Telegrafulu Romanu, 1873 (Anul 21, nr. 1-104)

1873-08-05 / nr. 63

340 Indreptati. Intre acești nenorociți se aflau ases, consistoriali: Moise Lazaru si Nicolau Cristea, archidieconola Nicolau Pratescu si din nebăgare de semn si P. protopresbiteru alu Sabiiului si Ioana Popescu. După o scurta discursiune si după ce P. N. Cristea in iunele sului 91 p. d. pretinde de a fi admise, fara P. N. Fratesia arata ca cine are dreptu passivu trebuie sa aiba si activa se pune la votu si colegiala intrega privesce pro susu ațineii de indreptaliti la alegere. Mai departe se decide votarea secreta si colegiulu se preface pre 10 minute in conferintia. In conferintia P. protopopu I. Popescu desfagiara pre largu ca ce onore ara fi pentru cerculu acest’a electorala déca ara alege pre presinti’a sea episcopala Aradului, din causa ca acest’a altmintrea nu are dreptu de votare si in dieces’a sea na are nici una cercu vacanta, pre cânda Presanti’a Sea Ioana Popasa are la Mehadia in locuia rep. protopr. lacobescu. Ara fi o rușine acum se remâna cela mai betrânu episcopu fara devota in congresu gt arut cu atât a mai cu rușine cu câtu densulu a’a si adresalu sa cerculu acest’a (câtva cine ?) si altele mai multe ia intielesulu acest’a. P. Moise Lazaru dice, ca trebuie avuta in vedere ca congresulu care se aduna acum are sa alega unu metropolis, dara totu odata se alega spru archiepiscopulu nostru; asta dara alegerea ne privesce mai multii pre noi din archidiecesa. Pentru aceea si congresulu a renduilu ca sa se alega din archidiecesa de dóue ori atâti deputați câți alegu celeilalte dóue diecese sufregane. Acum déca vomu alege noi unu deputatu din diecesa străină atunci perdemn unu votu, ceea ce este forte multa la o alegere de archiepiscopu si asia pre lângă totu respectulu catra presanti’a sea, dara nu se póte togm’n acum singuri sa ne lasamu dreptulu nostru in favorea deceseloru sufragane ca acele sa ne impună noua unu archiepiscopu pre cine vom voi etc. P. N Cristea aduce si impregiurarea aceea ca după solri positive scie ca Presanti’a Sea este candidata in alta parte si póte fi candidatu si in alte parti. Cine au facutu candidatiunile aceste le au facuta póte ca se faca o cinste ca candidatulu episcopu, inse se póte intempla asta dara ca sa Ga alesu in dóue, in cinci, ba póte in tóte diece cercurile archidiecesei totu pentru cinste iise, atunci unde ajunge archidieces’a ? Ajunge acolo ca la congresulu celu mai memorabile clerulu nostru din archidiecesa sa ramana nerepresentatu si intreba ca cine va lua asupra si responsabilitatea unui astfelia de testimoniu de paupertate alu archidiecesei ? Densulu stimeza multa pre Presantitulu P. Episcopu alu Aradului Procopiu iase dupa cam a disu unu intieleptu vechiu ca amicu mi este cotare, amica calare dara mai amica decâta toti acesti’a mi este adeverula, asia si in casata de falia stimezu pre Presanti’avea îuse’slimezu dreptulu ce mi iu da legea, care voia ca sa nu se paratseze prin nici o impregiorare. Déca e vorba de stima si veneratiunea nu va veni vre-una cercu electorala dia dieces’a sea sa lu imbita prin resignatiunea vre unui deputatu clericalii pentru ca sa aiba si Presanti’a Sea votu in congresu si déca primesce acolo, căci noi nu scimu sa se fiu adresatu densulu câtra cerculu acest’a, apoi se póte intempla ca tocm’a cerculu acest’a se remâna nerepresentatu. P. D. Cantiano pune la inim’a alegatoriloru ea déca voru alege din diecesa străină deschidă nu usi’a data o pofta larga in viitoriu la locurile de deputați străini in archidiecesa si noi vomu ajunge acolo incâtu sa nu mai fimu prin omenii noștri representati nici odata. Respecteza si stimeza pre candidatulu, dara crede ca nici densulu, déca va cugetă la dreptulu archidiecesei sî dealtmintrea angustatu nu va persiste la alegere acést’a, ci se va retrage sî de aceea sî in fatia aruti in stare, ai spune convingerea sea sî e convinsu ca aru dice, fiiule reducu’ti pretiuesoi dreptulu si biseric’a tea. P. Protopopu Hani ’a insista pre lângă alegere afirmându ca suntemu in dreptu