poternicu motivu, ca românii sa-’si incórdeze tóie poterile loru pentru alegere de deputați români credincioși sî devotați causei naționali, cu cari apoi dimpreună sa se statorésca programa natiunei sî postulatele ei in unu congresu nationalu, ce s’au sî pregatitu. Comitetulu acest’a până atunci, stau de datoriotia, a si elabora unu materialu semtitu pentru o programa naționala sî postulatele româniloru precum si direcțiunea si tienul’a politica ulterióra pre carele (din lips’a mijloceloru) l’au si datu spre publicare Jurnalului românu „Telegrafulu Rom.“ sî apoi se va imparti si in brosiure, ca mai nainte de congresu, si de tempuriu, toti românii sa aiba ocaziune a se pregăti sî asta a se aduna, a se inttelege si a stabili solidaritatea. Deci până atunci fratiloru, nu ve lasati terenulu vostru la alegerile dietali, ce stau înaintea asiei, alegeti barbatii nostrii, cari sa fia in stare a apera caus’a sî programulu naliuei la legislatiune sî veniti pregatiti la congresulu nr’.ionei ce se va trenea după alegeri, ca sa statorimu programulu sî sa restabilim» solidaritatea, sî lepadati-ve de tuta particularitatea, ca sa se ocolésca scissiones. Sabiiu 8/20 Iuniu 1872. Comitetulu. Comitetulu natiunalu publica in urmatórele utitt materialu spre orientare la compunerea unui programe natiunale, ce are a se statori cu ocasiunea congresului ce se va conchiama după alegerile dietali din a. c. Canst» româna la 1872. Al. I. Gravaminele româniloru ardeleni facia cu legislatiunea incordeta opiniunea publica mai multa tempo, facendu-se nu numai obiectu de discussiune prin flduaaii publice sî prin presia de tóte dilele, ci sî materia de cugetare si pericatare in regiunile mai înalte, ale regimului si a legislatiunei, devenind» tocmai de aceea totu de odata sî cu cestiune de urgentia. Al. N. Caus’a, pentru care cessiunea acest’a până acum nu se potu resolvi după cartinica, a provenita — după cum se vede — atâtu din lips’a de tempu si de ocasiune bine-venita, câtu mai vertosu din acea impregiurare, ca factorii legislatiunei neavendu-o infaciliata asta, ca sa o póta cuprinde in adeveratulu ei intielesu, si o au iotipuit’o ori de o natura cu multu mai străină, decâtu sa-si dificulteze cu ea agendele sele curente, ori apoi o au privit’o de unu caracteru cu multu mai indiferente, decâtu sa se fi vediutu îndemnați, d’a o studia mai cu deamerantulu si cu scopu seriosu d’a o sî deslegu meritórie. — Al. III. De aceea atâta spre lămurirea lucrului, câta si spre castigarea acelei încrederi motuo intre poterea statului si națiunea româna, care se vede a fi urmata din incidentulu acestoru gravamine si postulate, _ ne aflâmu îndemnați d’a ne adresa din nou câtva autoritâtile statului, recapitulându aceste gravamine si postulate ale româniloru de sub corón’a Ungariei si in specialu a natiunei române din Ardealu intr’unu modu, care sa nu lase nici o indoiala despre aceea precum ca caus’a acést’a româna nu e nici asta greu de inttelesul si nici asia dificile de deslegatu, incâtu se pata — după cum adeseori se imputa — câtu de departe periclita intregitatea statului, sau se póta îngreuna administratiunea lui — dara nici — după cum se vede a se parea la multi — asia de indiferente, incâtu sa se póta asta lesne trece cu vederea — ori — după cum cu durere amu observatu până acum — sa se mai puta tragana dintr’o di intr’alta, fara d’a periclita cele mai vitali interese nu numai ale unei impoporatiuni asta de considerabile de sub corón’a ungara, precum e națiunea româna, care după numerositatea bratieloru, ce o apara, ocupa primulu locu după națiunea magiara in acestu statu, — dar’ chiaru si ale acestui’a insusi. Al. IV. Gravaminele si postulatele nóstre, desi suntu multi, varie, se potu totusi reduce ca respectu parte la meritulu, parte la form’a in care s’au adusu legile de până acum, privitore : 1) la dreptulu publicu alu statului, — 2) la dreptulu nationale, si 3) la dreptulu representative — Aceste trei cestiuni cardinali — după cura voma arată — stau nu numai in strensa legătură un’a cu alt’a, dara ele incurgu d’a dreptulu si asupr’a drepturiloru private a singuraticiloru civi ai statului, adeca asupra sigurantiei personale de onóre, de avere, gi de viétia. — Al. V. Ce se atinge asta dara mai intâiu de cestiunea dreptului publica de statu, românii nici odata nu si-au arogatu siesi competinti’a eschisiva de a schimba sistem’a politica de statu, sî cu atâtu mai putem, — după cum vedemu ca cu nedreptulu li se imputa adeseori — de a altera sau periclita unitatea sî intregitatea coronei ungare, — ci din contra — istori’a Ungariei nn martore, ca românii din tóte tierile tamatare de acesta corona, totudeuna, de câte ori a cerut a trebuinti'8, au fostu gata de a-si jertfi averea si de a-si versa sângele nu numai cu cei mai bravi luptători io ren-