a alege pre ori sî cine de ori si unde sî ca aru fi o rușine ca acum după ce ni a scrisa (?) P. Ivacicoviciu sa nu lu alegemu. Sa redeschide după aceste siedintia si se purcede la votu prin siedule, a acarui resultatu este: din 45 voturi 39 se capela, P. Episcopulu Aradului, 5 P. Nicolau Cristea si I. P. Sav’a Popoviciu Barcianu. Este curiosu ca preotimea afara de cele ce le ducea înainte de actulu alegerei, aprobă tóle vorbirile celoru ce vorbiră contr’a candidatiunei făcute de ambii pp. Protopresbiteri. Ce servitia sî cu a cui scrie au facutu susu disii] doi protopresbiteri Presántiei Séle P. Procopiu acest’a se va vede mai tarziu după ce voru trece fapte implinite, dara la totu casula prin pressiunea învederată ce a facutu asupr’a preolimei de sub influinti’a dumniiloru Sele au lucratu in contr’a spiritului legei sî iu contr’a naturei lucrului. Caci la congresulu venitoriu nu este vorb’a numai de principie dara sî de voturi, cu cari au sa concurgă o parte si ceealalta, si apoi Présanti’a Sea e comissariu congressuale sî după câte audîma candidatu la metropolia. Asta dara ia ce pasetiune se va afla cându va trebui sa-si dea votolu si la casai eventuale ce va părtini mai multa, interesulu archidiecesei sau alu diecesei in carea se afla episcopu ? Publicarea protocolelora a cârtiloru fanctuarie in Transilvania. Edicta. Despre publicarea cârtiloru funduamie pregătite Ddieu ? Déca nu a fostu oina, cum s’aru fi vechiutu Apostolu suindu-se la ceriu ? *) Si déca nu a fostu Ddieu, cui s’au deschisu ceriula, pre cine au adorata poterile tremurandu, sî catra cine a disu Tatalu: „Siedi de a drept’a meace, după cum dice Davidu *: Disa-a Domnulu Domnului mieu, siedi de a drept’a mea.8 15. Dépa Iisusu Christina a fosta Ddieu st oma Iata deodata, atenei si rescumperarea nóstra este o mintiuna, si mentiunase predicerile profetiloru, ci adeveratu au vorbitu acesta si fara de mentiuna suntu testimoniele loru. Caci spiritulu sânta a vorbitu prin trensi aceea, ce ei au spusu, pentru acea aea invetiatu si Ioaoo, celu ce a siediatu la pieptulu focului, intarindu caventele profetiloru, cându vorbesce in Evangelia dicenda : „La inceputu era Cuventulu, si Cuventulu era la Ddieu si Ddieu era Cuventulu . Tote prin trensulu s’au făcute, si nimic’afara de densula nu s’a făcutu ce s’a făcutu. Si cuventula trapa s’a facutu si a lacuitu intru noi cela ce este din Ddieu, Ddieu Cuventula, fiulu unulu născutu dela Tatalu, sî de a Gentia cu Tataia, cuventulu vecioicu, celu ce este din cela ce este purcediendu mai nainte de tóte tempurele in modu neesprimabile, fara mama, din Talalo, acela s’au născutu la finea tempului (hotarilu), din fic’a omului, din Maria vergur’a fara Tata. Dolicu, care s'a facuta omu, a luata din dens’a trupu, si sa facutu ceea ce mai nainte nu a fosta , au remasu inse Ddiea, ceea ce au fostu, si tóte acestea, ca se mantuiesca lumea. Acest’a este Christosu, fiiula lui respective suscepute in comunele tenatorie de «edri’n judecatorésca din Fagarasiu, impartite judecatoriilem cercoale din Siarcaia si Zernesci, in cetatea libera regia Brasiovu, precum si in acele comune a judecătoriei cercuale din Satulungu (Nosszufalu), care concuredia la sedri’a judecatorésca din Brasiovu; mai încolo in comunele tenatorie da sedri’a judecatorésca din Sighisior’a — impartita judecătoriei cercuale de acolo; in cetatea libera regia Sebesiu sî — luanda afara comun’a Vurpodu — in comunele judecătoriei cercuale din Nocrichia (Ujegyház) tienatóre de sedri’a judecatorésca din Sabiia; in comunele sediiiloru judecatoresci din Kezdi-Vassarheiu sî Csik-Szered’a impartite judecatoriiloru cercuale din Kezdi-Vasiarheiu, Kovasna, si Csik-Szt-Márton; in comunele sedriei judecatoresci din Muresiu-Vasiarheiu — impartite judecătoriei cercuale din Mezö-Bánd ; in fine in comunele sedriei judecatoresci din Bistritta , Cepari, Terpia si Dipsia — menatorie de judecătoria cercuale din Bistritia. In urma ordinatiunei înaltului ministeriu reg. ung. de justitia d. d. 15. Iulie 1873. N. 2 ’,669. in privinti’a mentionateloro operate de carti funduarie se faca cunoscute urmatórele: I. Localisarea pentru introducerea cartilora fundoarie este pre deplina terminata: a) In comunele sedriei judecatoresci din Fagarasiu, menatorie de judecatori’a cercuale din Siarcai’a, adeca in comunele : Coman’a de josu, Veneti’a de josu, Buciumu, Coman’a de susu, Veneti’a de susu, Gridu, Cuciulat’a, Lupsi'a, Mandr a, Oharc’e, Sinc’a vechia, Parau, Persiani, Siercaiti'a, Siarcai’a, Todoriti’a, Sinc'a noua si Vadu. b) In comunele sedriei judecatoresci din Fagarasiu, impartite judecătoriei cercuale din Z rnesci, adeca in comunele: Poian’a marului, Moieciu de josu si de susu, Fundat’a, Holbaco, Magur’a, Tohanulu vechiu, Pescer’a, Porta, Predealu, Simona, Silnea, Sohodolu, Trentiariu, Branu, Tohanulu nou, Vlodeni si Zernesci. c) In cetatea libera regia Brasiovu, tienatória di sedri’a judecatorésca de acolo. d) In comunele sedriei judecatoresci din Brasiova, impartite judecătoriei cercuale din Satulunga (Hosszúfalu) adeca in comunele : Bacifalu, Budilea, Buzeu, Csernátfalu, Satulunga (Hosszúfalu) Markos, Teiu (Nyén), Purcaretlu, Terlunsianu, Türkös si Zizinu (Zajzon). e) In comunele sedriei judecătorești din Sighiu si or’a, impartite judecătoriei cercuale de acolo, adeca in comunele : Travoldu, Bene, Besi’a, Ddieu, unulu nascutu din Tatalu si unulu născutu din mama. 16. Eu ’lu marturisescu pre Elu cu Ddiea si orna desevarsitu, care e cunoscutu, in dóue naturi ipostatice, unite intru o persona, fara despărțire sau amestecare sau schimbare, si au luatu trupa, cari au fostu vidificatu prin unu sufletu rationale si intrelegatoriu, si care ne-au fostu nóite intru tóte —* afara de pecatu — asemenea pamentescu totu deodata si cerescu, temporale eternu, marginitu sî nemărginita, totu odaia fara lempu sî supusu terapului, născuta sî fara necreatu, patimindu sî fara patima, Ddieu si omu, si inca in amendoue privind tiele perfectu, unulu cu dóue naturi. Este o persona a fiului sî o persona a Siului Spiritu : o Dolieire, o putere, domnia in trei persone seu hypostate. Asta se premarimu pre sant’a unitate in trinitate si santa trinitate in unitate, deorece Tatalu din ceriu a disu. Acesta este fiulu mieu celu iubita, pre acest’a lu ascultati.“ Acésta invetiatura a primitu-o si sant’a biserica a lui Christosu, cea adeverata; in numele acestei sânte Trinități se boteza ; aceasta o confeseza ca nedespărțită, o adora fara rătăcire o marturisesce si preamaresce. Acestei unitati trei personali se cuvine lauda, multiumita, onore, putere, preamărire ; Tatalui si Fiului si Spiritului Santa, acum, totu de un’a si in eternu. Amina. *) Sabiiu in lun’a lui Iuliu 1873. *) Fapt. 1. 10. *) Ps. 109. 1. Din scrierile fiului Ephraemu Surulu. Cuventu la schimbarea la fatia a D-lui nostru Iisusu Christosu. (capetu.) 14. Déca nu a fosta emu, cine a strigatu : Ddieulu mieu, Ddieulu mieu, pentru ce mai lasatu! Si déca du a fostu Ddieo, cine a disu ! Pariate mierta le lorua. — Déca nu a fostu omu, atunci cine a atarnatu intre tâlhari pre cruce ? Si déca n’aru fi fostu Ddieo, atunci cum ara fi pututu dice lotrului: Astadi vei fi ca mine in Baia ! Déca nu a fostu omu, cai au întinsa fiere cu acetu ? Si déca nu a fostu Ddieu, acui voce aa audita Infernulu si s’a spaimentato, déca nu a fostu omu, a cui costa a inpunsu subiti’a, iata a esitu sânge si apa, ei déca nu a fostu Ddieu, cine a sfaramatu porțile Infernului ei a ruptu legatarele, si ia a cui porunca na esita mortii cei tienati de acolo? De na au fostu oina pre cine au vechiutu Apostolii in casa (după înviere) si déca nu aru fi fostu Ddieu cum aru fi siesitu prin ușile incuiate * * ? Déca nu a fostu omu, intru a cui mâna a pipăita Thoma ranele cuieloru si intru a cui costa cele ale sulitiei ? Si déca nu a fosta Doieo cui a strigatu „Domnulu mieu si Dumnedieula mieua *). Cine a mâncata la lacula Tiberiadei, déca nu a fostu omu? si la a cui porunca a fosta plina mrej’a déca nu a fostu Greg. Pletoso, dor. "«) Io. 20. 19. f)lo. 21. 1. *) După editiunea cea mai noua: Kempten, 1872.